Connect with us

INTERNAȚIONAL

Raportul Departamentului de Stat al SUA privind drepturile omului critică România: Corupția endemică a oficialilor români și respectarea parțială a libertății de exprimare de către Guvern, principalele probleme

Published

on

© US State Department/ Flickr

Durata excesivă a proceselor, corupţia “endemică” a oficialităţilor şi violenţele poliţiei împotriva romilor se numără printre problemele semnalate în cazul României în raportul anual pe 2018 al Departamentului de Stat al SUA privind situaţia drepturilor omului în lume publicat miercuri și prezentat de șeful diplomației americane, Mike Pompeo.

Insuficienţa personalului, a spaţiului fizic şi a tehnologiei din sistemul judiciar împiedică în continuare celeritatea şi eficienţa actelor de justiţie, iar ca urmare durata proceselor este excesivă, observă Departamentul de Stat, potrivit Agerpres.

Departamentul de Stat american mai arată că libertatea de exprimare, un drept constituţional, a fost respectată parţial de Guvernul ţării noastre, informează și Digi24.

Raportul privind România este disponibil aici.

Guvernul a respectat parţial dreptul la libertatea de exprimare, care o include şi pe cea a presei, se arată în raport.

Organizaţii independente, precum ActiveWatch – Agenţia de Monitorizare a Presei, Freedom House şi Centrul pentru Jurnalism Independent, au raportat excesiva politizare a presei, mecanisme financiare corupte şi politici editoriale subordonate intereselor patronilor.

În timp ce presa independentă a fost activă şi şi-a exprimat viziunea fără restricţie, politicienii sau persoane apropiate politicienilor şi grupurilor politice, fie deţin fie controlează numeroase publicaţii şi entităţi media la nivel local şi naţional.

Legat de corupţie, aceasta a rămas larg răspândită, în pofida numeroaselor urmăriri penale, existând numeroase rapoarte despre astfel de practici la nivel guvernamental în cursul anului. Corupţia a rămas o problemă, conform indicatorilor Băncii Mondiale şi a altor opinii ale experţilor. Mita a fost un fapt obişnuit în sectorul public. Legile nu au fost întotdeauna implementate în mod eficient, iar oficialii s-au angajat uneori cu impunitate în practici de corupţie, se spune în documentul publicat pe site-ul Departamentului de Stat al SUA.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

ROMÂNIA

Ambasadorul SUA la UE, prezent la întâlnirea Trump-Iohannis: O reuniune productivă între președintele SUA și ”bunul meu prieten” Klaus Iohannis

Published

on

© Gordon Sondland/ Twitter

România este un important prieten, aliat și partener al Statelor Unite în Uniunea Europeană, a afirmat miercuri, pe contul său de Twitter, ambasadorul SUA la UE, Gordon Sondland în urma întâlnirii care a avut loc la Washington între președinții Donald Trump și Klaus Iohannis, o reuniune concretizată prin semnarea primului document comun după aproape un deceniu, o declaraţie comună care priveşte întărirea relaţiilor dintre cele două state.

O întâlnire productivă între președintele Statelor Unite și bunul meu prieten Klaus Iohannis. România este un partener puternic în privința comerțului, securității energetice, apărării și în alte domenii”, a scris Sondland, pe Twitter.

Anterior acestui mesaj, diplomatul american de la Bruxelles anunțase, tot pe Twitter, că va fi alături de președintele american la întâlnirea cu omologul din România.

România este un important prieten, aliat și partener în cadrul UE și vom continua să lucrăm îndeaproape pentru a avansa relația transatlantică”, a scris Sondland

Mai mult, într-o serie de fotografii publicate ulterior, Gordon Sondland apare alături de președinții Donald Trump și Klaus Iohannis și consilierii John Bolton și Bogdan în cadrul discuțiilor din Biroul Oval.

 

Participarea lui Gordon Sondland ca membru al delegației țării gazdă la întâlnirea cu președintele Klaus Iohannis și delegația sa a fost un detaliu mai puțin observat din timpul întâlnirii de la Casa Albă.

Gordon Sondland este un emisar diplomatic care a înțeles pe deplin rolul României, în calitate de președinție a Consiliului Uniunii Europene, în adoptarea directivei europene a gazelor naturale, negocieri în urma cărora, alături de Polonia și împotriva Germaniei, a fost găsită o formulă de compromis care întărește normele europene în materie. Deși directiva nu blochează proiectul Nord Stream 2, ea se asigură că țările terțe precum Rusia nu pot ocoli legislația UE.

De asemenea, tot în cadrul președinției României la Consiliul UE, țările membre au autorizat deschiderea tratativelor comerciale dintre Uniunea Europeană și SUA, în pofida unor evoluții oscilante în războiul tarifar izbucnit după instalarea administrației Trump la Washington și atenuat relativ prin Declarația Comună semnată în iulie 2018 de președintele SUA și președintele Comisiei Europene.

În ce-l privește pe președintele Klaus Iohannis, acesta a avut o întrevedere cu Gordon Sondland în luna martie, în marja unei reuniuni a Consiliului European, ocazie cu care șeful statului a susținut un discurs în cadrul conferinței anuale transatlantice, organizată de AmCham EU.

Președintele Klaus Iohannis a efectuat marți a doua sa vizită de lucru la Casa Albă, fiind primit din nou de Donald Trump în Biroul Oval după întrevederea din 9 iunie 2017, când șeful statului a devenit primul lider din Europa Centrală și de Est primit de liderul SUA la Casa Albă.

Vizita a fost concretizată prin semnarea primului document comun după aproape un deceniu. Astfel, președinții României şi Statelor Unite ale Americii, Klaus Iohannis şi Donald Trump, au adoptat marţi, la Washington, o declaraţie comună care priveşte întărirea relaţiilor dintre cele două state, prima astfel de declarație la nivel prezidențial după adoptarea, în 2011, Declaraţiei Comună privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI. 

Declarația adoptată de Iohannis și de Trump cuprinde promisiunea că cei doi lideri vor acționa împreună ”ca prieteni și aliați” pentru a avansa Parteneriatul strategic româno-american și marchează 30 de ani de la prăbușirea comunismului în România și 15 ani de la aderarea țării noastre la NATO. Principalele elemente de noutate ale acestui document sunt reflectate de opoziția celor două țări față de Nord Stream 2 și alte proiecte care îi fac pe europeni dependenți energetic față de Rusia și evitarea riscurilor de securitate care însoțesc investițiile chineze în rețelele de telecomunicații 5G.

De asemenea, în timpul întâlnirii Iohannis – Trump din Biroul Oval, Casa Albă a dat publicității un comunicat de presă în care liderul american celebrează parteneriatului strategic româno-american și își manifestă certitudinea că viitorul României și cel al relației sale cu SUA sunt ”foarte, foarte strălucite”.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Raport al Băncii Mondiale: Lumea se confruntă cu o criză invizibilă a calității apei care diminuează cu o treime posibila creștere economică în zonele puternic poluate și amenință bunăstarea oamenilor și a mediului

Published

on

Lumea se confruntă cu o criză invizibilă a calității apei care diminuează cu o treime posibila creștere economică în zonele puternic poluate și amenință bunăstarea oamenilor și a mediului, arată un raport al Băncii Mondiale dat publicității la 20 august, remis CaleaEuropeană.ro. 

Raportul, intitulat ”Calitate necunoscută: Criza invizibilă a apei”, arată, cu date și metode noi, modul în care o combinație de bacterii, ape uzate, substanțe chimice și materiale plastice absoarbe oxigenul din sursele de apă și transformă apa în otravă pentru oameni și ecosisteme.

Pentru a face lumină în acest caz, Banca Mondială a compilat cea mai mare bază de date din lume despre calitatea apei culese de la stațiile de monitorizare, prin tehnologia de teledetecție și învățare automată (machine learning).

Raportul constată că, în absența unor măsuri urgente, deteriorarea calității apei va continua să blocheze progresul economic, să împiedice potențialul uman ca urmare a unor efecte grave asupra sănătății și să reducă masiv producția de alimente. Acest lucru necesită luarea unor măsuri imediate la nivel mondial, național și local împotriva acestor pericole cu care se confruntă atât țările dezvoltate, cât și țările în curs de dezvoltare.

”Absența apei curate limitează creșterea economică cu o treime și exacerbează sărăcia,” a precizat președintele Grupului Băncii Mondiale, David Malpass. ”Lucrăm împreună cu guvernele și alți parteneri la dezvoltarea unor politici și a unor practici care pot contribui la combaterea poluării apei, astfel încât țările să se poată dezvolta în moduri echitabile și sustenabile din punct de vedere al protecției mediului.”, a completat acesta.

În raport mai este semnalat că atunci când Cererea de Oxigen Biologic – o măsură a gradului de poluare organică a apei și o măsură alternativă a calității globale a apei – depășește un anumit prag, creșterea PIB-ului în regiunile din aval scade cu până la o treime din cauza impacturilor asupra sănătății, agriculturii și ecosistemelor.

Banca Mondială punctează că un factor care contribuie semnificativ la calitatea slabă a apei este azotul, care, utilizat ca îngrășământ, ajunge în cele din urmă în cursul apelor, lacuri și oceane unde se transformă în nitrați. Expunerea timpurie a copiilor la nitrați afectează creșterea acestora și dezvoltarea creierului lor, afectând sănătatea acestora și potențialul de dezvoltare al acestora la vârsta adultă. Scurgerea și deversarea în apă a fiecărui kilogram suplimentar de îngrășământ pe bază de azot pe hectar poate mări nivelul de oprire a creșterii în copilărie cu până la 19 la sută și poate reduce dezvoltarea viitorului adult cu până la 2 la sută, în comparație cu cei care nu sunt expuși.

Raportul constată, de asemenea, că pe măsură ce salinitatea apei și a solului crește din cauza secetelor intense, a furtunilor și exploatării intensive a rezervelor de apă, producția agricolă scade. Lumea pierde, din cauza apei saline, în fiecare an alimente suficiente pentru a hrăni 170 de milioane de oameni – echivalentul populației Bangladeshului.

Raportul recomandă o serie de măsuri pe care le pot lua statele pentru îmbunătățirea calității apei. Acestea includ: politicile și standardele de protecție a mediului; monitorizarea precisă a factorilor poluatori; sisteme eficiente de aplicare a legilor şi reglementărilor în domeniu; o infrastructură de epurare a apelor sprijinită de stimulente pentru investițiile private, și comunicarea unor informații corecte şi precise către gospodării pentru a atrage implicarea cetățenilor.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

În fiecare vară, piloţii americani se alătură celor români pentru antrenamente comune în cadrul exerciţiului “Carpathian Summer”

Published

on

© U.S. Embassy Bucharest/ Facebook

”Carpathian Summer” este un exercițiu bilateral de antrenament care implică piloți militari români și americani. Exercițiile militare au avut loc Baza Aeriană Otopeni, România și au fost implicate mai multe aeronave în perioada 29 iulie – 9 august 2019.
 
Acest exercițiu de două săptămâni ajută la menținerea pregătirii comune, la construirea interoperabilității și la consolidarea relațiilor SUA cu România.
 
Potrivit comunicatului american, intitulat ”Construind camaderie la orice altitudine”, maiorul american Kari Morris a menționat că: “interoperabilitatea este unul dintre cele mai important lucru pe care noi și românii îl putem câștiga din această experiență”.
 
”Știind cum funcționează fiecare forță aeriană, toți cei implicați au posibilitatea de a compara și de a dezvolta procedurile lor, astfel încât putem lucra mai bine împreună în viitor”, a mai adăugat acesta.
 
În timpul exercițiului de antrenament bilateral, tehnici, tactici și proceduri au fost împărtășite între forțele americane și forțele române. Unele dintre tehnicile practicate au fost zborurile la nivel scăzut în zona montană. 

„Am învățat o grămadă de la ei și sperăm că și ei de la noi”, a adăugat Sergentul Major Christian Fountain.

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending