Connect with us

COMISIA EUROPEANA

RAPORT. Zece vulnerabilități ale economiei românești, semnalate de Comisia Europeană

Published

on

Comisia Europeană a publicat miercuri analiza anuală privind situația economică și socială din statele membre, care include evaluarea progreselor înregistrate în ceea ce privește îndeplinirea recomandărilor specifice fiecărei țări în parte și o evaluare a eventualelor dezechilibre.

„Economiile puternice sunt cele care își remediază mereu punctele slabe, chiar și atunci când lucrurile merg bine. Acum când economia europeană crește în cel mai rapid ritm înregistrat în ultimii zece ani, ar trebui să adoptăm exact această strategie, atât la nivelul UE, cât și la nivel național.”, a declarat vicepreședintele Comisiei Europene Valdis Dombrovskis, responsabil cu moneda euro și dialogul social, precum și cu stabilitatea financiară, serviciile financiare și uniunea piețelor de capital.

Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri economice și financiare, impozitare și vamă, a afirmat că ”unsprezece țări ale UE se confruntă în continuare cu dezechilibre macroeconomice, fiind vulnerabile la șocuri. (…) Pentru milioane de europeni, viața de zi cu zi rămâne o luptă și, de aceea, toate guvernele trebuie să își intensifice acțiunile de combatere a inegalității, a șomajului și a insecurității locului de muncă.”

Foto: Calea Europeană

ROMÂNIA | Creșterea puternică a economiei bazată pe consum riscă să creeze o ”aterizare dură”. Deficitul public, pe trend ascendent

În absența reformelor structurale și a consolidării fiscale, creșterea economică puternică a României riscă să creeze condițiile unei ”aterizări dure”. Boomul economic actual a fost determinat, în principal, de consum, în timp ce investițiile au rămas scăzute. Creșterea economică puternică reprezintă o oportunitate de a pregăti economia pentru momente mai slabe. Rata inegalității și a sărăciei rămân ridicate în ciuda creșterii economice puternice, precizează CE.

Progresele în lupta împotriva corupției, puse în pericol

Anumite reforme structurale au fost inversate în 2017, în timp ce altele s-au blocat. Progresele înregistrate în lupta împotriva corupției au fost din nou puse în pericol, avertizează Comisia. Asigurarea continuității reformelor anterioare ar sprijini transformarea României într-o economie cu o valoare adăugată mai mare și ar putea îmbunătăți rezistența economiei la o eventuală recesiune, argumentează executivul comunitar.

Din cauza reducerii impozitelor și a creșterii salariilor și pensiilor publice, deficitul public se află pe un trend ascendent. Impozitele indirecte au fost reduse în 2017, în timp ce rata impozitului pe venit a fost redusă din ianuarie 2018. În ceea ce privește cheltuielile, salariile publice și pensiile au crescut semnificativ în 2017 și urmează să avanseze în 2018. În consecință, deficitele bugetare structurale sunt în creștere, determinând România să se abată de la obiectivele din cadrul fiscal național. În 2017, Consiliul a lansat o procedură de abatere semnificativă adresată României, precizează Comisia Europeană.

 ”Incidența muncii nedeclarate continuă să fie relativ ridicată. Ponderea salariaților care primesc salarii <în plic>, adică cu un salariu sub-evaluat  este estimată la dublul mediei UE”, se mai arată în raport.

Investițiile, în pericol datorită incertitudinii legislative și birocrației

România are una dintre cele mai mari rate de investiții din UE, însă calitatea investițiilor nu se îmbunătățește. Totalul investițiilor a atins nivelul de 22,7% din PIB în 2016, peste media UE (19,8%). Cu toate acestea, calitatea investițiilor publice rămâne constrânsă de deficiențele de gestionare, schimbarea frecventă a priorităților și dificultățile de absorbție a fondurilor UE, în timp ce investițiile private sunt împiedicate de incertitudinea juridică continuă și birocrație. 

România fie nu a făcut niciun progres, fie a înregistrat doar progrese limitate în privința implementării recomandărilor Comisiei Europene incluse în raportul de țară din 2017

Bucureștiul nu a făcut deloc progrese în ceea ce privește modul în care este stabilit salariul minim pe economie și nici în privința egalizării vârstei de pensionare, notează Comisia.”Nu s-au înregistrat progrese în ceea ce privește asigurarea implementării cadrului fiscal național și au fost înregistrate progrese limitate în ceea ce privește consolidarea colectării fiscale. În schimb, s-au înregistrat unele progrese în combaterea muncii nedeclarate”, se arată în raport.

Educația, sănătatea și infrastructura, sub standardele europene

Performanța slabă a sistemului educațional limitează perspectivele de creștere pe termen lung. Nivelurile scăzute ale competențelor de bază și ale competențelor digitale, părăsirea școlară timpurie, disparitățile dintre mediul rural și cel urban au drept rezultat pierderea capitalului uman și a potențialului de creștere. Asigurarea calității și programele inițiale de formare a profesorilor se confruntă cu provocări Învățământul și formarea profesională Rezumatul 3 rămâne oa doua opțiune de alegere și, în majoritatea cazurilor, nu este adaptat nevoilor pieței forței de muncă. Accesul la învățarea în rândul adulților este limitat, în special pentru persoanele slab calificate

Starea de sănătate a populației s-a îmbunătățit, dar rămâne sub standardele UE. Accesul la asistența medicală rămâne o provocare cheie, inclusiv în ceea ce privește egalitatea de șanse, cu repercusiuni negative asupra dezvoltării copilului, a capacității de angajare a forței de muncă și a îmbătrânirii sănătoase. Finanțarea redusă și utilizarea ineficientă a resurselor publice limitează eficacitatea sistemului de sănătate, pe fondul unui deficit considerabil de medici și asistente medicale. Infrastructura de sănătate și prevalența plăților informale rămân surse de îngrijorare.

Cheltuielile publice ridicate nu se reflectă în infrastructura țării. În ciuda ratelor relativ ridicate ale investițiilor publice, infrastructură este limitată, calitatea percepută a infrastructurii fiind una dintre cele mai scăzute din UE. Starea generală și fiabilitatea infrastructurii rutiere și feroviare rămân sărace și reforma sectorului transporturilor progresează foarte lent.

Comisia Europeană punctează și faptul că performanța în domeniul cercetării și inovării rămâne modestă, în ciuda unei infrastructuri IT solide și a dezvoltării rapide a sectorului TIC. 

În ceea ce privește progresele înregistrate în atingerea obiectivelor naționale în cadrul Strategiei Europa 2020, România se descurcă bine în domeniile ratelor de ocupare a forței de muncă, emisiilor de gaze cu efect de seră, energiei regenerabile, eficienței energetice. Obiectivul național de reducere a numărului de persoane expuse riscului sărăciei sau excluziunii sociale a fost deja atins.

Raportul integral pentru România poate fi consultat AICI.

 

 

.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană lansează miercuri o amplă dezbatere privind inteligența artificială în vederea reglementării acestui sector

Published

on

Comisia Europeană va lansa miercuri o amplă dezbatere privind inteligența artificială, cu scopul de a reglementa acest sector aflat în plină dezvoltare și dominat în matere parte de SUA și China, anunță AFP, citat de Agerpres.

Executivul european speră să prezinte spre finalul anului o propunere legislativă în acest sens, după ce va avea mai multe consultări cu părțile avizate, și anume companii, sindicate, societate civilă, dar și guvernele celor 27 de state membre ale UE.

Printre subiectele sensibile se află recunoașterea facială în masă. ”Ceea ce am văzut la Hong Hong Kong m-a înspăimântat cu adevărat”, a precizat vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene, Margrethe Vestager, responsabilă pentru o Europă pregătită pentru era digitală.

În timpul manifestaţiilor de amploare contra Beijingului, ”oamenii au primit un mesaj pe smartphone: <<Ştim că sunteţi acolo, ar trebui să vă întoarceţi acasă>>. Acesta nu este un sprijin pentru libertatea de asociere sau de exprimare”, a deplâns Vestager.

Aceasta se gândește la o interdicție, care ar avea nevoie de sprijinul statelor membre și preconizează un amplu proces de consultări.

Fostul ministru danez al finanțelor care, pe lângă domeniul digital se ocupă și de respectarea regulilor concurenței în Uniunea Europeană, a insista pe faptul că de orice viitoare reglementare vor trebui să beneficieze nu doar marile companii, ci și întreprinderile mici și mijlocii.

”Va trebui să găsim mijloace pentru ca micile firme ambiţioase care vor să lucreze în aceste domenii să poată face asta în mod efectiv”, a explicat Vestager.

Parlamentul European a adoptat la 12 februarie o rezoluție prin care solicită un set puternic de drepturi pentru a proteja consumatorii în contextul inteligenței artificiale și a proceselor decizionale automatizate, potrivit unui comunicat al Legislativului european.

”Oamenii trebuie să poarte întotdeauna răspunderea finală și să poată revoca deciziile adoptate în contextul unor servicii profesionale, precum profesiile medicale, juridice și contabile, precum și serviciile bancare”, au subliniat europarlamentarii.

Aceștia au îndemnat Comisia Europeană să prezinte propuneri pentru a adapta normele de siguranță ale UE pentru produsele (de exemplu, in cazul directivelor privind echipamentele tehnice și siguranța jucăriilor) astfel încât să existe garanția că utilizatorii și consumatorii sunt informați în legătură cu modul de utilizare a acestor produse si sunt protejați de vătămări, iar în același timp producătorilor le sunt clare obligațiile care le revin.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ludovic Orban, întâlnire la München cu Vera Jourova: Comisia Europeană apreciază revenirea României pe o traiectorie pozitivă privind combaterea corupției

Published

on

© Guvernul României

Corespondență de la München

Prim-ministrul Ludovic Orban a evocat prioritatea acordată de Guvernul de la Bucureşti obiectivului încheierii cât mai rapide a Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) în cadrul unei întrevederi cu Vera Jourova, vicepreşedintele Comisiei Europene pentru valori şi transparenţă.

Întrevederea a avut loc, duminică, în marja Conferinţei de Securitate de la München.

Potrivit unui comunicat al Guvernului remis CaleaEuropeană.ro, premierul a exprimat angajamentul Executivului de a pune în aplicare recomandările formulate de Comisia Europeană.

“Prim-ministrul a evocat, în acest context, măsurile adoptate de la preluarea mandatului pentru combaterea fenomenului corupţiei la nivel guvernamental. Comisarul Jourova a apreciat, la rândul său, revenirea României pe o traiectorie pozitivă în acest domeniu, subliniind, însă, importanţa sustenabilităţii progreselor înregistrate”, se arată în comunicat.

Cei doi înalţi oficiali au reiterat sprijinul pentru continuarea politicii de extindere a UE, exprimând speranţa într-o decizie favorabilă în ceea ce priveşte deschiderea negocierilor de aderare cu Albania şi Republica Macedonia de Nord cu prilejul summitului de la Zagreb, din luna mai a acestui an.

Premierul Orban a subliniat, de asemenea, importanţa continuării sprijinului Uniunii Europene pentru statele membre ale Parteneriatului Estic.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a lansat procedura de deficit excesiv împotriva României

Published

on

©️ Calea Europeană

Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2020-2022, adoptată de Guvern în data de 10 decembrie 2019 şi trimisă Parlamentului, prevede o ţintă de deficit de 3,8% din PIB în 2019, o cifră care potrivit Comisiei Europene constituie o dovadă a existenţei unui deficit excesiv în România, potrivit unui raport adoptat vineri de Comisia Europeană, citat de Agerpres.

Din raport rezultă că România nu respectă criteriul deficitului definit în tratat şi că deschiderea unei proceduri de deficit excesiv este, prin urmare, justificată.

“Deficitul preconizat pentru 2019 este peste şi nu apropiat de valoarea de referinţă de 3% din PIB prevăzută în Tratat. Depăşirea nu este considerată a fi nici excepţională şi nici temporară”, se arată în raportul executivului comunitar.

Conform prognozelor de iarnă ale Comisiei, deficitul guvernamental al României a ajuns la 4% din PIB în 2019, urmând a urca la 4,9% în 2020 şi 6,9% în 2021. Majorarea deficitului este în principal rezultatul majorării pensiilor adoptată în vara lui 2019, în special o creştere de 40% a pensiilor programată pentru luna septembrie 2020, şi o nouă recalculare a pensiilor programată pentru luna septembrie 2021. În plus, între luna decembrie 2019 şi ianuarie 2020, autorităţile au adoptat noi reduceri de taxe şi au dublat alocaţiile pentru copii.

Etapa imediat următoare este formularea de către Comitetul Economic şi Financiar a unui aviz cu privire la raport, în următoarele două săptămâni. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending