Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și președinții Consiliului European, Comisiei Europene și Parlamentului European i-au felicitat miercuri pe președintele SUA Joe Biden și pe vicepreședintele Kamala Harris pentru depunerea jurămintelor în funcții, salutând zorii unei noi ere pentru cooperarea transatlantică, un mesaj de felicitare venind și din partea președintelui României. De asemenea, reacții și mesaje pozitive au fost transmise și de prim-miniștrii Canadei, Marii Britanii, Spaniei, Finlandei sau Slovaciei.

“Un NATO puternic este bun atât pentru America de Nord, cât și pentru Europa, niciunii dintre noi nu putem să abordăm singuri provocările cu care ne confruntăm. Astăzi este începutul unui nou capitol”, a scris Jens Stoltenberg, pe Twitter, subliniind pe larg într-un comunicat că “aliații NATO trebuie să fie uniți pentru a aborda consecințele asupra securității ale ascensiunii Chinei, amenințării terorismului și agresivității Rusiei”.

I congratulate President @JoeBiden on his #InaugurationDay. A strong #NATO is good for both North America & Europe, as none of us can tackle the challenges we face alone. Today is the start of a new chapter & I look forward to our close cooperation! https://t.co/cUB90k7XaW

— Jens Stoltenberg (@jensstoltenberg) January 20, 2021

“Le transmit președintelui Joe Biden și vicepreședintelui Kamala Harris cele mai bune urări, în timp ce se străduiesc să-și vindece țara și să conducă pe poporul american din pandemie. Este timpul să readucem convingerea și bunul simț și să întinerim relația noastră UE-SUA”, a afirmat și președintele Consiliului European, Charles Michel.

Anterior, în plenul Parlamentului European într-o dezbatere consacrată inaugurării lui Biden, Michel a propus instituirea unui pact fondator transatlantic și a vorbit despre concomitența, la Bruxelles, a unui summit NATO și a unui Consiliu European extraordinar cu participarea președintelui SUA Joe Biden în prima parte a acestui an.

I wish President @JoeBiden & Vice President @KamalaHarris my very best, as they strive to heal their country & lead the American people out of the pandemic.

It’s time to bring back conviction & common sense and rejuvenate our EU-US relationship. 🇪🇺🇺🇸#Inauguration2021 pic.twitter.com/ZiINGvGgtk

— Charles Michel (@eucopresident) January 20, 2021

Într-un mesaj separat, președintele Parlamentului European, David Sassoli, a subliniat că “lumea are nevoie de o relație puternică între Europa și Statele Unite”.

Congratulations to President Biden and Vice President Harris! The world needs a strong relationship between Europe and the United States.

We look forward to working together for democracy and the common good. #InaugurationDay pic.twitter.com/ggjW6dJEBn

— David Sassoli (@EP_President) January 20, 2021

“Europa este pregătită pentru un nou început”, a precizat și președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Potrivit acesteia, care a susținut miercuri un discurs în plenul Parlamentului European, noua agendă transatlantică orientată spre viitor a Comisiei Europene se concentrează asupra punctelor în care UE și SUA pot să-și unească forțele pentru a impulsiona schimbarea globală – pe baza valorilor comune, a intereselor și a influenței globale a celor doi actori. 

Congratulations @JoeBiden on being sworn in as President of the United States and @KamalaHarris – the first woman Vice-President of the US!

Thank you for the inspiring inaugural address and for the offer to cooperate.

Europe is ready for a fresh start.#InaugurationDay pic.twitter.com/Re7vaoUlHS

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) January 20, 2021

Pe treptele Capitoliului, templul sacru al democrației americane, Joe Biden a depus jurământul și a devenit oficial cel de-al 46-lea președinte al Statelor Unite ale Americii, punând capăt unei ere de patru ani de mandat a lui Donald Trump și făcând un apel la unitate națională după o campanie prezidențială dură, într-o țară afectată de pandemia de COVID-19 și extrem de polarizată și divizată ca societate.

“Jur solemn să îndeplinesc cu bună credinţă funcţia de preşedinte al Statelor Unite şi să fac tot ce îmi stă în putinţă să păstrez, să protejez şi să apăr Constituţia Statelor Unite”, a rostit Joe Biden, cu mâna pe o biblie care aparține familiei sale de peste 100 de ani, jurământul care pecetluiește debutul mandatului noului președinte american, în același loc în care în urmă cu 14 zile America și lumea întreagă au asistat la violențe și la o insurecție fără precedent.

Într-un discurs ce a urmat depunerii jurământului, Joe Biden, al doilea președinte catolic după J.F. Kennedy, a transmis și un mesaj către comunitatea internațională, folosindu-se de discursul său inaugural pentru a face un angajament față de aliații globali ai Statelor Unite, după patru ani de agendă “America mai întâi” a lui Donald Trump.

“Lumea ne privește. America a fost supusă unui test și a ieșit mai puternică. Ne vom repara alianțele și vom colabora din nou cu lumea, nu pentru a face față provocărilor de ieri, ci provocărilor de astăzi și de mâine. Vom conduce nu prin exemplul puterii, ci prin puterea exemplului”, a subliniat noul lider de la Casa Albă.

“Vom fi judecați prin modul în care rezolvăm aceste crize în cascadă din epoca noastră. (…) Vom stăpâni această oră rară și dificilă? Eu cred că da”, a spus noul președinte.

Alianţa Nord-Atlantică şi Uniunea Europeană așteaptă cu nerăbdare să colaboreze cu preşedintele ales Joe Biden pentru a întări legăturile cu Statele Unite, a afirmt secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, după o cină pe care a avut-o, la Bruxelles, cu președintele Consiliului European, Charles Michel, și cu Înaltul Reprezentant al UE, Josep Borrell.

“Aşteptăm cu nerăbdare să colaborăm cu preşedintele ales Joe Biden pentru a consolida legăturile dintre Statele Unite şi Europa, deoarece ne confruntăm cu provocări globale pe care niciunul dintre noi nu le poate aborda singur”, a scris Stoltenberg, pe Twitter.

Dinner with @eucopresident & @JosepBorrellF. We look forward to working with President-elect @JoeBiden to further strengthen ties between the #UnitedStates & #Europe, as we face global challenges none of us can tackle alone. pic.twitter.com/NKRBSrPXgn

— Jens Stoltenberg (@jensstoltenberg) January 19, 2021

Întâlnirea care a durat peste trei ore a fost organizată la inițiativa președintelui Consiliului European, Charles Michel. De altfel, Michel s-a adresat miercuri dimineață plenului Parlamentului European în cadrul unei dezbateri privind inaugurarea lui Joe Biden și relațiile transatlantice, cerând un nou pact între Europa și SUA și vorbind despre organizarea unui Consiliu European extraordinar cu participarea președintelui Joe Biden în aceeași perioadă cu un summit NATO.

Deoarece atât NATO cât şi instituţiile europene au sediul la Bruxelles, ideea este de a organiza aceste două întâlniri în acelaşi timp.

Jens Stoltenberg a purtat deja discuții cu noul președinte Joe Biden cu privire la agenda viitorului summit NATO din acest an, care va avea pe agendă reziliența și NATO 2030, în vreme ce instituțiile UE și statele membre au schițat deja priorități privind o agendă transatlantică.

Astfel, în decembrie trecut, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au subliniat, în cadrul concluziilor adoptate la Consiliul European, importanța unui parteneriat strategic transatlantic puternic și și-au afirmat deschiderea pentru a discuta prioritățile comune cu noul președinte al Statelor Unite.

Concluziile Consiliului European au urmat unei poziții comune a miniștrilor de externe din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, care au reafirmat importanța strategică a parteneriatului Uniunii Europene cu Statele Unite ale Americii, subliniind că aceasta este “cea mai strânsă relație din lume, înrădăcinată în valori comune și interese comune, legături culturale și istorice, precum și în realitatea geopolitică.

Într-o convorbire telefonică avută în luna noiembrie a anului trecut, președintele ales al SUA Joe Biden le-a comunicat preşedintelui francez, Emmanuel Macron, și cancelarului german Angela Merkel că doreşte “revitalizarea relaţiilor bilaterale şi transatlantice, în special în cadrul NATO şi UE”, după ce aceste raporturi între aliații tradiționali au fost șubrezite de politica administrației Donald Trump și apetitul liderului american pentru coliziune cu UE și Germania.

Tot în luna noiembrie, președinții Comisiei Europene și Consiliului European, Ursula von der Leyen, respectiv Charles Michel, au avut convorbiri telefonice cu președintele ales al SUA, Joe Biden, cei trei lideri convenind asupra necesității reconstruirii alianței dintre Europa și Statele Unite, în timp ce șeful Consiliului European l-a invitat pe viitorul lider de la Casa Albă să efectueze, în 2021, o vizită la Bruxelles pentru un summit cu cei 27 de șefi de state sau de guverne din UE.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, s-a alăturat luni comunității occidentale în a condamna arestarea opozantului rus Aleksei Navalnîi la întoarcerea acestuia în Rusia și în a solicita eliberarea acestuia din detenție.

“Mă alătur apelurilor internaționale pentru eliberarea imediată a lui Aleksei Navalnîi. Cei responsabili de tentativa de asasinat asupra sa, cu utilizarea armelor chimice interzise, trebuie deferiți justiției. Rusia trebuie să respecte angajamentele sale privind drepturile omului și statul de drept“, a scris Stoltenberg, pe contul său de Twitter. 

I join international calls for the immediate release of Alexei @navalny. Those responsible for the attempt to assassinate him, using a prohibited chemical weapon, must be brought to justice. #Russia has to respect its international commitments on human rights and the rule of law.

— Jens Stoltenberg (@jensstoltenberg) January 18, 2021

Opozantul rus Alexei Navalnîi a fost arestat duminică seara, la punctul de control al paşapoartelor de pe aeroportul Şeremetievo din Moscova. Autoritatea penitenciară din Rusia (FSIN) a confirmat că agenţii l-au reţinut pe Navalnîi, cel mai cunoscut critic al preşedintelui Vladimir Putin.

Navalnîi a revenit de la Berlin, unde fusese internat din august pentru a fi tratat după otrăvirea cu agent neurotoxic Noviciok, deşi ştia că ar putea fi arestat.

Reacții de condamnare fermă a acțiunilor Rusiei și de solicitare a eliberării lui Navalnîi au venit și din partea președinților Consiliului European, Parlamentului European și Înaltului Reprezentant al UE, a președintelui Comisiei Europene, a prim-ministrului Poloniei, a țărilor baltice și a României, prin vocea miniștrilor de externe, a șefului diplomației germane, dar și a Statelor Unite, atât prin intermediul administrației Trump, cât și a viitoarei administrații Biden.

De asemenea, liderii grupurilor PPE și Renew Europe în Parlamentul European, Manfred Weber, respectiv Dacian Cioloș, au solicitat o dezbatere în plen privind arestarea lui Navalnîi.