Connect with us

SECURITATE

RAPORT NATO 2014. Când Rusia anexa Crimeea, europenii tăiau bugetele de apărare

Published

on

Robert Lupițu

natoNATO se află astăzi în fața celei mai mari provocări de securitate după încheierea Războiului Rece. Îngrijorările care vin, în principal, dinspre flancul estic la Alianței plus pesimismul cu care marile puteri euro-atlantice au început să privească riscurile de securitate din regiune, culmea, nu se regăsesc și în ceea ce privește cifrele alocate pentru cheltuieli militare. Până la urmă, securitatea este cu mult mai costisitoare în momente de cumpănă decât în fazele cooperării.

Scepticismul cu care Europa și comunitatea euro-atlantică privesc spre estul Europei, înmărmuriți parcă de defilarea Rusiei nu este palpabil pe de-a întregul său în ciuda eforturilor diplomatice ce ne sunt prezentate cu fiecare oportunitate. Știu că avem argumentul ajutoarelor umanitare trimise acolo, concluziile Summit-ului de la Newport, denunțarea războiului hibrid și ajustarea strategiilor în funcție de acesta, înființarea unor centre de comandă în NATO în partea de Răsărit a Alianței, inclusiv în România și exerciții militare de amploare în Marea Neagră, dar sumele prezentate în raportul de activitate al NATO pentru 2014, semnat de secretarul general Jens Stoltenberg, arată relativ contrariul față de sentimentul de insecuritate care a învăluit Europa.

Foarte pe scurt, documentul NATO se concentrează pe principalele provocări pe care comunitatea euro-atlantică și colaborarea transatlantică le-au întâmpinat: atitudinea agresivă a Rusiei în Est și adaptarea măsurilor de combatere a acesteia, violențele din partea de sud a NATO, Readiness Action Plan (care cuprinde și România), încheierea misiunii ISAF (International Security Assistance Force) în Afganistan și intrarea în era RSM (Resolute Support Mission) sau stabilitatea în Kosovo și combaterea pirateriei.

Eu cred în bunele intenții ale NATO și ale statelor membre de a oferi garanții de securitate colectivă în interiorul Alianței, de a proiecta stabilitate în lume și de a reface sistemul de securitate și status-quo-ul în Ucraina, însă acestea nu sunt sprijinite de investițiile în capabilitățile defensive. Or, cu arme și tehnică militară te aperi de o agresiune, nu?

NATO_raport 2014_investitii militare

Graficul de mai sus se referă strict la investițiile în materie de apărare ce s-au realizat în anul 2014 prin comparație cu anul 2007 și prin intermediul a două repere: cheltuielile militare ale Alianței prin raportare la Produsul Intern Brut și procentele alocate cumpărării de echipamente militare.

România își pavează drumul credibilității în familia euro-atlantică

Spre exemplu, cazul care ne interesează cel mai mult, și anume România a acordat aproape 1.4% din PIB pentru apărare în 2014, procent în scădere față de 1.5% în 2007. Cu toate acestea, la capitolul cheltuielilor pentru echipamente militare România a atins standardul NATO – 20%, cu 5% mai mult față de 2007. Aceste cifre arată îngrijorarea pe care Bucureștiul o manifestă față de instabilitatea din regiune și coroborat cu solicitarea președintelui de a reveni la procentul de 2% din PIB acordat apărării, așa cum solicită standardele Alianței, putem aprecia că drumul credibilității se pavează constant și preocupările pentru securitate sunt sprijine de cifre.

Doar 9 state membre din 28 (de menționat că Islanda nu este în acest top, deoarece ea nu are armată) și-au intensificat cheltuielile în domeniul echipamentelor militare în 2014 prin comparație cu 2007 (Canada, Franța, Danemarca, Grecia, Luxemburg, Polonia, România, Marea Britanie și Statele Unite). Cea mai spectaculoasă creștere o înregistrează Luxemburgul de la 6% în 2007 la 25% în 2014.

La nivelul Produsului Intern Brut alocat apărării, doar 4 state membre ating sau depășesc pragul de 2% (Grecia 2.5%, Estonia – 2%, Marea Britanie – 2% și Statele Unite – 3.6%). E drept, dacă comparăm PIB-urile statelor membre vom observa că, de fapt, contribuțiile acestora nu se disting prin procente, ci prin sume reale. Cu alte cuvinte, 1.3% din PIB-ul Germaniei acordat apărării este net superior celui de 2.5% al Greciei.

Pe de altă parte, doar patru state europene și-au menținut sau chiar crescut cheltuielile de apărare – Germania, Portugalia, Estonia și Polonia.

Îngrijorare în Est, dar procentele pentru apărare scad

Zona unde într-adevăr aceste procente sunt elocvente, în sensul că nu merg mână în mână cu realitatea declarațiilor politice, cuprinde flancul estic al Alianței, cel mai influențat de comportamentul expansiv rusesc. Cifrele vorbesc de la sine în câteva exemple aleatorii:

Bulgaria – 1.4% din PIB acordat apărării în 2014 (2.2% în 2007); 2% din cheltuielile militare au mers spre echipamente în 2014 (24% în 2007).

Letonia – 0.9% din PIB pentru apărare în 2014 (1.4% în 2007); 8% din cheltuielile militare au fost orientate către echipamente în 2014 (10% în 2007).

Lituania, țara care a reintrodus serviciul militar obligatoriu și a alcătuit un ghid de supraviețuire în cazul unui atac rus – 0.9% din PIB pentru apărare în 2014 (față de 1.1% în 2007); și 14% din cheltuielile militare (18% în 2007).

Dacă aceste cifre s-ar fi regăsit într-un raport de prin 2010, să zicem, atunci poate ar fi fost de înțeles, dar în condițiile în care evoluțiile perturbatoare și oscilante din Ucraina au început de la finele anului 2013. Desigur, există întregi proceduri proceduri legislative, executive ce trebuie realizate pentru a aloca mai mulți bani, dar în condițiile actuale putem vorbi în termenii Războiului Rece: supraviețuire sau anihilare reciprocă.

Reiterez un pasaj din editorialul de ieri, amintit în dese rânduri de președintele Klaus Iohannis: “nu putem fi numai beneficiarii unui sistem de securitate, ci trebuie să devenim furnizori de securitate”. Această deviză ar trebui să li se aplice și celorlalte state profund alarmate de valsul rusesc ce vine dinspre Răsărit, dar și marilor puteri europene care deși stau la adăpostul statelor periferice să nu uite un lucru: războiul nu are granițe.

Europa are experiența asta. Să n-o uite…

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
4 Comments

COMISIA EUROPEANA

Liderii UE și NATO îi felicită pe Joe Biden și pe Kamala Harris: Astăzi este începutul unui nou capitol pentru relația transatlantică. Europa este pregătită

Published

on

© European Union, 2021

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și președinții Consiliului European, Comisiei Europene și Parlamentului European i-au felicitat miercuri pe președintele SUA Joe Biden și pe vicepreședintele Kamala Harris pentru depunerea jurămintelor în funcții, salutând zorii unei noi ere pentru cooperarea transatlantică, un mesaj de felicitare venind și din partea președintelui României. De asemenea, reacții și mesaje pozitive au fost transmise și de prim-miniștrii Canadei, Marii Britanii, Spaniei, Finlandei sau Slovaciei.

“Un NATO puternic este bun atât pentru America de Nord, cât și pentru Europa, niciunii dintre noi nu putem să abordăm singuri provocările cu care ne confruntăm. Astăzi este începutul unui nou capitol”, a scris Jens Stoltenberg, pe Twitter, subliniind pe larg într-un comunicat că “aliații NATO trebuie să fie uniți pentru a aborda consecințele asupra securității ale ascensiunii Chinei, amenințării terorismului și agresivității Rusiei”.

“Le transmit președintelui Joe Biden și vicepreședintelui Kamala Harris cele mai bune urări, în timp ce se străduiesc să-și vindece țara și să conducă pe poporul american din pandemie. Este timpul să readucem convingerea și bunul simț și să întinerim relația noastră UE-SUA”, a afirmat și președintele Consiliului European, Charles Michel.

Anterior, în plenul Parlamentului European într-o dezbatere consacrată inaugurării lui Biden, Michel a propus instituirea unui pact fondator transatlantic și a vorbit despre concomitența, la Bruxelles, a unui summit NATO și a unui Consiliu European extraordinar cu participarea președintelui SUA Joe Biden în prima parte a acestui an.

Într-un mesaj separat, președintele Parlamentului European, David Sassoli, a subliniat că “lumea are nevoie de o relație puternică între Europa și Statele Unite”.

“Europa este pregătită pentru un nou început”, a precizat și președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Potrivit acesteia, care a susținut miercuri un discurs în plenul Parlamentului European, noua agendă transatlantică orientată spre viitor a Comisiei Europene se concentrează asupra punctelor în care UE și SUA pot să-și unească forțele pentru a impulsiona schimbarea globală – pe baza valorilor comune, a intereselor și a influenței globale a celor doi actori. 

Pe treptele Capitoliului, templul sacru al democrației americane, Joe Biden a depus jurământul și a devenit oficial cel de-al 46-lea președinte al Statelor Unite ale Americii, punând capăt unei ere de patru ani de mandat a lui Donald Trump și făcând un apel la unitate națională după o campanie prezidențială dură, într-o țară afectată de pandemia de COVID-19 și extrem de polarizată și divizată ca societate.

“Jur solemn să îndeplinesc cu bună credinţă funcţia de preşedinte al Statelor Unite şi să fac tot ce îmi stă în putinţă să păstrez, să protejez şi să apăr Constituţia Statelor Unite”, a rostit Joe Biden, cu mâna pe o biblie care aparține familiei sale de peste 100 de ani, jurământul care pecetluiește debutul mandatului noului președinte american, în același loc în care în urmă cu 14 zile America și lumea întreagă au asistat la violențe și la o insurecție fără precedent.

Într-un discurs ce a urmat depunerii jurământului, Joe Biden, al doilea președinte catolic după J.F. Kennedy, a transmis și un mesaj către comunitatea internațională, folosindu-se de discursul său inaugural pentru a face un angajament față de aliații globali ai Statelor Unite, după patru ani de agendă “America mai întâi” a lui Donald Trump.

Lumea ne privește. America a fost supusă unui test și a ieșit mai puternică. Ne vom repara alianțele și vom colabora din nou cu lumea, nu pentru a face față provocărilor de ieri, ci provocărilor de astăzi și de mâine. Vom conduce nu prin exemplul puterii, ci prin puterea exemplului”, a subliniat noul lider de la Casa Albă.

“Vom fi judecați prin modul în care rezolvăm aceste crize în cascadă din epoca noastră. (…) Vom stăpâni această oră rară și dificilă? Eu cred că da”, a spus noul președinte.

Continue Reading

NATO

NATO și UE doresc întărirea legăturilor transatlantice și îl așteaptă pe Joe Biden la Bruxelles pentru un summit al Alianței și un Consiliu European extraordinar

Published

on

© Jens Stoltenberg/ Twitter

Alianţa Nord-Atlantică şi Uniunea Europeană așteaptă cu nerăbdare să colaboreze cu preşedintele ales Joe Biden pentru a întări legăturile cu Statele Unite, a afirmt secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, după o cină pe care a avut-o, la Bruxelles, cu președintele Consiliului European, Charles Michel, și cu Înaltul Reprezentant al UE, Josep Borrell.

“Aşteptăm cu nerăbdare să colaborăm cu preşedintele ales Joe Biden pentru a consolida legăturile dintre Statele Unite şi Europa, deoarece ne confruntăm cu provocări globale pe care niciunul dintre noi nu le poate aborda singur”, a scris Stoltenberg, pe Twitter.

Întâlnirea care a durat peste trei ore a fost organizată la inițiativa președintelui Consiliului European, Charles Michel. De altfel, Michel s-a adresat miercuri dimineață plenului Parlamentului European în cadrul unei dezbateri privind inaugurarea lui Joe Biden și relațiile transatlantice, cerând un nou pact între Europa și SUA și vorbind despre organizarea unui Consiliu European extraordinar cu participarea președintelui Joe Biden în aceeași perioadă cu un summit NATO.

Deoarece atât NATO cât şi instituţiile europene au sediul la Bruxelles, ideea este de a organiza aceste două întâlniri în acelaşi timp.

Jens Stoltenberg a purtat deja discuții cu noul președinte Joe Biden cu privire la agenda viitorului summit NATO din acest an, care va avea pe agendă reziliența și NATO 2030, în vreme ce instituțiile UE și statele membre au schițat deja priorități privind o agendă transatlantică.

Astfel, în decembrie trecut, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au subliniat, în cadrul concluziilor adoptate la Consiliul European, importanța unui parteneriat strategic transatlantic puternic și și-au afirmat deschiderea pentru a discuta prioritățile comune cu noul președinte al Statelor Unite.

Concluziile Consiliului European au urmat unei poziții comune a miniștrilor de externe din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, care au reafirmat importanța strategică a parteneriatului Uniunii Europene cu Statele Unite ale Americii, subliniind că aceasta este “cea mai strânsă relație din lume, înrădăcinată în valori comune și interese comune, legături culturale și istorice, precum și în realitatea geopolitică.

Într-o convorbire telefonică avută în luna noiembrie a anului trecut, președintele ales al SUA Joe Biden le-a comunicat preşedintelui francez, Emmanuel Macron, și cancelarului german Angela Merkel că doreşte “revitalizarea relaţiilor bilaterale şi transatlantice, în special în cadrul NATO şi UE”, după ce aceste raporturi între aliații tradiționali au fost șubrezite de politica administrației Donald Trump și apetitul liderului american pentru coliziune cu UE și Germania.

Tot în luna noiembrie, președinții Comisiei Europene și Consiliului European, Ursula von der Leyen, respectiv Charles Michel, au avut convorbiri telefonice cu președintele ales al SUA, Joe Biden, cei trei lideri convenind asupra necesității reconstruirii alianței dintre Europa și Statele Unite, în timp ce șeful Consiliului European l-a invitat pe viitorul lider de la Casa Albă să efectueze, în 2021, o vizită la Bruxelles pentru un summit cu cei 27 de șefi de state sau de guverne din UE.

Continue Reading

NATO

Secretarul general al NATO cere Rusiei eliberarea imediată a lui Aleksei Navalnîi: Cei responsabili de tentativa de asasinat asupra sa trebuie deferiți justiției

Published

on

© NATO

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, s-a alăturat luni comunității occidentale în a condamna arestarea opozantului rus Aleksei Navalnîi la întoarcerea acestuia în Rusia și în a solicita eliberarea acestuia din detenție.

Mă alătur apelurilor internaționale pentru eliberarea imediată a lui Aleksei Navalnîi. Cei responsabili de tentativa de asasinat asupra sa, cu utilizarea armelor chimice interzise, trebuie deferiți justiției. Rusia trebuie să respecte angajamentele sale privind drepturile omului și statul de drept“, a scris Stoltenberg, pe contul său de Twitter. 

Opozantul rus Alexei Navalnîi a fost arestat duminică seara, la punctul de control al paşapoartelor de pe aeroportul Şeremetievo din Moscova. Autoritatea penitenciară din Rusia (FSIN) a confirmat că agenţii l-au reţinut pe Navalnîi, cel mai cunoscut critic al preşedintelui Vladimir Putin.

Navalnîi a revenit de la Berlin, unde fusese internat din august pentru a fi tratat după otrăvirea cu agent neurotoxic Noviciok, deşi ştia că ar putea fi arestat.

Reacții de condamnare fermă a acțiunilor Rusiei și de solicitare a eliberării lui Navalnîi au venit și din partea președinților Consiliului European, Parlamentului European și Înaltului Reprezentant al UE, a președintelui Comisiei Europene, a prim-ministrului Poloniei, a țărilor baltice și a României, prin vocea miniștrilor de externe, a șefului diplomației germane, dar și a Statelor Unite, atât prin intermediul administrației Trump, cât și a viitoarei administrații Biden.

De asemenea, liderii grupurilor PPE și Renew Europe în Parlamentul European, Manfred Weber, respectiv Dacian Cioloș, au solicitat o dezbatere în plen privind arestarea lui Navalnîi.

Continue Reading

Facebook

SUA35 mins ago

Președintele Joe Biden a semnat un ordin executiv care restabilește relațiile SUA cu Organizația Mondială a Sănătății

SUA59 mins ago

Președintele Joe Biden a semnat revenirea SUA în Acordul climatic de la Paris. Uniunea Europeană salută decizia

PPE3 hours ago

Angela Merkel: Inaugurarea lui Joe Biden și a Kamalei Harris, “o sărbătoare a democrației americane și un nou capitol al prieteniei germano-americane”

SUA3 hours ago

Președintele francez Emmanuel Macron, către noul omolog american Joe Biden: Bine ați revenit în Acordul de la Paris

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Liderii UE și NATO îi felicită pe Joe Biden și pe Kamala Harris: Astăzi este începutul unui nou capitol pentru relația transatlantică. Europa este pregătită

SUA6 hours ago

Joe Biden, promisiune către aliați în primul discurs ca președinte al SUA: Ne vom repara alianțele și vom conduce prin puterea exemplului. Vom fi judecați prin modul cum rezolvăm crizele în cascadă din epoca noastră

ROMÂNIA6 hours ago

Klaus Iohannis, mesaj pentru președintele Joe Biden după inaugurarea în funcție: Vom dezvolta Parteneriatul România-SUA și vom lucra în adevăratul spirit al valorilor transatlantice

Dragoș Pîslaru7 hours ago

Dragoș Pîslaru: Statele membre ar trebui să profite de majorarea de 3% din FEAD pentru a sprijini persoanele defavorizate în timpul pandemiei COVID-19

SUA7 hours ago

Joe Biden a depus jurământul solemn și a devenit oficial cel de-al 46-lea președinte al Statelor Unite

SUA7 hours ago

Kamala Harris a depus jurământul și a devenit oficial prima femeie vicepreședinte din istoria Statelor Unite

Dragoș Pîslaru7 hours ago

Dragoș Pîslaru: Statele membre ar trebui să profite de majorarea de 3% din FEAD pentru a sprijini persoanele defavorizate în timpul pandemiei COVID-19

Eugen Tomac12 hours ago

Eugen Tomac i-a solicitat șefului politicii externe a UE să creeze mecanisme care să condiționeze sprijinul financiar acordat partenerilor de garantarea accesului minorităților naționale la educație în limba maternă

RENEW EUROPE13 hours ago

Președintele Consiliului European îi propune lui Joe Biden ca în prima zi de mandat la Casa Albă să construiască un nou pact fondator cu UE pentru „o lume mai bună”

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Președinta Comisiei Europene: Jurământul lui Joe Biden, un mesaj de speranță pentru o lume care așteaptă ca SUA să revină în cercul de state cu idei similare

Eugen Tomac1 day ago

Eurodeputatul Eugen Tomac: Rusia de astăzi se transformă într-un gulag și UE are obligația să acționeze

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Florin Cîțu s-a vaccinat împotriva COVID-19: Am vrut să dau un semnal românilor să se vaccineze

U.E.1 week ago

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan dorește să ”repună pe șine” relațiile Turciei cu UE: Este prioritatea noastră să facem din 2021 un an de succes

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Intenţia noastră este ca de la jumătatea săptămânii viitoare să trecem la etapa a doua de vaccinare

Gheorghe Falcă4 weeks ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă se va vaccina împotriva COVID-19 și îndeamnă la responsabilitate pentru „noi și cei de lângă noi”: Vaccinarea, testul nostru de maturitate

ROMÂNIA4 weeks ago

Campania de vaccinare anti-Covid în România începe cu asistenta care a preluat primul pacient infectat cu virusul SARS-CoV-2

Advertisement
Advertisement

Trending