Comisia Europeană a publicat miercuri analiza anuală privind situația economică și socială din statele membre, care include evaluarea progreselor înregistrate în ceea ce privește îndeplinirea recomandărilor specifice fiecărei țări în parte și o evaluare a eventualelor dezechilibre.
„Economiile puternice sunt cele care își remediază mereu punctele slabe, chiar și atunci când lucrurile merg bine. Acum când economia europeană crește în cel mai rapid ritm înregistrat în ultimii zece ani, ar trebui să adoptăm exact această strategie, atât la nivelul UE, cât și la nivel național.”, a declarat vicepreședintele Comisiei Europene Valdis Dombrovskis, responsabil cu moneda euro și dialogul social, precum și cu stabilitatea financiară, serviciile financiare și uniunea piețelor de capital.
Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri economice și financiare, impozitare și vamă, a afirmat că ”unsprezece țări ale UE se confruntă în continuare cu dezechilibre macroeconomice, fiind vulnerabile la șocuri. (…) Pentru milioane de europeni, viața de zi cu zi rămâne o luptă și, de aceea, toate guvernele trebuie să își intensifice acțiunile de combatere a inegalității, a șomajului și a insecurității locului de muncă.”
ROMÂNIA | Creșterea puternică a economiei bazată pe consum riscă să creeze o ”aterizare dură”. Deficitul public, pe trend ascendent
În absența reformelor structurale și a consolidării fiscale, creșterea economică puternică a României riscă să creeze condițiile unei ”aterizări dure”. Boomul economic actual a fost determinat, în principal, de consum, în timp ce investițiile au rămas scăzute. Creșterea economică puternică reprezintă o oportunitate de a pregăti economia pentru momente mai slabe. Rata inegalității și a sărăciei rămân ridicate în ciuda creșterii economice puternice, precizează CE.
Progresele în lupta împotriva corupției, puse în pericol
Anumite reforme structurale au fost inversate în 2017, în timp ce altele s-au blocat. Progresele înregistrate în lupta împotriva corupției au fost din nou puse în pericol, avertizează Comisia. Asigurarea continuității reformelor anterioare ar sprijini transformarea României într-o economie cu o valoare adăugată mai mare și ar putea îmbunătăți rezistența economiei la o eventuală recesiune, argumentează executivul comunitar.
Din cauza reducerii impozitelor și a creșterii salariilor și pensiilor publice, deficitul public se află pe un trend ascendent. Impozitele indirecte au fost reduse în 2017, în timp ce rata impozitului pe venit a fost redusă din ianuarie 2018. În ceea ce privește cheltuielile, salariile publice și pensiile au crescut semnificativ în 2017 și urmează să avanseze în 2018. În consecință, deficitele bugetare structurale sunt în creștere, determinând România să se abată de la obiectivele din cadrul fiscal național. În 2017, Consiliul a lansat o procedură de abatere semnificativă adresată României, precizează Comisia Europeană.
”Incidența muncii nedeclarate continuă să fie relativ ridicată. Ponderea salariaților care primesc salarii <în plic>, adică cu un salariu sub-evaluat este estimată la dublul mediei UE”, se mai arată în raport.
Investițiile, în pericol datorită incertitudinii legislative și birocrației
România are una dintre cele mai mari rate de investiții din UE, însă calitatea investițiilor nu se îmbunătățește. Totalul investițiilor a atins nivelul de 22,7% din PIB în 2016, peste media UE (19,8%). Cu toate acestea, calitatea investițiilor publice rămâne constrânsă de deficiențele de gestionare, schimbarea frecventă a priorităților și dificultățile de absorbție a fondurilor UE, în timp ce investițiile private sunt împiedicate de incertitudinea juridică continuă și birocrație.
România fie nu a făcut niciun progres, fie a înregistrat doar progrese limitate în privința implementării recomandărilor Comisiei Europene incluse în raportul de țară din 2017
Bucureștiul nu a făcut deloc progrese în ceea ce privește modul în care este stabilit salariul minim pe economie și nici în privința egalizării vârstei de pensionare, notează Comisia.”Nu s-au înregistrat progrese în ceea ce privește asigurarea implementării cadrului fiscal național și au fost înregistrate progrese limitate în ceea ce privește consolidarea colectării fiscale. În schimb, s-au înregistrat unele progrese în combaterea muncii nedeclarate”, se arată în raport.
Educația, sănătatea și infrastructura, sub standardele europene
Performanța slabă a sistemului educațional limitează perspectivele de creștere pe termen lung. Nivelurile scăzute ale competențelor de bază și ale competențelor digitale, părăsirea școlară timpurie, disparitățile dintre mediul rural și cel urban au drept rezultat pierderea capitalului uman și a potențialului de creștere. Asigurarea calității și programele inițiale de formare a profesorilor se confruntă cu provocări Învățământul și formarea profesională Rezumatul 3 rămâne oa doua opțiune de alegere și, în majoritatea cazurilor, nu este adaptat nevoilor pieței forței de muncă. Accesul la învățarea în rândul adulților este limitat, în special pentru persoanele slab calificate
Starea de sănătate a populației s-a îmbunătățit, dar rămâne sub standardele UE. Accesul la asistența medicală rămâne o provocare cheie, inclusiv în ceea ce privește egalitatea de șanse, cu repercusiuni negative asupra dezvoltării copilului, a capacității de angajare a forței de muncă și a îmbătrânirii sănătoase. Finanțarea redusă și utilizarea ineficientă a resurselor publice limitează eficacitatea sistemului de sănătate, pe fondul unui deficit considerabil de medici și asistente medicale. Infrastructura de sănătate și prevalența plăților informale rămân surse de îngrijorare.
Cheltuielile publice ridicate nu se reflectă în infrastructura țării. În ciuda ratelor relativ ridicate ale investițiilor publice, infrastructură este limitată, calitatea percepută a infrastructurii fiind una dintre cele mai scăzute din UE. Starea generală și fiabilitatea infrastructurii rutiere și feroviare rămân sărace și reforma sectorului transporturilor progresează foarte lent.
Comisia Europeană punctează și faptul că performanța în domeniul cercetării și inovării rămâne modestă, în ciuda unei infrastructuri IT solide și a dezvoltării rapide a sectorului TIC.
În ceea ce privește progresele înregistrate în atingerea obiectivelor naționale în cadrul Strategiei Europa 2020, România se descurcă bine în domeniile ratelor de ocupare a forței de muncă, emisiilor de gaze cu efect de seră, energiei regenerabile, eficienței energetice. Obiectivul național de reducere a numărului de persoane expuse riscului sărăciei sau excluziunii sociale a fost deja atins.
Raportul integral pentru România poate fi consultat AICI.
.
