Connect with us

MEDIU

Raportul anual privind monitorizarea punerii în aplicare a dreptului UE de către statele membre în 2019: 38 de noi proceduri de infringement deschise împotriva României

Published

on

Comisia Europeană a dat publicității raportul anual privind monitorizarea punerii în aplicare a dreptului UE prezintă modul în care Comisia a monitorizat și a asigurat aplicarea dreptului UE în 2019 și performanțele statelor membre în diverse domenii de politică, informează Reprezentața Comisiei Europene în România într-un comunicat.

Deși numărul de cazuri deschise de constatare a neîndeplinirii obligațiilor a rămas stabil în ultimul an, numărul de noi cazuri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor a crescut cu peste 20 % față de anul precedent. Luxemburg, Estonia și Lituania au înregistrat cele mai puține cazuri noi de transpunere incorectă sau de aplicare incorectă a legislației UE în 2019, în timp ce Spania, Italia și Grecia au înregistrat cele mai multe cazuri.

În 2019, Comisia Europeană a deschis 38 de noi proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor. Principalele domenii de politică au fost următoarele: 6 proceduri referitoare la transpunerea incorectă sau aplicare incorectă a legislației UE privind impozitarea și uniunea vamală, 5 referitoare la piața internă, industrie, antreprenoriat și IMM-uri, 5 privind mediul, 4 privind mobilitatea și transportul, 4 referitoare la stabilitate financiară, servicii financiare și uniunea piețelor de capital, câte 3 pentru domeniul justiției și consumatorilor, migrației și afacerilor interne, energiei, în vreme ce 6 se regăsesc la categoria ”altele”.

©Monitorizarea aplicării Dreptului UE/ Raportul anual pe 2019

Punerea în aplicare a dreptului UE se bazează pe cooperare. Din acest motiv, Comisia Europeană sprijină în mod activ statele membre în punerea în aplicare a dreptului UE prin intermediul îndrumărilor și al dialogului. În 2019, Comisia a acordat o atenție deosebită sprijinirii autorităților naționale și regionale în punerea în aplicare a normelor privind gestionarea deșeurilor, calitatea aerului, eficiența energetică, piețele agricole și egalitatea de gen.

Combaterea transpunerii tardive a directivelor UE

Pentru ca cetățenii și întreprinderile să poată profita de beneficiile oferite de dreptul UE, este esențial ca statele membre să transpună directivele europene în propria ordine juridică națională în termenele prevăzute.

În 2019, mai mult de jumătate din procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor au fost legate de transpunerea tardivă a directivelor, deși numărul acestora a scăzut ușor (de la 419 de cazuri în 2018 la 406 în 2019). În comparație, cel mai mare număr de noi cazuri de transpunere tardivă din ultimii cinci ani a fost înregistrat în 2016 (847 cazuri). Pentru a facilita transpunerea corectă și la timp, Comisia a continuat să asiste statele membre prin pregătirea unor planuri de punere în aplicare, a unor site-uri web specifice și a unor documente de orientare și prin schimbul de bune practici în cadrul reuniunilor grupurilor de experți.

În ceea ce privește cazurile de transpunere tardivă, Bulgaria, Belgia, Grecia și Cipru au înregistrat cel mai mare număr de cazuri noi deschise împotriva acestora, în timp ce împotriva Danemarcei, Italiei și Lituaniei au fost deschise cele mai puține cazuri.

Comisia a continuat să sesizeze Curtea de Justiție cu privire la cazurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor din cauza transpunerii tardive, solicitând impunerea unor penalități zilnice în temeiul articolului 260 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Anul trecut, Comisia a trimis Spania în fața Curții de Justiție a UE, solicitând aplicarea de sancțiuni financiare (cauza C-658-19).

În hotărârea sa din 8 iulie 2019, în cauza Comisia/Belgia, Curtea de Justiție a aplicat pentru prima dată regimul de sancțiuni prevăzut la articolul 260 alineatul (3) din TFUE. Aceasta a impus o penalitate zilnică Belgiei (cauza C-543/17) pentru neadoptarea și necomunicarea tuturor măsurilor necesare pentru transpunerea directivei privind măsurile de reducere a costului instalării rețelelor de comunicații electronice de mare viteză.

În urma unei solicitări formulate de Parlamentul European în 1984, Comisia Europeană prezintă un raport anual privind monitorizarea aplicării dreptului UE în cursul anului precedent. Parlamentul European adoptă apoi o rezoluție privind raportul Comisiei.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

MEDIU

Lansarea Programului Național de Împăduriri 2022-2026. Nicolae Ciucă: Oferă speranță pentru generațiile viitoare că vor trăi într-un mediu mai puțin poluat

Published

on

© Guvernul României

Premierul Nicolae Ciucă a participat astăzi, 25 noiembrie, la semnarea unei noi serii de contracte de finanțare pentru realizarea unor Centre de colectare prin aport voluntar și lansarea Programului Național de Împăduriri 2022-2026, prilej cu care a reiterat importanța banilor europeni din PNRR pentru susținerea acestui proiect.

„Discutăm de o campanie care este finanțată prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Sunt cifre pe care, de multe ori, poate le uităm, dar este relevant să menționăm faptul că, în România, suprafețele acoperite de pădure reprezintă aproximativ 29% din suprafața teritoriului, în timp ce, în Europa, suprafața totală acoperită de păduri este de aproximativ 39%”, a transmis premierul. 

Potrivit șefului Executivului, în PNRR sunt dispinobile fonduri în valoare de aproximativ 1,1 miliarde de euro pentru împădurirea României: „Toți acești bani trebuie folosiți cu iscusință, astfel încât să lăsăm generațiilor viitoare un mediu mai curat.”

„Nu am ales întâmplător ziua de astăzi. Astăzi, guvernul împlinește un an de când și-a asumat mandatul. Cred că este un moment prin care lansăm un program care vizează viitorul protejării mediului natural din țara noastră, un program care oferă speranță pentru generațiile viitoare că vor trăi într-un mediu mai puțin poluat, într-un mediu mai curat, într-un mediu în care biodiversitatea va fi mai bine consolidată și mai dezvoltată”, a mai adăugat acesta. 

Continue Reading

MEDIU

COP27. Klaus Iohannis a co-prezidat o dezbatere consacrată educației privind schimbările climatice: Avem nevoie de energia și creativitatea tinerilor. Ei sunt principalul nostru partener

Published

on

© Administrația Prezidențială

Tineretul este și va rămâne principalul nostru partener în lupta împotriva schimbărilor climatice, iar modelarea unor comportamente de la vârste fragede, prin intermediul educației, este esențială pentru atingerea obiectivelor noastre de reducere a emisiilor, a declarat marți, marja COP27 din Egipt, președintele Klaus Iohannis.

Șeful statului a făcut aceste remarci în debutul dezbaterii pe tema educației privind schimbările climatice (“Promoting climate change education”), găzduită și co-prezidată de Iohannis alături de premierul Cehiei, Petr Fiala, în marja Conferinței COP27 Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice de la Sharm El-Sheikh.

“Sunt ferm convins că educația este una dintre soluțiile durabile la criza climatică. Modelarea unor comportamente de la vârste fragede, prin intermediul educației, este esențială pentru atingerea obiectivelor noastre de reducere a emisiilor. În acest sens, în România propunem o serie de măsuri care includ o platformă digitală cu resurse educaționale privind schimbările climatice, o Săptămână Verde în timpul anului școlar, precum și o rețea de școli verzi și o infrastructură educațională sustenabilă. Tineretul este și va rămâne principalul nostru partener în lupta împotriva schimbărilor climatice. Avem nevoie de energia și creativitatea lor pentru a sprijini eforturile noastre. Conștientizarea cu privire la problemele climatice prin educație și dezvoltarea competențelor i-ar înzestra cu instrumentele adecvate pentru a fi agenți puternici pentru acțiune climatică în societăți. În acest sens, trebuie să profităm la maximum de inițiative precum Anul European al Competențelor din 2023″, a afirmat Klaus Iohannis, în cadrul evenimentului organizat în comun de Președintele României și Președinției Cehiei la Consiliul Uniunii Europene.

 

“Trebuie să privim educația privind schimbările climatice ca pe o investiție comună în viitorul nostru. Pe termen lung, educația și dezvoltarea de competențe pentru economia verde ne vor ajuta să trecem de la conștientizare la acțiune. Pentru aceasta, trebuie să colaborăm îndeaproape cu organizațiile internaționale. Salut prezența, la această masă rotundă,  a unor actori europeni și internaționali care au depus deja eforturi în acest sens și care sunt dispuși să clădească pe realizările lor. Având în vedere toate aceste argumente, România a luat inițiativa de a organiza acest eveniment la COP27 împreună cu partenerii noștri cehi. Considerăm că subiectele educației climatice și dezvoltării competențelor trebuie discutate la cel mai înalt nivel”, a mai punctat Iohannis.

Dezbaterea pe tema educației privind schimbările climatice, care a avut loc la inițiativa Președintelui României, și-a propus ca educația privind schimbările climatice și dezvoltarea de competențe pentru tranziția climatică să fie ridicate la cel mai înalt nivel în cadrul COP27 pentru creșterea gradului de implicare la nivel național și internațional pe aceste teme și implementarea de măsuri în acest sens.

© Administrația Prezidențială

Evenimentul s-a bucurat de un interes ridicat, beneficiind de participarea șefilor de stat din Bulgaria, Polonia, Estonia, Letonia, Slovacia, Slovenia si Rwanda. Totodată, la dezbatere au mai participat Președintele Băncii Europene de Investiții, ministrul Schimbărilor Climatice și Mediului din Emiratele Arabe Unite, precum și înalți oficiali UNESCO, UNICEF și OCDE.

Liderii participanți au evidențiat în intervențiile susținute importanța educației în materie de schimbări climatice pentru tineri, precum și angajamentele și demersurile realizate în domeniu de statele pe care le reprezintă sau de către organizațiile prezente la eveniment.

În cadrul dezbaterii au fost identificate palierele în care este nevoie de sprijin suplimentar, precum și domeniile în care este nevoie de  o colaborare mai strânsă pentru a îmbunătăți accesul la educația privind schimbările climatice și la dezvoltarea competențelor pentru tranziția ecologică. Aceste domenii vizează o rețea internațională de școli verzi, hub-uri digitale multilingve comune cu resurse educaționale privind schimbările climatice, precum și  îmbunătățirea finanțării disponibile pentru educația privind schimbările climatice și dezvoltarea competențelor.

Dezbaterea a oferit, totodată, oportunitatea de a crește gradul de conștientizare, dar mai ales de a consolida mecanismul de cooperare privind educația și dezvoltarea competențelor esențiale în limitarea schimbărilor climatice între țările interesate.

Participanții la evenimentul “Promoting climate change educations-au angajat să colaboreze pe aceste teme și să le mențină în cadrul discuțiilor la nivel înalt sau în cadrul unor evenimente dedicate.

Președintele Klaus Iohannis a reprezentat România, luni și marți, la deschiderea celei de-a 27-a conferințe (COP27) a Statelor care sunt membre ale Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, care are loc la Sharm El-Sheikh, în Egipt, în perioada 6-18 noiembrie 2022. Pe parcursul celor două săptămâni de negocieri, România va fi reprezentată și de Guvern la nivel de miniștri și echipă tehnică.

Pe lângă co-prezidarea acestei dezbateri, șeful statului a susținut luni declarația națională din partea țării noastre, unde a precizat că România sprijină pe deplin rolul de lider asumat de Uniunea Europeană în ceea ce privește limitarea schimbărilor climatice și angajamentul nostru comun de a reduce emisiile nete de gaze cu efect de seră și a avertizat totodată că vremurile actuale sunt cele mai dificile în decursul unei generații, de la război pe continentul european cu efecte globale la limitarea schimbărilor climatice.

De asemenea, președintele a participat marți la masa rotundă pe tema “Schimbările climatice și sustenabilitatea comunităților vulnerabile”, în marja Conferinței Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice (COP27) de la Sharm El-Sheikh, context în care șeful statului a transmis disponibilitatea țării noastre de a colabora cu cei interesați și cu toți cei care au nevoie pentru a reduce riscul dezastrelor naturale, România fiind implicată cu succes în mai multe misiuni internaționale de gestionare a incendiilor de vegetație din Grecia, Macedonia de Nord, Slovenia și Franța

Continue Reading

MEDIU

COP27: Klaus Iohannis a afirmat disponibilitatea României de a colabora la nivel global pentru reducerea riscului dezastrelor naturale

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a participat marți la masa rotundă pe tema “Schimbările climatice și sustenabilitatea comunităților vulnerabile”, în marja Conferinței Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice (COP27) de la Sharm El-Sheikh, context în care șeful statului a transmis disponibilitatea țării noastre de a colabora cu cei interesați și cu toți cei care au nevoie pentru a reduce riscul dezastrelor naturale, România fiind implicată cu succes în mai multe misiuni internaționale de gestionare a incendiilor de vegetație din Grecia, Macedonia de Nord, Slovenia și Franța.

Evenimentul a constituit un prilej pentru șefi de stat și de guvern, înalți reprezentanți ai structurilor ONU și ai altor organizații interguvernamentale să discute aspecte legate de adaptarea la schimbările climatice, răspunsul la dezastre naturale și alerta timpurie cu privire la situațiile de risc, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Unul dintre obiectivele principale ale COP27 vizează adaptarea la schimbările climatice, urmărindu-se atingerea progreselor extrem de necesare pentru a spori reziliența internațională la schimbările climatice și pentru a ajuta comunitățile cele mai vulnerabile să se adapteze.

În cadrul dezbaterii, președintele Klaus Iohannis a punctat faptul că aceste comunități vulnerabile sunt adesea cele mai afectate de schimbările climatice și a evidențiat că acest aspect nu ar trebui neglijat în procesul de adaptare la schimbările climatice și în eforturile de a proteja cetățenii de consecințele acestora.

Șeful statului a arătat că pot fi aplicate mai multe măsuri, printre care îmbunătățirea gestionării riscurilor asociate dezastrelor și a sistemelor de alertă timpurie – esențială pentru a minimiza pierderile umane, naturale și materiale, pentru reducerea costurilor economice și sociale și care protejează, totodată, sănătatea și siguranța cetățenilor.

În context, președintele Klaus Iohannis a salutat inițiativa „Alerte timpurii pentru toți” (Early Warnings for All), lansată de Secretarul General al ONU, Antonio Guterres, și a reliefat faptul că, în România, avem în funcțiune sisteme care pot transmite mesaje pentru a avertiza populația cu privire la fenomenele meteorologice extreme, însă aceste sisteme trebuie extinse la nivel global.

Totodată, acesta a precizat că, pentru a răspunde eficient dezastrelor naturale, trebuie să facem schimb de bune practici și să împărțim resurse, România fiind implicată cu succes în mai multe misiuni internaționale de gestionare a incendiilor de vegetație din Grecia, Macedonia de Nord, Slovenia și Franța. De asemenea, președintele Klaus Iohannis a transmis disponibilitatea țării noastre de a colabora cu cei interesați și cu toți cei care au nevoie pentru a reduce riscul dezastrelor naturale.

Șeful statului a mai subliniat necesitatea îmbunătățirii accesului la educația privind riscurile schimbărilor climatice și reducerea lor, reiterând faptul că educația este o parte esențială a procesului de prevenire, pregătire și răspuns eficient la dezastrele naturale amplificate de schimbările climatice.

Continue Reading

Facebook

U.E.8 hours ago

Josep Borrell: UE vrea să evite dependența de China, așa cum a fost de gazul rusesc. Dependențele sunt arme care pot fi întoarse împotriva noastră

INTERNAȚIONAL8 hours ago

Biden și Trudeau au ajuns la un acord privind semiconductorii pentru a crea un lanț puternic de aprovizionare nord-american cu minerale critice

U.E.8 hours ago

Germania și Comisia Europeană au ajuns la un compromis care permite utilizarea carburanților ecologici pentru mașinile noi și după 2035

ROMÂNIA1 day ago

Ambasadoarea SUA în România, vizită la Constanța. Kathleen Kavalec a evidenţiat securitatea Mării Negre şi relaţiile comerciale americano-române

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 day ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă a susținut petiția depusă de societatea civilă privind aderarea României la Schengen: Această petiție va lua forma unei rezoluții a Parlamentului European

Cristian Bușoi1 day ago

Cristian Bușoi, după vizita în SUA: Este nevoie de o strategie urgentă pentru promovarea companiilor și start-up-urilor românești în Silicon Valley

SECURITATE1 day ago

VIDEO Uniunea Europeană și Statele Unite au efectuat primul lor exercițiu naval comun, în regiunea Indo-Pacific

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Ursula von der Leyen îl va însoți pe Emmanuel Macron în vizita liderului francez în China pentru a prezenta “o voce europeană unită”

CONSILIUL UE1 day ago

Statele UE și-au stabilit mandatul de negociere pentru Regulamentul privind datele: UE trebuie să devină lider în societatea bazată pe date în care trăim

CONSILIUL EUROPEAN1 day ago

Președintele Consiliului European, Charles Michel, vine luni în România, unde va fi primit de președintele Klaus Iohannis

INTERNAȚIONAL8 hours ago

Biden și Trudeau au ajuns la un acord privind semiconductorii pentru a crea un lanț puternic de aprovizionare nord-american cu minerale critice

ROMÂNIA2 days ago

Nicolae Ciucă, către AmCham România: Suntem o țară care are un mare potențial de investiții. Oferim sprijin și R. Moldova, a cărei prosperitate poate fi asigurată prin relații cu mediul de afaceri din România, SUA

REPUBLICA MOLDOVA3 days ago

Prioritatea strategică a R. Moldova este de a ”accelera reformele pentru aderarea la UE până în 2030”, subliniază premierul Dorin Recean: Mulțumim României pentru sprijinul ”necondiționat”

REPUBLICA MOLDOVA3 days ago

Premierul Nicolae Ciucă asigură R. Moldova de sprijin în fructificarea ”capitalului de simpatie fără precedent” pentru a deveni ”stat furnizor de stabilitate în regiune”

CHINA3 days ago

Secretarul de stat al SUA: Rusia și China au intrat “într-o căsătorie de convenienţă, nu din convingere”. Rusia este în mod clar “partenerul junior” în această relaţie

Daniel Buda4 days ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere Comisiei Europene să evalueze corect poziția fermierilor în protejarea mediului: Sunt parte a soluției, nu a problemei

NATO4 days ago

Raport NATO: România a ratat din nou ținta de 2% din PIB pentru apărare, dar găzduiește trei structuri de comandă aliate, un grup de luptă, un sistem antirachetă și misiuni de poliție aeriană

NATO1 week ago

Războiul Rusiei în Ucraina, “semnal de alarmă” pentru industria de armament din Europa. MBDA, grupul care produce sistemul MAMBA amplasat de Franța în România, lansează un apel la cooperare europeană

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă, la semnarea proiectului privind gazoductul Tuzla-Podişor: Un pas decisiv, penultimul în seria demersurilor pentru exploatarea gazelor de la Marea Neagră în perimetrul Neptun Deep

POLITICĂ1 week ago

Premierul Nicolae Ciucă: Este necesară elaborarea unui plan comun de acțiune în țările francofone contra dezinformărilor Rusiei

Team2Share

Trending