Connect with us

MEDIU

Raportul anual privind monitorizarea punerii în aplicare a dreptului UE de către statele membre în 2019: 38 de noi proceduri de infringement deschise împotriva României

Published

on

Comisia Europeană a dat publicității raportul anual privind monitorizarea punerii în aplicare a dreptului UE prezintă modul în care Comisia a monitorizat și a asigurat aplicarea dreptului UE în 2019 și performanțele statelor membre în diverse domenii de politică, informează Reprezentața Comisiei Europene în România într-un comunicat.

Deși numărul de cazuri deschise de constatare a neîndeplinirii obligațiilor a rămas stabil în ultimul an, numărul de noi cazuri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor a crescut cu peste 20 % față de anul precedent. Luxemburg, Estonia și Lituania au înregistrat cele mai puține cazuri noi de transpunere incorectă sau de aplicare incorectă a legislației UE în 2019, în timp ce Spania, Italia și Grecia au înregistrat cele mai multe cazuri.

În 2019, Comisia Europeană a deschis 38 de noi proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor. Principalele domenii de politică au fost următoarele: 6 proceduri referitoare la transpunerea incorectă sau aplicare incorectă a legislației UE privind impozitarea și uniunea vamală, 5 referitoare la piața internă, industrie, antreprenoriat și IMM-uri, 5 privind mediul, 4 privind mobilitatea și transportul, 4 referitoare la stabilitate financiară, servicii financiare și uniunea piețelor de capital, câte 3 pentru domeniul justiției și consumatorilor, migrației și afacerilor interne, energiei, în vreme ce 6 se regăsesc la categoria ”altele”.

©Monitorizarea aplicării Dreptului UE/ Raportul anual pe 2019

Punerea în aplicare a dreptului UE se bazează pe cooperare. Din acest motiv, Comisia Europeană sprijină în mod activ statele membre în punerea în aplicare a dreptului UE prin intermediul îndrumărilor și al dialogului. În 2019, Comisia a acordat o atenție deosebită sprijinirii autorităților naționale și regionale în punerea în aplicare a normelor privind gestionarea deșeurilor, calitatea aerului, eficiența energetică, piețele agricole și egalitatea de gen.

Combaterea transpunerii tardive a directivelor UE

Pentru ca cetățenii și întreprinderile să poată profita de beneficiile oferite de dreptul UE, este esențial ca statele membre să transpună directivele europene în propria ordine juridică națională în termenele prevăzute.

În 2019, mai mult de jumătate din procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor au fost legate de transpunerea tardivă a directivelor, deși numărul acestora a scăzut ușor (de la 419 de cazuri în 2018 la 406 în 2019). În comparație, cel mai mare număr de noi cazuri de transpunere tardivă din ultimii cinci ani a fost înregistrat în 2016 (847 cazuri). Pentru a facilita transpunerea corectă și la timp, Comisia a continuat să asiste statele membre prin pregătirea unor planuri de punere în aplicare, a unor site-uri web specifice și a unor documente de orientare și prin schimbul de bune practici în cadrul reuniunilor grupurilor de experți.

În ceea ce privește cazurile de transpunere tardivă, Bulgaria, Belgia, Grecia și Cipru au înregistrat cel mai mare număr de cazuri noi deschise împotriva acestora, în timp ce împotriva Danemarcei, Italiei și Lituaniei au fost deschise cele mai puține cazuri.

Comisia a continuat să sesizeze Curtea de Justiție cu privire la cazurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor din cauza transpunerii tardive, solicitând impunerea unor penalități zilnice în temeiul articolului 260 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Anul trecut, Comisia a trimis Spania în fața Curții de Justiție a UE, solicitând aplicarea de sancțiuni financiare (cauza C-658-19).

În hotărârea sa din 8 iulie 2019, în cauza Comisia/Belgia, Curtea de Justiție a aplicat pentru prima dată regimul de sancțiuni prevăzut la articolul 260 alineatul (3) din TFUE. Aceasta a impus o penalitate zilnică Belgiei (cauza C-543/17) pentru neadoptarea și necomunicarea tuturor măsurilor necesare pentru transpunerea directivei privind măsurile de reducere a costului instalării rețelelor de comunicații electronice de mare viteză.

În urma unei solicitări formulate de Parlamentul European în 1984, Comisia Europeană prezintă un raport anual privind monitorizarea aplicării dreptului UE în cursul anului precedent. Parlamentul European adoptă apoi o rezoluție privind raportul Comisiei.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

MEDIU

Raport ”Seceta în Europa”: România are nevoie urgent de precipiații pentru a susține randamentul culturilor de vară

Published

on

© European Union, 2017/ Source: EC - Audiovisual Service

Centrul Comun de Cercetare al Comisiei a publicat, la 18 iulie, raportul său intitulat „Seceta în Europa – iulie 2022”, care prezintă o evaluare a situației privind seceta din Europa, pe baza activității Observatorului european al secetei.

Franța, România, Spania, Portugalia și Italia se vor confrunta, probabil, cu această scădere a randamentului culturilor. Într-o anumită măsură sunt, de asemenea, afectate Germania, Polonia, Ungaria, Slovenia și Croația. În Italia, bazinul fluviului Pad înregistrează cel mai înalt nivel de severitate a secetei.

Studiile arată că România se află printre țările care se vor confrunta cel mai probabil cu o scădere a randamentului culturilor din cauza lipsei de precipiații. Franța, Spania, Portugalia și Italia alăturându-se și ele. 

În cazul României, studiul a subliniat următoarele:

  • În absența unor precipitații semnificative, va fi redus potențialul de randament al culturilor de iarnă și de primăvară în România. Efecte mai grave asupra culturilor de iarnă și de primăvară se observă în estul României, unde lipsa persistentă de precipitații s-a transformat în secetă.
  • Pe perioada primăverii, România se confruntă cu condiții mai secetoase decât în mod obișnuit. Anomalii ale precipitațiilor de -50% sau mai mult negative față de media pe termen lung au fost observate în Belgia, în părți din Franța, în nord-estul Portugaliei, în părți din Italia, în nord-estul Germaniei, în nord-vestul Poloniei, în sud-vestul Ucrainei, de-a lungul coastei Mării Negre în România, în părți din Bulgaria, Grecia și estul Turciei, precum și în cele mai vestice și nordice părți ale Rusiei europene, în sudul Norvegiei și, mai local, în Suedia.
  • Primăvara rece și uscată a afectat culturile din vestul Ucrainei și estul României.
  • Conform prognozei meteorologice pe termen lung, în România vor persista condiții mai calde decât în mod obișnuit în lunile iulie și august.
  • Perspectivele privind randamentul culturilor de iarnă s-au redus în continuare
  • Deficitul persistent de precipitații în mai multe regiuni de cultură de iarnă, combinat cu un excedent de acumulări de temperatură în perioada analizată, a deteriorat și mai mult condițiile culturilor de iarnă: „Este nevoie urgentă de precipitații pentru a susține randamentul culturilor de vară.”
  • Condițiile agrometeorologice nu s-au îmbunătățit în România.

 „Schimbările climatice sporesc riscul de secetă severă și de incendii de vegetație în întreaga lume. Centrul Comun de Cercetare pune știința și tehnologia în serviciul monitorizării schimbărilor climatice. Prin acest raport, înțelegem mai bine situația pentru a ne putea proteja pădurile, recoltele și apele”, a transmis Mariya Gabriel, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret.

Centrul Comun de Cercetare furnizează informații în timp real privind seceta prin intermediul Observatoarelor european și global ale secetei (EDOCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedent și GDO), care fac parte din serviciul Copernicus de gestionare a situațiilor de urgență (CEMS).

Continue Reading

G7

Până la sfârșitul anului, liderii G7 vor înființa un „club pentru climă” menit să combată încălzirea globală

Published

on

© G7germany.de

Liderii țărilor G7 au convenit asupra creării unui „club pentru climă”, menit să consolideze și să extindă cooperarea în combaterea încălzirii globale și care se va concentra în acest scop pe măsuri în sectorul industrial, relatează presa internațională și Agerpres

„Susținem obiectivele unui Club internațional pentru climă și vom colabora cu partenerii în vederea înființării acestuia până la sfârșitul anului 2022. Pentru a stimula acțiuni urgente, ambițioase și incluzive în vederea alinierii noastre la traiectoria de 1,5 grade Celsius și pentru a accelera punerea în aplicare a Acordului de la Paris, ne angajăm să avem un sector rutier puternic decarbonizat până în 2030, un sector energetic complet sau predominant decarbonizat până în 2035 și să acordăm prioritate unor măsuri concrete și oportune în vederea atingerii obiectivului de accelerare a eliminării treptate a energiei naționale pe bază de cărbune”, au transmis liderii G7, potrivit declarației oficiale

De asemenea, liderii au anunțat că acest club al climei va fi un „forum interguvernamental de mare ambiţie” şi deschis tuturor ţărilor.

„Invităm partenerii noştri, în special principalii emiţători de gaze cu efect de seră, membrii G20 şi alte economii în dezvoltare şi emergente să intensifice discuţiile şi consultările cu noi, în special pentru a promova tranziţia energetică şi a accelera procesul de renunţare la carbon”, au indicat în declaraţie liderii celor şapte puteri.

Aceștia au remarcat „cu preocupare” că în aceste momente „nici ambiţiile climatice globale şi nici implementarea lor nu sunt suficiente pentru atingerea obiectivelor Acordului de la Paris prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră”. 

Formatul G7 se reunește la nivelul liderilor celor mai industrializate democrații din anul 1975. Grupul a devenit G8 în anul 1997, când democrațiile occidentale au întins mâna prieteniei și a cooperării către Rusia, însă acest format a luat sfârșit în 2014, când liderii G7 au decis excluderea Federației Ruse ca răspuns la anexarea ilegală a peninsulei Crimeea de către Moscova.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană și șeful diplomației UE propun acțiuni pentru oceane securizate, curate și gestionate în mod durabil

Published

on

© European Union, 2020

Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate au prezentat vineri agenda reînnoită a UE privind guvernanța internațională a oceanelor (GIO), propunând acțiuni pentru un ocean securizat, curat și gestionat în mod durabil, informează comunicatul oficial.

Prin această politică, UE își confirmă rolul activ în guvernanța internațională a oceanelor și angajamentul de a consolida punerea în aplicare a Agendei 2030 a ONU și a obiectivului său de dezvoltare durabilă nr. 14 privind viața subacvatică. Noua agendă are un rol important în realizarea componentei albastre a Pactului verde european. 

 „UE și statele sale membre dețin, împreună, cea mai mare zonă economică exclusivă din lume. Două treimi din oceanele lumii nu intră însă în jurisdicția națională. Este necesară, de aceea, o abordare colectivă la nivel mondial pentru a le proteja și a le reface, precum și pentru a utiliza potențialul enorm al oceanelor în mod durabil în beneficiul societăților de pe mapamond. Agenda actualizată privind guvernanța internațională a oceanelor ne consolidează rolul de forță motrice și de partener credibil, care poate să vină cu soluții reale și sustenabile la problemele cu care se confruntă oceanele planetei noastre”, a declarat Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate.

Actualizarea strategiei UE pentru noi evoluții în domeniul geopolitic și în cel al durabilității

Guvernanța internațională a oceanelor înseamnă gestionarea împreună a oceanelor lumii și a resurselor lor, astfel încât oceanele să fie sănătoase și productive, în beneficiul generațiilor prezente și viitoare. Noua comunicare comună de astăzi se bazează pe cea din 2016, ținând seama de principalele tendințe, cum ar fi impactul deosebit de mare al schimbărilor climatice și declinul periculos al biodiversității. De asemenea, UE ia în considerare modificarea condițiilor geopolitice, precum agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, care a provocat instabilitate și insecuritate, inclusiv sistarea anumitor inițiative.

În calitate de actor de prim rang la nivel mondial, UE stabilește o agendă actualizată privind o mai bună guvernanță a oceanelor, bazată pe o abordare internațională transsectorială și întemeiată pe norme, cu scopul de a consolida și mai mult rolul său de lider mondial în guvernanța oceanelor. Valorificând și actualizând angajamentele stabilite în comunicarea comună din 2016, UE se angajează:

  • să consolideze cadrul internațional de guvernanță a oceanelor la nivel mondialregional și bilateral;
  • să facă din durabilitatea oceanelor o realitate până în 2030, prin adoptarea unei abordări coordonate și complementare a dificultăților comune și a impacturilor cumulative;
  • să continue transformarea oceanelor într-un spațiu sigur și securizat, în contextul în care se intensifică concurența în apele internaționale și provocările la adresa cooperării multilaterale;
  • să consolideze cunoștințele internaționale privind oceanele pentru ca procesul decizional bazat pe date concrete să ducă la acțiuni de protejare și gestionare durabilă a oceanelor. 

Acțiuni-cheie pentru un ocean sigur, securizat, curat, sănătos și gestionat în mod durabil

Comunicarea identifică mai multe priorități-cheie pentru îndeplinirea acestor angajamente:

  • Stoparea și inversarea declinului biodiversității marine prin încheierea unui tratat ambițios al ONU privind marea liberă (biodiversitate în zonele din afara jurisdicției naționale) cât mai curând posibil și prin atingerea obiectivului de transformare a 30 % din suprafața oceanelor în zone marine protejate până în 2030;
  • Protejarea fundului mării prin interzicerea exploatărilor miniere marine de adâncime, care distrug fundul mării, și prin reglementarea, atunci când este necesar, a utilizării uneltelor de pescuit celor mai dăunătoare pentru biodiversitate;
  • Asigurarea unor activități pescărești sustenabile cu o abordare de toleranță zero a pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat și cu respectarea normelor și standardelor internaționale. UE salută totodată acordul multilateral important care contribuie la protecția oceanelor și la care s-a ajuns în cadrul OMC la 17 iunie anul curent, după 21 de ani de negocieri. UE este angajată pe deplin să completeze cât mai curând acordul cu elementele asupra cărora încă nu s-a ajuns la consens;
  • Combaterea schimbărilor climatice pentru un ocean sănătos, inclusiv prin măsuri în domeniul transportului maritim la nivelul UE și la nivel mondial, precum și decarbonizarea sectorului pescuitului pentru a se reduce dependența de combustibilii fosili;
  • Combaterea poluării marine, în special prin încheierea, până în 2024, a unui acord mondial ambițios, obligatoriu din punct de vedere juridic, privind materialele plastice;
  • Realizarea tranziției către o economie albastră durabilă la nivel mondial, în special creșterea investițiilor în sănătatea oceanelor și în tranziția către o economie albastră durabilă prin intermediul platformei de investiții „BlueInvest” a UE, precum și îmbunătățirea planificării maritime integrate;
  • Asigurarea securității și siguranței pe mare prin monitorizarea atentă și reacția rapidă la amenințările la adresa securității maritime, prin cooperarea cu partenerii săi, cum ar fi NATO, precum și prin combaterea muncii forțate în conformitate cu normele Organizației Internaționale a Muncii;
  • Consolidarea cunoștințelor privind oceanele prin crearea unei interfețe interguvernamentale științifico-politice pentru durabilitatea oceanelor, cu scopul de a institui un grup interguvernamental pentru durabilitatea oceanelor (IPOS), promovând diplomația privind oceanele și cunoștințele în acest domeniu;
  • Investiții în oceane, prin angajarea a până la 1 miliard de euro în perioada 2021-2027 pentru biodiversitatea oceanelor și a zonelor de coastă și pentru climă, incluzând marea liberă, și prin furnizarea a 350 de milioane de euro pe an pentru cercetarea în domeniul oceanelor prin intermediul programului Orizont Europa 2021-2027.

Comunicarea comună va fi prezentată de comisarul pentru mediu, oceane și pescuit Virginijus Sinkevičius la cea de a doua Conferință a ONU privind oceanele. Comunicarea va fi discutată în cadrul Parlamentului European și al Consiliului. 

Continue Reading

Facebook

NATO20 mins ago

Jens Stoltenberg: NATO este un vechi partener apropiat al Serbiei

U.E.1 hour ago

UE rămâne neclintită în disputa cu Polonia privind fondurile din PNRR: Trebuie să respecte statul de drept pentru a putea primi acești bani

INTERNAȚIONAL2 hours ago

ONU: După semnarea acordului internațional de la Istanbul, primele exporturi de grâu din Ucraina sunt așteptate săptămâna viitoare

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Sancțiuni europene împotriva Rusiei: Embargoul UE asupra cărbunelui rusesc a intrat oficial în vigoare

INTERNAȚIONAL19 hours ago

Miniștrii de externe ai G7 și UE solicită Rusiei să restituie imediat autorităților ucrainene controlul deplin aspura centralei nucleare de la Zaporojie

U.E.19 hours ago

Premierul Poloniei cere o ”reformă profundă care să readucă egalitatea printre principiile fundamentale” ale UE

ROMÂNIA19 hours ago

Dezvoltare durabilă: Guvernul a aprobat proiectul de lege privind ratificarea acordului de împrumut de 600 milioane de euro dintre România și BIRD

ROMÂNIA20 hours ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

U.E.21 hours ago

Atena închide ”un capitol dificil” și ”nu va mai fi o excepție în zona euro”. După 12 ani, Grecia va ieși de sub supravegherea extinsă a Comisiei Europene

ROMÂNIA22 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă: Nu există date care să justifice niciun fel de îngrijorare cu privire la centrala nucleară de la Zaporojie

ROMÂNIA20 hours ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL7 days ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA1 week ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA1 week ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.1 week ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA2 weeks ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă, la Săptămâna Haferland: Transilvania reprezintă la nivel european un model de toleranță și de bună conviețuire interetnică

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Republica Moldova dorește ”să cumpere gaze din România”. Președinta Maia Sandu: Acest lucru este critic pentru a ne asigura că oamenii noștri nu vor îngheța la iarnă

Team2Share

Trending