Raportul din 2023 privind statul de drept în România arată progrese semnificative în sistemul judiciar în ceea ce privește independența judiciară și eficacitatea acestuia de a investiga și plasa sub urmărire penală infracțiunile; combaterea corupției; integritatea aplicării legii; și digitalizare. Mai sunt necesare îmbunătățiri în ceea ce privește reglementarea activității de lobby la nivel guvernamental și parlamentar; independența serviciilor publice de presă; intimidarea jurnaliștilor sau obținerea acreditării instituției naționale pentru drepturile omului.
Până în noiembrie 2022, reformele din România în domeniul justiției și anticorupției au fost urmărite de Comisia Europeană în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) și al ciclului privind statul de drept. De atunci, acestea sunt monitorizate exclusiv în cadrul ciclului “Statul de drept”.
Printr-o scrisoare din 28 iunie 2023, Președintele României a informat Comisia cu privire la măsurile luate de România pentru îndeplinirea ultimelor angajamente reziduale care au fost enumerate în concluziile raportului MCV din 2022, precum și cu privire la măsurile suplimentare pentru a continua să susțină statul de drept.
Sistemul judiciar a suferit o reformă cuprinzătoare prin intermediul legilor revizuite ale justiției. Aceste modificări constituie un progres semnificativ în vederea consolidării independenței judiciare. De asemenea, au fost luate măsuri importante pentru a aborda preocupările rămase cu privire la investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor în sistemul judiciar. Noile legi ale justiției au adus modificări importante în ceea ce privește organizarea carierei și regimurile de răspundere pentru magistrați, numirea, demiterea și competențele procurorilor de rang înalt, precum și guvernanța Inspecției Judiciare. Eficiența sistemului judiciar s-a îmbunătățit în general, iar dezvoltarea instrumentelor digitale a progresat în mod constant. În pofida eforturilor continue de îmbunătățire a situației, deficitul tot mai mare de magistrați generează preocupări serioase, deoarece ar putea avea un impact asupra calității și eficienței justiției în timp. Au fost raportate unele cazuri de utilizare a sancțiunilor disciplinare în legătură cu anumiți magistrați, în timp ce posibilitatea de a solicita controlul judiciar continuă să fie asigurată.
Punerea în aplicare a noii Strategii anticorupție se află pe drumul cel bun. A continuat să se mențină un bilanț pozitiv în ceea ce privește combaterea corupției, inclusiv în cazuri la nivel înalt. România a înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește abordarea provocărilor operaționale ale DNA, deși recrutarea trebuie îmbunătățită în continuare. Reforma codurilor de drept penal și de procedură penală a fost adoptată. A fost adoptată o ordonanță de urgență a Guvernului pentru a clarifica termenul de prescripție, în timp ce răspunsul legislativ întârziat a dus la închiderea unor cazuri de corupție și la anularea unor condamnări. În cadrul noului sistem privind investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor de corupție în cadrul sistemului judiciar, procurorii desemnați se ocupă de cazurile restante, multe cazuri nefondate fiind închise, fără a fi raportate incidente procedurale în procesul de punere în aplicare. Până în prezent, nu a existat nicio nouă punere sub acuzare.
Atenția continuă acordată integrității aplicării legii a condus la rezultate pozitive. Se iau măsuri pentru actualizarea și codificarea cadrului juridic privind integritatea și s-au înregistrat progrese în ceea ce privește digitalizarea. Cu toate acestea, aplicarea normelor privind activitatea de lobby pentru membrii Guvernului trebuie în continuare îmbunătățită, iar normele privind activitatea de lobby pentru membrii Parlamentului nu au fost încă introduse. Agenția Națională de Integritate a devenit autoritatea competentă să primească rapoartele de denunțare a neregulilor, iar bugetul acesteia ar trebui să fie majorat în consecință.
Nu au fost luate măsuri pentru a consolida guvernanța independentă și independența editorială a serviciilor publice de presă. A fost adoptată o nouă lege a audiovizualului, iar bugetul Consiliului Național al Audiovizualului trebuie să reflecte noile sale sarcini. Transparența finanțării mijloacelor de informare în masă, în special a mijloacelor audiovizuale de către partidele politice, nu s-a îmbunătățit încă în mod semnificativ. Situația privind amenințările, cazurile de hărțuire și de violență împotriva jurnaliștilor rămâne o problemă.
Noile instrumente vizează îmbunătățirea transparenței și a calității procesului decizional și a legislației. Guvernul s-a angajat să îmbunătățească eficacitatea consultărilor publice. Nu au fost luate măsuri suplimentare pentru a obține acreditarea instituției naționale pentru drepturile omului. S-au înregistrat îmbunătățiri în ceea ce privește cadrul juridic pentru organizațiile societății civile (OSC), deși acestea continuă să se confrunte cu provocări legate de accesul la finanțare publică și de lipsa de previzibilitate în ceea ce privește punerea în aplicare a cadrului juridic. Sunt în curs de desfășurare inițiative de simplificare a procedurilor de recunoaștere și de finanțare a asociațiilor care desfășoară activități de interes general.
Pe această bază și având în vedere alte evoluții care au avut loc în perioada de referință și, pe lângă reamintirea angajamentelor asumate în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență privind anumite aspecte ale sistemului judiciar, cadrul anticorupție și procesul legislativ, se recomandă României:
Să finalizeze procesul inițiat în vederea luării în considerare a recomandărilor cuprinse în avizul Comisiei de la Veneția privind legile justiției, în special prin finalizarea evaluării în curs de realizare de către grupul de experți la nivel înalt.
Să ia măsuri, în special la nivel operațional, pentru a răspunde preocupărilor rămase cu privire la investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor în sistemul judiciar, inclusiv în ceea ce privește infracțiunile de corupție, ținând seama de standardele europene.
Să își continue eforturile pentru a asigura resurse umane adecvate pentru sistemul judiciar, inclusiv pentru serviciile de urmărire penală, ținând seama de standardele europene privind resursele pentru sistemul judiciar.
Să introducă, fără întârziere, norme privind activitatea de lobby pentru membrii Parlamentului.
Să intensifice eforturile de consolidare a normelor și mecanismelor de îmbunătățire a guvernanței independente și a independenței editoriale a serviciilor publice de media, ținând seama de standardele europene privind serviciile publice de media.
Să intensifice eforturile pentru a asigura consultări publice eficiente înainte de adoptarea legislației.
Intensificarea eforturilor pentru a obține acreditarea unei instituții naționale pentru drepturile omului, luând în considerare ținând seama de principiile ONU de la Paris.
