Connect with us

COMISIA EUROPEANA

RAPORT. Zece vulnerabilități ale economiei românești, semnalate de Comisia Europeană

Published

on

Comisia Europeană a publicat miercuri analiza anuală privind situația economică și socială din statele membre, care include evaluarea progreselor înregistrate în ceea ce privește îndeplinirea recomandărilor specifice fiecărei țări în parte și o evaluare a eventualelor dezechilibre.

„Economiile puternice sunt cele care își remediază mereu punctele slabe, chiar și atunci când lucrurile merg bine. Acum când economia europeană crește în cel mai rapid ritm înregistrat în ultimii zece ani, ar trebui să adoptăm exact această strategie, atât la nivelul UE, cât și la nivel național.”, a declarat vicepreședintele Comisiei Europene Valdis Dombrovskis, responsabil cu moneda euro și dialogul social, precum și cu stabilitatea financiară, serviciile financiare și uniunea piețelor de capital.

Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri economice și financiare, impozitare și vamă, a afirmat că ”unsprezece țări ale UE se confruntă în continuare cu dezechilibre macroeconomice, fiind vulnerabile la șocuri. (…) Pentru milioane de europeni, viața de zi cu zi rămâne o luptă și, de aceea, toate guvernele trebuie să își intensifice acțiunile de combatere a inegalității, a șomajului și a insecurității locului de muncă.”

Foto: Calea Europeană

ROMÂNIA | Creșterea puternică a economiei bazată pe consum riscă să creeze o ”aterizare dură”. Deficitul public, pe trend ascendent

În absența reformelor structurale și a consolidării fiscale, creșterea economică puternică a României riscă să creeze condițiile unei ”aterizări dure”. Boomul economic actual a fost determinat, în principal, de consum, în timp ce investițiile au rămas scăzute. Creșterea economică puternică reprezintă o oportunitate de a pregăti economia pentru momente mai slabe. Rata inegalității și a sărăciei rămân ridicate în ciuda creșterii economice puternice, precizează CE.

Progresele în lupta împotriva corupției, puse în pericol

Anumite reforme structurale au fost inversate în 2017, în timp ce altele s-au blocat. Progresele înregistrate în lupta împotriva corupției au fost din nou puse în pericol, avertizează Comisia. Asigurarea continuității reformelor anterioare ar sprijini transformarea României într-o economie cu o valoare adăugată mai mare și ar putea îmbunătăți rezistența economiei la o eventuală recesiune, argumentează executivul comunitar.

Din cauza reducerii impozitelor și a creșterii salariilor și pensiilor publice, deficitul public se află pe un trend ascendent. Impozitele indirecte au fost reduse în 2017, în timp ce rata impozitului pe venit a fost redusă din ianuarie 2018. În ceea ce privește cheltuielile, salariile publice și pensiile au crescut semnificativ în 2017 și urmează să avanseze în 2018. În consecință, deficitele bugetare structurale sunt în creștere, determinând România să se abată de la obiectivele din cadrul fiscal național. În 2017, Consiliul a lansat o procedură de abatere semnificativă adresată României, precizează Comisia Europeană.

 ”Incidența muncii nedeclarate continuă să fie relativ ridicată. Ponderea salariaților care primesc salarii <în plic>, adică cu un salariu sub-evaluat  este estimată la dublul mediei UE”, se mai arată în raport.

Investițiile, în pericol datorită incertitudinii legislative și birocrației

România are una dintre cele mai mari rate de investiții din UE, însă calitatea investițiilor nu se îmbunătățește. Totalul investițiilor a atins nivelul de 22,7% din PIB în 2016, peste media UE (19,8%). Cu toate acestea, calitatea investițiilor publice rămâne constrânsă de deficiențele de gestionare, schimbarea frecventă a priorităților și dificultățile de absorbție a fondurilor UE, în timp ce investițiile private sunt împiedicate de incertitudinea juridică continuă și birocrație. 

România fie nu a făcut niciun progres, fie a înregistrat doar progrese limitate în privința implementării recomandărilor Comisiei Europene incluse în raportul de țară din 2017

Bucureștiul nu a făcut deloc progrese în ceea ce privește modul în care este stabilit salariul minim pe economie și nici în privința egalizării vârstei de pensionare, notează Comisia.”Nu s-au înregistrat progrese în ceea ce privește asigurarea implementării cadrului fiscal național și au fost înregistrate progrese limitate în ceea ce privește consolidarea colectării fiscale. În schimb, s-au înregistrat unele progrese în combaterea muncii nedeclarate”, se arată în raport.

Educația, sănătatea și infrastructura, sub standardele europene

Performanța slabă a sistemului educațional limitează perspectivele de creștere pe termen lung. Nivelurile scăzute ale competențelor de bază și ale competențelor digitale, părăsirea școlară timpurie, disparitățile dintre mediul rural și cel urban au drept rezultat pierderea capitalului uman și a potențialului de creștere. Asigurarea calității și programele inițiale de formare a profesorilor se confruntă cu provocări Învățământul și formarea profesională Rezumatul 3 rămâne oa doua opțiune de alegere și, în majoritatea cazurilor, nu este adaptat nevoilor pieței forței de muncă. Accesul la învățarea în rândul adulților este limitat, în special pentru persoanele slab calificate

Starea de sănătate a populației s-a îmbunătățit, dar rămâne sub standardele UE. Accesul la asistența medicală rămâne o provocare cheie, inclusiv în ceea ce privește egalitatea de șanse, cu repercusiuni negative asupra dezvoltării copilului, a capacității de angajare a forței de muncă și a îmbătrânirii sănătoase. Finanțarea redusă și utilizarea ineficientă a resurselor publice limitează eficacitatea sistemului de sănătate, pe fondul unui deficit considerabil de medici și asistente medicale. Infrastructura de sănătate și prevalența plăților informale rămân surse de îngrijorare.

Cheltuielile publice ridicate nu se reflectă în infrastructura țării. În ciuda ratelor relativ ridicate ale investițiilor publice, infrastructură este limitată, calitatea percepută a infrastructurii fiind una dintre cele mai scăzute din UE. Starea generală și fiabilitatea infrastructurii rutiere și feroviare rămân sărace și reforma sectorului transporturilor progresează foarte lent.

Comisia Europeană punctează și faptul că performanța în domeniul cercetării și inovării rămâne modestă, în ciuda unei infrastructuri IT solide și a dezvoltării rapide a sectorului TIC. 

În ceea ce privește progresele înregistrate în atingerea obiectivelor naționale în cadrul Strategiei Europa 2020, România se descurcă bine în domeniile ratelor de ocupare a forței de muncă, emisiilor de gaze cu efect de seră, energiei regenerabile, eficienței energetice. Obiectivul național de reducere a numărului de persoane expuse riscului sărăciei sau excluziunii sociale a fost deja atins.

Raportul integral pentru România poate fi consultat AICI.

 

 

.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană intensifică sprijinul acordat sectorului cultural prin intermediul unui ghid online privind finanțarea UE

Published

on

© Creative Europe/ Facebook

Comisia Europeană a lansat un nou ghid interactiv care cartografiază toate oportunitățile de finanțare disponibile la nivelul UE pentru sectoarele culturale și creative, denumit „CulturEU”, un ghișeu unic care reunește 75 de oportunități de finanțare din 21 de programe diferite, de la Europa Creativă și Orizont Europa la fondurile structurale și InvestEU.

În doar câteva clicuri, instrumentul interactiv online poate direcționa orice entitate culturală europeană către cel mai adecvat sprijin financiar din partea UE pe care îl are la dispoziție, se arată în comunicatul oficial. 

„Libertatea artistică, creativitatea și diversitatea culturală sunt emblematice pentru modul nostru de viață european. Europa este un motor cultural care are nevoie de sectoarele sale creative și culturale pentru a prospera. Alături de Next Generation EU, lansăm astăzi un nou instrument online pentru a permite artiștilor, creatorilor și profesioniștilor noștri din domeniul culturii să navigheze cu ușurință printre schemele de sprijin disponibile la nivelul UE și să le aleagă cele mai relevante. Împreună putem realiza o redresare durabilă pentru sectoarele creative și culturale din întreaga Europă”, a transmis vicepreședintele pentru promovarea modului de viață european, Margaritis Schinas. 

Ghidul a fost elaborat pentru a ajuta partenerii care lucrează în sectoarele culturale și creative, indiferent de tipul și dimensiunea lor, să navigheze în peisajul finanțării UE, să înțeleagă ce oportunități le stau la dispoziție și, în cele din urmă, să acceseze mai ușor finanțarea UE.

Părțile interesate pot filtra în mod automat oportunitățile de finanțare relevante în funcție de nevoile lor, de sectorul lor și de tipul de organizație pe care o reprezintă. Ghidul este completat de exemple și bune practici care pot servi drept sursă de inspirație. CulturEU va fi actualizat periodic cu cele mai recente informații privind noile cereri de propuneri și va fi disponibil în toate limbile UE la începutul anului 2022.

Sectoarele culturale și creative au fost grav afectate de restricțiile ample instituite în timpul pandemiei de COVID-19. De la începutul pandemiei, Comisia a luat o serie de măsuri pentru a aborda consecințele pandemiei asupra sectoarelor culturale și creative, completând și sprijinind acțiunile statelor membre: sprijin financiar, cooperare la nivelul UE respectând totodată competențele naționale, investiții.

Acțiunile întreprinse până în prezent la nivelul UE pentru a sprijini sectoarele culturale și creative includ:

  • creșterea sprijinului financiar al UE pentru sectoarele culturale și creative cu aproape 2,5 miliarde EUR din programul Europa creativăcrea și aproape 2 miliarde EUR din programul Orizont Europa, sume dedicate proiectelor culturale, creative și favorabile incluziunii în perioada 2021-2027;
  • alocarea de fonduri din Mecanismul de redresare și reziliență.
  • aprobarea ajutorului național în temeiul Cadrului temporar pentru măsuri de ajutor de stat pentru o sumă totală de peste 420 de milioane EUR;
  • publicarea de orientări ale UE privind redeschiderea și redresarea în condiții de siguranță a sectorului;
  • lansarea unei platforme dedicate, Creatives Unite, pentru ca artiștii, artiștii interpreți sau executanți și alți profesioniști din domeniul cultural și creativ să facă schimb de informații, inițiative și idei. Această platformă numără în prezent peste 43 000 de utilizatori.

Comisia continuă să coordoneze și să faciliteze schimburile la nivelul UE pentru a examina provocările cu care se confruntă sectoarele culturale și creative în momentul de față și oportunitățile de care dispun acestea.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Franța se alătură Spaniei și trimite Comisiei Europene o solicitare pentru deblocarea a 7,4 miliarde de euro din PNRR, pe lângă prefinanțarea de 5,1 miliarde de euro

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Franța se alătură Spaniei și trimite Comisiei Europene o solicitare pentru deblocarea a încă 7,4 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență, a cărui valoare totală se ridică la 39,4 miliarde de euro sub formă de granturi.

Plata acestei prime sume, pe lângă cele 5,1 miliarde de euro din prefinanțare, este condiționată de respectarea celor 38 de jaloane și ținte stipulate în document, informează instituția într-un comunicat.

Comisia Europeană are acum la dispoziție două luni pentru a face evaluarea. Acesta va trimite apoi analiza preliminară Comitetului economic și financiar din cadrul Consiliului Uniunii Europene.

Franța a trimit Planul Național de Redresare și Reziliență la 29 aprilie. Valoarea acestuia se ridică la 39,4 miliarde de euro sub formă de granturi, adică 1,62% din PIB-ul țării, și cuprinde alocări de 46% pentru combaterea schimbărilor climatice și 21% pentru tranziția digitală.

PNRR-ul Franței a primit aprobarea din partea Comisiei Europene la 23 iunie, etapă care a deschis calea Consiliului Uniunii Europene de a da undă verde acestui document la 13 iulie.

Astfel, Parisul a demarat la 19 august implementarea măsurilor pentru ”digitalizarea zonelor rurale și a serviciilor de sănătate” cu ajutorul celor 5,1 miliarde de euro, cuprinse în prefinanțare, sub formă de granturi.

Cererea Franței de deblocare a fondurilor ce îi revin prin Mecanismul de Redresare și Reziliență în valoare de 723,8 miliarde de euro (prețuri curente) o succede pe cea înaintată de Spania la 12 noiembrie.

Madridul a cerut Comisiei Europene să efectueze o plată de 10 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență, în baza îndeplinirii a 52 de jaloane și ținte legate de mobilitatea durabilă, eficiență energetică, conectivitate, politicilor în domeniul administrației publice, educației și domeniului social.

La fel ca și în cazul Franței, Comisia Europeană dispune de două luni pentru a evalua cererea.

Spania a depus Planul Național de Redresare și Reziliență în valoare de 69,5 miliarde de euro granturi (5,58% din PIB) la 30 aprilie și a primit aprobarea Comisiei Europene la 17 iunie. Acesta cuprinde alocări de 40% pentru combaterea schimbărilor climatice și de 28% pentru tranziția digitală. 

Prefinanțarea a intrat în țară la 17 august, după ce Consiliul Uniunii Europene a dat undă verde PNRR-ului Spaniei tot la 13 iulie.

România a transmis Planul Național de Redresare și Reziliență la 31 mai și l-a publicat la 2 iunieȚara noastră dispune de o alocare de 29,2 miliarde de euro, 14,2 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi, acestea din urmă fiind contractate la o dobândă foarte avantajoasă și pentru care ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a semnat deja acordul de împrumut

Miniștrii economiei și finanțelor din statele membre ale Uniunii Europene au aprobat, la 28 octombrie, Planul Național de Redresare și Reziliență al României, după ce, anterior, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a dat undă verde, la București, acestui document prin intermediul căruia țara noastră va putea să-și redreseze economia și să-și construiască reziliența în urma pandemiei, printr-o tranziție verde și digitală

Planul cuprinde peste 500 de astfel jaloane și ținte, ce vor fi monitorizate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Instituția va trebui să raporteze bianual stadiul implementării reformelor pentru ca Executivul european să deblocheze plățile, ce se vor face tot de două ori pe an.

Așadar, investițiile și reformele prevăzute în PNRR trebuie să contribuie la abordarea eficientă a recomandărilor specifice fiecărei țări și la consolidarea potențialului de creștere economică, a creării de locuri de muncă și a rezilienței economice și sociale.

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană sprijină formarea unei „redacții europene de știri” care va reuni 16 agenții de presă

Published

on

© European Union, 2021/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană organizează luni cea de-a doua ediție a Forumului companiilor de știri europene pentru a discuta despre transformarea industriei mass-media, anunțând, de asemenea, că va sprijini dezvoltarea unei “redacții europene de știri” (European newsroom) care să reunească 16 agenții de presă, printre care şi agenţia naţională de presă română Agerpres, se arată în comunicatul oficial. 

Pe lângă agenţia germană coordonatoare a proiectului, vor mai participa agenţiile AFP (Franţa), AGERPRES (România), ANSA (Italia), APA (Austria), ATA (Albania), Belga (Belgia), BTA (Bulgaria), EFE şi Europa Press (ambele din Spania), FENA (Bosnia-Herţegovina), HINA (Croaţia), MIA (Macedonia de Nord), STA (Slovenia), Tanjug (Serbia) şi TASR (Slovacia), potrivit Agerpres

„Prin colaborarea transfrontalieră, mass-media este mai puternică. Am văzut rezultatele incredibile ale investigațiilor transfrontaliere, cum ar fi recentele documente Pandora. Comisia Europeană își sporește sprijinul pentru acest tip de colaborare, prin intermediul redacției europene de știri și al unor noi parteneriate jurnalistice până la sfârșitul anului”, a transmis vicepreședinte Comisiei Europene pentru valori și transparență, Věra Jourová. 

Comisia Europeană va aloca acestui proiect 1,76 milioane de euro, fonduri care vor fi folosite, printre altele, pentru creşterea finanţării destinate formării jurnalistice şi pentru crearea unui nou website multilingv cu articole pe teme europene ale agenţiilor de presă participante.

„Organizăm spațiul informațional al european și creștem accesul cetățenilor la informații de calitate. Această primă redacție europeană de știri va permite jurnaliștilor să relateze în comun despre afacerile UE și să promoveze un spirit de colaborare. Anul viitor, vom prezenta o lege privind libertatea presei pentru a stimula pluralismul mediatic și pentru a îmbunătăți rezistența sectorului în ansamblu”, a subliniat comisarul european pentru piața internă, Thierry Breton.

Citiți și: Comisia Europeană promite sprijin și protecție pentru jurnaliști: Nu există democrație fără libertate și pluralism în mass-media. Un atac asupra mass-media este un atac asupra democrației

Prima ediție a Forumului european al presei a avut loc în martie 2021. Acesta a contribuit la pregătirea primei recomandări din istoria Comisiei privind siguranța jurnaliștilor. Această a doua ediție reunește părțile interesate din sectorul mass-media pentru a discuta despre sursele de venit, modelele de afaceri, implicarea comunității, diversitatea, convergența media, cât și despre noile parteneriate.

Forumul face parte dintr-un efort mai amplu privind sprijinirea redresării și transformării sectoarelor media. Acesta include creșterea finanțării UE pentru proiecte media, precum European Newsroom. Mai mult, inițiativa va crea un centru pentru corespondenții de știri care vor lucra împreună pe teme europene.

Proiectul ar urma să înceapă încă din luna ianuarie, iar redacţia va deveni operaţională aproximativ la jumătatea anului viitor, estimează Comisia Europeană, care în prezent caută o sală ce va fi alocată noii redacţii europene.

Amintim că președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat în timpul discursului său anual din plenul Parlamentului European că a făcut o recomandare vizând îmbunătățirea protecției jurnaliștilor. 


La 16 septembrie, Comisia Europeană a emis prima recomandare din istorie privind protecția, siguranța și responsabilizarea jurnaliștilor. Recomandarea include un set de acțiuni concrete, cum ar fi centre comune de coordonare, servicii de sprijin pentru victime și mecanisme de alertă timpurie. De asemenea, are în vedere o abordare consolidată și mai eficientă în ceea ce privește urmărirea penală a faptelor penale, cooperarea cu autoritățile de aplicare a legii, mecanismele de reacție rapidă, precum și protecția economică și socială. Propune acțiuni pentru o mai bună protecție a jurnaliștilor în timpul protestelor și demonstrațiilor, abordează amenințările online și cibernetice și atrage o atenție deosebită asupra amenințărilor la adresa femeilor jurnaliste. Aceasta vizează asigurarea unor condiții de lucru mai sigure pentru toți profesioniștii din domeniul mass-media, fără teamă și intimidare, atât online, cât și offline.

Comisia lucrează la o inițiativă de combatere a proceselor abuzive intentate împotriva jurnaliștilor și a apărătorilor drepturilor omului pentru a-i împiedica să informeze publicul și să raporteze cu privire la chestiuni de interes public (SLAPP). Comisia va prezenta în 2022 o lege europeană privind libertatea presei, pentru a proteja independența și pluralismul mijloacelor de informare în masă.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Alin Mituța4 hours ago

Eurodeputatul Alin Mituța cere Comisiei Europene să modifice legislația în privința etichetării mierii pentru a preveni frauda cu “miere” îndoită cu siropuri

Cristian Bușoi6 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Intergrupului de Luptă împotriva Cancerului din PE, pledează pentru oncologie personalizată: Suntem datori să le oferim pacienților o viață lungă și îngrijire de calitate

ENGLISH6 hours ago

MEP Vasile Blaga: The European Social Security Passport, a first step in protecting the rights of Romanian workers in the EU

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

Comisia Europeană intensifică sprijinul acordat sectorului cultural prin intermediul unui ghid online privind finanțarea UE

NATO7 hours ago

Desfășurare de forțe în spațiul aerian al României începând cu 1 decembrie: SUA trimit elicoptere de luptă la Baza Mihail Kogălniceanu pentru a proteja flancul estic al NATO

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI8 hours ago

Eurodeputatul Vasile Blaga: Pașaportul European de Securitate Socială, un prim pas în protejarea drepturilor muncitorilor români în UE

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Franța se alătură Spaniei și trimite Comisiei Europene o solicitare pentru deblocarea a 7,4 miliarde de euro din PNRR, pe lângă prefinanțarea de 5,1 miliarde de euro

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Comisia Europeană sprijină formarea unei „redacții europene de știri” care va reuni 16 agenții de presă

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Ursula von der Leyen salută decizia OMS de a începe negocierile pentru un tratat internațional privind pandemiile: Spiritul de acțiune colectivă, singurul răspuns pentru combaterea pandemiilor

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Comisia Europeană lansează un instrument digital prin care statele UE își pot monitoriza reziliența socială, economică, ecologică, digitală și geopolitică

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Ursula von der Leyen salută decizia OMS de a începe negocierile pentru un tratat internațional privind pandemiile: Spiritul de acțiune colectivă, singurul răspuns pentru combaterea pandemiilor

U.E.8 hours ago

Charles Michel, la sesiunea specială a Adunării Mondiale a Sănătății pentru un tratat internațional privind pandemiile: Sper că vom face istorie. Abordarea „O singură sănătate” este un „must-have”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI11 hours ago

Mircea Hava pune la dispoziția oricărei ”comunități care dorește să cunoască și să acceseze fondurile” UE experiența sa de peste 20 de ani ca primar: Banii europeni pot schimba, din temelii, un oraș

ROMÂNIA1 day ago

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

ROMÂNIA2 days ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Digitalizarea reprezintă soluția pentru a eficientiza statul. Trebuie să fructificăm oportunitățile financiare europene pentru investiții în acest domeniu

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

INTERVIU Eurodeputatul Victor Negrescu: Salariul minim european are menirea să crească standardele sociale în Europa, oferind oportunități egale pentru toți europenii care lucrează în orice stat membru

Alin Mituța4 days ago

Eurodeputatul Alin Mituța: România va deveni un stat sigur pentru fete și femei atunci când vom taxa fiecare violență fizică, sexuală sau emoțională

POLITICĂ4 days ago

Guvernul Nicolae Ciucă a fost învestit de Parlament cu o majoritate covârșitoare. Membrii cabinetului PNL-PSD-UDMR vor depune jurământul la Palatul Cotroceni

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă îndeamnă companiile farmaceutice care produc vaccinul anti-COVID-19 să deruleze campanii de informare în statele UE pentru a combate dezinformarea

Team2Share

Trending