Connect with us

ROMÂNIA

Raport Vodafone: Patru direcții strategice pentru UE și România – Incluziunea digitală este cheia abordării decalajul digital european de 1,3 trilioane de euro

Published

on

© Digital EU/ Twitter

Un decalaj digital al Europei de 1,3 trilioane de euro duce la sănătate precară, rezultate educaționale mai slabe și încredere mai scăzută în instituții din partea cetățenilor săi, arată un raport realizat de Vodafone care stabilește patru direcții strategice pentru a reconstrui încrederea, dezvoltarea și coeziunea în întreaga Europă.

Noul raport realizat de Vodafone, Conexiune între comunități, arată că diviziunea digitală profundă a Europei – evidențiată de lacune în competențe, limite în acoperire dar și acces inegal la dispozitive și servicii publice digitale – a devenit o vulnerabilitate strategică pentru economia, societatea și reziliența democratică a continentului.

În ciuda faptului că în viața de zi cu zi conectivitatea a devenit esențială precum electricitatea sau încălzirea, milioane de oameni rămân excluși din spațiul digital, în lipsa accesului. Astăzi, 44% dintre cetățenii Uniunii Europene nu au competențe digitale de bază, iar una din cinci gospodării rurale nu beneficia de conectivitate 5G la nivelul anului trecut.

Raportul semnalează că un potential eșec al transformării digitale ar putea costa UE 1,3 trilioane de euro din PIB până în 2033. Diviziunea digitală stă la baza acestei pierderi și duce la comunități excluse digital care se confruntă cu sănătate precară, rezultate educaționale mai slabe și încredere mai scăzută în instituții.

Mizele sociale: de ce este importantă incluziunea pentru viața cotidiană

Sănătate și bunăstare: Persoanele excluse digital sunt de 1,5 ori mai predispuse la o interacțiune dificilă cu sistemele de sănătate, crescând dependența de serviciile de urgență care sunt mai costisitoare. Îmbunătățirea accesului și a încrederii în soluțiile digitale reduce izolarea și permite bunăstarea pe termen lung.

Educație și oportunități: Școlile cu capacitate digitală limitată se luptă să construiască atât competențe de bază, cât și digitale. Tinerii europeni fără acces sau sprijin în a-și dezvolta competențele digitale au de două ori mai puține șanse să le dobândească, lucru care le influențează nivelul de trai și implicarea în societate de-a lungul vieții.

Reziliența democratică: Cetățenii excluși digital sunt susceptibili să se implice mai puțin în luarea deciziilor publice, ceea ce duce la un declin al încrederii în instituțiile civice și democratice.

Diviziuni profunde: costul lipsei de acțiune

Poziționarea geografică: O diferență persistentă la nivel urban-rural în privința competențelor și acoperirii ține pe loc comunitățile și serviciile locale. Chiar și acolo unde conectivitatea 5G este disponibilă, lipsa tehnologiei 5G Standalone (5G SA) limitează beneficiile aplicațiilor cu latență ultra-scăzută pentru serviciile publice și industrie.

Distribuția demografică: În 2023, 70% dintre tinerii între16 și 24 de ani aveau competențe digitale de bază, comparativ cu 28% dintre cei cu vârste cuprinse între 65-74 de ani. Aceasta reprezintă o diferență generațională de 42 de puncte, în timp ce zone din sud-estul Europei rămân în urmă în ceea ce privește participarea incluzivă.

IMM-uri și productivitate: Doar 20% dintre IMM-urile europene au un nivel ridicat de digitalizare, iar reducerea decalajului digital în rândul companiilor mici și mijlocii ar putea adăuga 628 miliarde de euro la PIB-ul UE. Astăzi, companiile europene produc 76% din valoarea omologilor lor din SUA, lucru ce reflectă ritmul mai lent de transformare digitală.

Efectul ‘bulgărelui de zăpadă: Excluziunea digitală dă naștere altor lipsuri. Creșterea economică mai lentă, declinul regional și nivelul educațional mai scăzut au un efect galopant ce fragmentează societățile, crește presiunea asupra bugetelor deja încărcate și slăbește fundamentele democratice.

Ce funcționează: exemple din Europa

Germania: Digitalizarea a crescut profitul operațional al companiilor cu 28 miliarde de euro în 2023, în timp ce extinderea rețelei de conectivitate a contribuit cu aproximativ 5 miliarde de euro la PIB în 2022, subliniind beneficiile economice ale unei infrastructuri îmbunătățite.

Portugalia: Companiile care se digitalizează plătesc salarii cu 37% mai mari, angajații beneficiind de pe urma unei productivități crescute.

Țările Nordice (Finlanda, Suedia, Danemarca): Un nivel ridicat de alfabetizare digitală se corelează cu o rată consistentă de încredere în instituțiile publice.

Cehia:Investițiile strategice au făcut din incluziunea digitală un punct forte, cu diferențe minime de gen și între mediile urban-rural.

Grecia:Doar 53,4% dintre IMM-uri înregistrau un nivel de bază al intensității digitale la nivelul anului trecut, evidențiind nevoia de sprijin susținut.

Irlanda (regenerare rurală): Inițiativa Gigabit Hub (SIRO și Vodafone) a adus servicii de conectivitate gigabit în hub-uri din comunități rurale, sprijinind companiile mici și mijlocii, telemunca și reziliența comunității.

România: Creşterea scorului de digitalizare a României până în 2027 la nivelul mediei Uniunii Europene (conform DESI – Indicele Economiei și Societății Digitale) ar putea contribui cu 3% la PIB-ul național, echivalentul bugetului national anual pentru educație.

Patru direcții strategice pentru liderii europeni, administrații centrale și locale

1. Incluziunea digitală, prioritate cheie a guvernului integrată în strategiile naționale de economie și reziliență.

2. Sprijin pentru dezvoltarea competențelor digitale, inclusiv prin parteneriate puternice cu sectorul privat și societatea civilă.

3. Accelerarea digitalizării serviciilor publice, așa încât toți cetățenii să poată accesa și beneficia de servicii publice simplificate.

4. Implementarea rapidă a infrastructurii de conectivitate de ultimă generație, deblocând piața unică digitală pentru scalabilitate pan-europeană în sectoarele critice, simplificând reglementările și construind un ecosistem digital echitabil și incluziv

Mai multe detalii în raportul complet pe care îl puteți descărca aici.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ROMÂNIA

Bolojan face apel la combaterea falsificării istoriei, la 38 de ani de la revolta anticomunistă din Brașov care “a arătat lumii că dictatura nu poate înfrânge dorința de libertate a românilor”

Published

on

© Guvernul României

Premierul Ilie Bolojan a transmis sâmbătă un mesaj cu prilejul marcării a 38 de ani de la revolta anticomunistă din 15 noiembrie 1987 de la Brașov, subliniind importanța acestui moment în istoria luptei românilor pentru libertate și demnitate.

Cu 38 de ani în urmă, în plină dictatură, la Brașov izbucnea prima revoltă anticomunistă, un protest spontan al muncitorilor transformat rapid într-o amplă mișcare de stradă a oamenilor care au avut curajul extraordinar de a spune «nu» dictaturii și minciunii și care au arătat lumii întregi că niciun sistem, oricât de opresiv ar fi, nu poate îngrădi dorința de libertate și demnitate românilor”, a amintit prim-ministrul.

În mesajul difuzat de Guvern, Bolojan a subliniat că acest episod a jucat un rol esențial în erodarea regimului comunist și în pregătirea contextului care a făcut posibilă revolta din 1989.

Această revoltă, strigăt de disperare și act de curaj colectiv, a spart zidul tăcerii impuse de regimul totalitar de atunci și a deschis drumul către Revoluția din Decembrie 1989, care a dus la prăbușirea dictaturii”, a continuat el.

În mesajul său, Ilie Bolojan a caracterizat protestul de la Brașov drept un reper moral și civic, subliniind obligația societății actuale de a apăra valorile democratice.

Revolta anticomunistă de la Brașov rămâne un reper al rezistenței în fața nedreptății, amintindu-ne de datoria pe care o avem, ca societate, de a apăra și garanta drepturile și libertățile cetățenești și de a consolida democrația constituțională – ca formă de apărare împotriva oricărei forme de autoritarism”, a continuat premierul.

Acesta a transmis și un omagiu participanților la revolta din 1987, afirmând „respect față de curajul cu care ei au înfruntat opresiunea totalitară pentru a ne redobândi drepturile și libertățile ce le-au fost încălcate românilor timp de mai multe decenii!”

Premierul a făcut și o referire la provocările contemporane, avertizând că încercările de manipulare și rescriere a trecutului reprezintă un pericol pentru memoria colectivă.

Astăzi, într-un context regional marcat de provocări de securitate, de campanii de dezinformare și tentative de rescriere a istoriei naționale, avem datoria morală de a proteja adevărul istoric și memoria celor care s-au jertfit pentru libertate, să combatem falsificarea istoriei noastre recente care alimentează nostalgia față de un regim ce a încălcat demnitatea umană și să construim împreună o societate rezilientă, întemeiată pe valori democratice”, a conchis Ilie Bolojan

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Miniștrii de externe ai României și Ucrainei au discutat despre “minoritatea națională română din Ucraina și drepturile sale la educație” în limba maternă

Published

on

© MAE

Ministrul afacerilor externe Oana Țoiu a avut vineri o discuție telefonică cu omologul său de la Kiev, Andrii Sybiha, pe agenda convorbirii figurând sprijinul european pentru Ucraina în fața războiului Rusiei, aderarea țării vecine la UE, precum și „atenția specială pe care o acordă România” reformei din sistemul ucrainean de educație.

Șefa diplomației române a precizat, într-o postare pe X, că unul dintre subiectele abordate a fost situația liceelor românești din Cernăuți.

Am clarificat că, deși unele faze ale reformei educaționale implică propuneri locale, decizia finală privind numărul de licee nu va ignora nevoile legitime ale comunității noastre. Am subliniat atenția specială pe care o acordă România implementării reformei educaționale în curs de desfășurare în Ucraina și cerința noastră ca aceasta să protejeze nevoile comunității vorbitoare de limbă română în ceea ce privește accesul la educație în limba maternă”, a declarat Oana Țoiu.

Ministrul i-a indicat omologului ucrainean „importanța primordială a luării în considerare a cererilor și așteptărilor legitime ale minorității vorbitoare de limbă română din Ucraina”.

„Reforma trebuie să asigure oportunități adecvate de învățare în limba maternă pentru persoanele care aparțin minorității române. Acestea se așteaptă în mod legitim ca identitatea lor națională să fie păstrată și protejată”, a adăugat șefa diplomației române.

Alte subiecte abordate au fost aderarea Ucrainei la UE și „modalitățile de a face agresorul să plătească”, a mai precizat Oana Țoiu, care a descris sancțiunile introduse de președintele american Donald Trump împotriva Rusiei drept „un instrument extrem de necesar și eficient pe calea către pace”.

 

La rândul său, șeful diplomației ucrainene a declarat că dialogul telefonic pe care l-a avut cu Țoiu a fost unul „substanțial”.

„Am informat-o pe omoloaga mea despre intensificarea atacurilor Rusiei împotriva Ucrainei și a infrastructurii noastre critice. Ne-am concentrat pe principalele teme ale cooperării noastre bilaterale, provocări comune de securitate în regiune și implementarea acordurilor încheiate în timpul convorbirii de săptămâna trecută dintre președinții noștri”, a scris Andrii Sybiha, tot pe X.

El a menționat că a vorbit cu Oana Țoiu și despre „minoritatea națională română din Ucraina și drepturile sale la educație”.

Am reafirmat că abordarea Ucrainei rămâne deschisă, de bună vecinătate și bazată pe respect reciproc și parteneriat cu România”, a conchis ministrul Andrii Sybiha.

Continue Reading

ENERGIE

PPC a inaugurat un parc fotovoltaic în Călugăreni care va acoperi nevoile a 48.500 de gospodării și va preveni 116.00 tone de emisii de dioxid de carbon

Published

on

© PPC

Grupul PPC anunță inaugurarea unui nou parc fotovoltaic de 130 MW în comuna Călugăreni, la 40 km sud de București, noul parc urmând să producă anual aproximativ 193 GWh, acoperind nevoile a circa 48.500 de gospodării și contribuind la prevenirea a 116.000 de tone de emisii de CO₂, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“Ghidat de viziunea de a-și intensifica rolul de lider în tranziția energetică din Europa de Sud-Est, Grupul PPC își consolidează portofoliul verde în România cu un nou proiect fotovoltaic în regiunea Călugăreni, la 40 km sud de București, care a fost recent conectat la rețea”, arată sursa citată.

Pentru construcția noului parc fotovoltaic au fost utilizate 227.240 de panouri bifaciale. Se preconizează că producția anuală estimată de energie a proiectului va depăși 193 GWh, suficientă pentru a satisface nevoile energetice a peste 48.500 de gospodării. Odată operațional, se estimează că parcul fotovoltaic de la Călugăreni va împiedica eliberarea în atmosferă a circa 116.000 de tone de CO₂ anual.

„Ne menținem angajamentul față de strategia Grupului de a deveni un pilon energetic principal în regiunea extinsă a Europei de Sud-Est. Noul parc fotovoltaic din România confirmă poziția noastră dominantă pe piața românească de energie regenerabilă. Continuăm să dezvoltăm în mod constant portofoliul verde, cu diversificare geografică și tehnologică, pentru a valorifica la maximum avantajele tranziției verzi și ale pieței energetice interconectate”, a declarat directorul executiv adjunct al RES PPC Group, Konstantinos Mavros. 

Noul parc fotovoltaic face parte dintr-un acord între Grupul PPC și Metlen Energy & Metals pentru proiecte de energie regenerabilă. Un total de 460 MW de parcuri fotovoltaice, parte a unui acord cu Metlen Energy & Metals, urmează să fie finalizat până la sfârșitul anului.

Grupul PPC își extinde prezența în Europa de Sud-Est

Grupul PPC continuă să evolueze într-un mod dinamic, prin extinderea portofoliului de energie regenerabilă, pe măsură ce noi proiecte eoliene și fotovoltaice se alătură constant celor deja existente. Odată cu inaugurarea noului parc fotovoltaic de la Călugăreni, capacitatea instalată va depăși 6,5 GW, din care 1,5 GW provin din România.

Potrivit planului strategic pe trei ani, până în 2027, Grupul PPC va dezvolta proiecte suplimentare de energie regenerabilă în Grecia și în întreaga regiune a Europei de Sud-Est, având ca obiectiv creșterea capacității instalate din surse regenerabile la 11,8 GW până în 2027. În prezent, peste 60% din proiectele de energie regenerabilă care urmează să fie adăugate sunt deja în construcție sau pregătite de construcție.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
ROMÂNIA6 hours ago

Bolojan face apel la combaterea falsificării istoriei, la 38 de ani de la revolta anticomunistă din Brașov care “a arătat lumii că dictatura nu poate înfrânge dorința de libertate a românilor”

INTERNAȚIONAL6 hours ago

Miniștrii de externe ai României și Ucrainei au discutat despre “minoritatea națională română din Ucraina și drepturile sale la educație” în limba maternă

U.E.7 hours ago

Bugetul UE pentru 2026 prioritizează coeziunea și mediul. Securitatea și apărarea, la fundul sacului

U.E.9 hours ago

UE majorează cu 25 milioane de euro sprijinul pentru Vecinătatea Estică în 2026, pentru a compensa retragerea finanțării americane pentru societatea civilă din regiune, inclusiv din R. Moldova

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI14 hours ago

Acord la Bruxelles asupra bugetului UE pentru 2026. Victor Negrescu: România își consolidează rolul în arhitectura europeană de securitate cibernetică

U.E.15 hours ago

Șefa diplomației UE: Folosirea activelor rusești înghețate este cea mai clară soluție pentru finanțarea Ucrainei

NATO17 hours ago

Germania va cumpăra arme americane de 150 milioane de euro pentru Ucraina, prin inițiativa PURL a NATO

ENERGIE1 day ago

PPC a inaugurat un parc fotovoltaic în Călugăreni care va acoperi nevoile a 48.500 de gospodării și va preveni 116.00 tone de emisii de dioxid de carbon

ROMÂNIA1 day ago

Ambasadorul Rusiei, convocat la MAE: I-au fost prezentate “dovezi palpabile, ample și solide ale violării spațiului aerian al României” de o dronă rusească (FOTO)

U.E.1 day ago

Ungaria va contesta la CJUE planul Bruxelles-ului de eliminare completă a importurilor de energie din Rusia

U.E.15 hours ago

Șefa diplomației UE: Folosirea activelor rusești înghețate este cea mai clară soluție pentru finanțarea Ucrainei

ROMÂNIA2 days ago

Bolojan: Vom lucra îndeaproape cu guvernul de la Chișinău. Aderarea la UE, singura opțiune de a răspunde aspirațiilor de viitor și de a crește nivelul de trai în R. Moldova

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

INTERVIU | Siegfried Mureșan: UE a pierdut din competitivitate față de alte regiuni ale lumii. Creșterea competitivității trebuie să devină o prioritate pentru a menține un standard de viață ridicat

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

INTERVIU | Siegfried Mureșan, negociator-șef al PE, despre direcția negocierilor interinstituționale și mizele României în viitorul buget al UE (2028–2034): coeziunea și agricultura, pilonii de neclintit ai noului cadru financiar

ENGLISH1 week ago

EXCLUSIVE | NATO Secretary General: America is completely invested in NATO and Romania. The Eastern Sentry starts in the Black Sea because it’s of vital strategic importance to NATO

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Noul Guvern al R. Moldova a depus jurământul de învestire. Președinta Maia Sandu: Trebuie să valorificăm „fereastra istorică de oportunitate oferită de integrarea europeană”

ROMÂNIA2 weeks ago

Inovația farmaceutică: motor de competitivitate – România în dialog cu Europa, pentru un acces mai bun al pacienților români la terapiile inovative

ROMÂNIA2 weeks ago

ARPIM facilitează dialogul cu Europa pentru a valorifica inovația în sănătate: Industria farmaceutică inovatoare – sector strategic pentru acces la tratamente moderne și dezvoltare economică durabilă

ROMÂNIA3 weeks ago

România, angajată să asigure o redresare economică sustenabilă. Bolojan: Ne-am propus să atingem anul acesta o țintă de deficit de 8,4%, iar în 2026 de 6%, pentru a ne recâștiga credibilitatea în fața piețelor și a Comisiei Europene

COMISIA EUROPEANA3 weeks ago

Von der Leyen: 2,7 milioane de europeni sunt diagnosticați anual cu cancer. Am plasat Planul european de combatere a cancerului în centrul UE a Sănătății, cu o alocare de 4 mld. de euro

Trending