Nivelul de educație din țările membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și rezultatele pe piața muncii s-au îmbunătățit pentru tinerii adulți care se află în cel mai mare risc de a rămâne în urmă, dar sistemele de educație se pot adapta în continuare pentru a îmbunătăți rezultatele pentru toate categoriile, inclusiv pentru fete, femei și elevi cu venituri mici, relevă cel mai recent raport al OCDE privind educația, intitulat ”Education at a Glance 2024”, care prezintă o radiografie și a sistemului de educație din România, pentru al doilea an la rând.
Documentul a fost lansat marți la Universitatea din București, potrivit unui comunicat al Ministerului Educației, care dezvăluie că la eveniment au participat Corinne Heckman, Programme Manager al OCDE Education and Skills Directorate, Bogdan Cristescu, secretar de stat în Ministerul Educației, și prof. univ. dr. Lucian Ciolan, prorector al Universității din București pentru Proiecte de dezvoltare, Învățare continuă și Infrastructură educațională și profesor de politici publice și cercetare în educație.
”Deși nivelul de educație și rezultatele pe piața muncii s-au îmbunătățit în multe țări OCDE, constatările din raportul din acest an arată că rămân provocări. Extinderea accesului la educație și a calității acesteia va permite țărilor să valorifice potențialul neexploatat al grupurilor subreprezentate în beneficiul societăților și economiilor lor. De asemenea, va contribui la asigurarea faptului că elevii proveniți din familii vulnerabile pot recupera decalajul și sunt dotați cu instrumentele și competențele necesare pentru a se adapta la nevoile în continuă evoluție ale pieței muncii. Cea mai recentă ediție a publicației noastre Education at a Glance oferă recomandări factorilor de decizie politică pentru a contribui la îmbunătățirea egalității în ceea ce privește oportunitățile educaționale prin îmbunătățirea accesului la educație timpurie de înaltă calitate, soluționarea problemei lipsei de cadre didactice și o mai bună aliniere a sistemelor educaționale la nevoile pieței muncii”, a declarat Mathias Cormann, secretarul general al OCDE.
Notă de țară: România
Nota de țară anexată la raportul mai sus amintit scoate la iveală faptul că România șchioapătă la indicatori relevanți – 1. rezultatele instituțiilor de învățământ și impactul învățării, 2. resursele financiare investite în educație, 3. numărul de cadre didactice existente la toate nivelurile de învățare – fapt ce plasează România sub media OCDE.
Rezultatele instituțiilor de învățământ și impactul învățării
Potrivit Organizației, 25%, cu 12 puncte procentuale sub media OCDE, dintre adulții din România nu aveau pregătire liceală, fapt ce îi face mai vulnerabili în fața riscului de a obține rezultate slabe pe plan social și pe piața forței de muncă pe tot parcursul vieții lor. Comparativ, reducerea ponderii tinerilor adulți fără studii liceală a reprezentant o prioritate în multe țări, fapt ce a dus la o scădere a procentului în 28 din 35 de țări membre ale OCDE în perioada 2016-2023.
Dificultățile de inserție pe piața muncii în rândul celor fără o astfel de pregătire se observă cel mai limpede când ne uităm la rata de angajare în rândul persoanelor cu vârsta între 25 și 34 de ani.
În România, 48% dintre tinerii cu vârsta cuprinsă în intervalul anterior amintit erau angajați, comparativ cu 79% dintre cei care au terminat studiile liceale sau postliceale. În cazul primei categorii, țara noastră se situează sub media OCDE, de 61%, în vreme ce a doua categorie se înscrie în media Organizației.
Conform indicatorilor, fetele și femeile au rezultate educaționale mai bune decât băieții și bărbații, dar și la acest capitol România nu excelează peste media OCDE. În toate statele membre, femeile cu vârsta între 25-34 de ani sunt mai înclinate decât bărbații de aceeași vârstă să termină studiile liceale (54% dintre femei, comparativ cu 41% dintre bărbați). În țara noastră, doar 26% dintre femeile între 25 și 34 de ani au această pregătire, comparativ cu 19% dintre bărbații de aceeași vârstă.
Deși fetele și femeile obțin rezultate net superioare băieților și bărbaților în educație, situația se inversează atunci când vine vorba de integrarea pe piața muncii.
În România, doar 30% dintre femeile tinere cu vârsta între 25-34 de ani fără studii liceale sunt angajate, în timp ce ponderea corespunzătoare pentru bărbații tineri este de 65% (mediile OCDE corespunzătoare sunt de 47% și 72%).
În schimb, 86% dintre femeile tinere care au finalizat studiile liceale reușesc să își găsească un loc de muncă, în timp ce ponderea corespunzătoare pentru bărbații tineri este de 93% (mediile OCDE corespunzătoare sunt de 84% și 90%).
Cât investește România în educație?
Cheltuielile medii anuale per elev din ciclul primar până la cel liceal (inclusiv cercetare și dezvoltare) în România sunt de 6.279 de dolari, comparativ cu o medie de 14.209 de dolari în țările OCDE.
În majoritatea țărilor, cheltuielile cresc în funcție de nivelul de educație. În România, cheltuielile per elev sunt de 3.346 de dolari în ciclul primar, 6.885 de dolari în ciclul gimnazial și liceal și 10.137 de dolari în ciclul universitar.
În 2021, România a cheltuit 2,5% din produsul intern brut (PIB) pentru educație, inclusiv cercetare și dezvoltare. Aceasta este mai mică decât media OCDE de 4,9% din PIB.
Profesorii, mediul de învățare și organizarea școlilor
În cadrul OCDE, 18 din 21 de țări cu date disponibile privind învățământul liceal raportează că se confruntă cu un deficit de profesori pe deplin calificați la începutul anului universitar 2022/2023.
România se confruntă cu un deficit de profesori la toate nivelurile de învățământ, la unele discipline, dar nu la toate, inclusiv matematică, științe naturale, educație fizică și sănătate, arte, alte discipline.
În 2023, salariile efective ale profesorilor din învățământul secundar inferior din România au ajuns la 45.602 de dolari (față de 56.462 de dolari în medie în țările OCDE), cu 37% mai mari decât salariul minim legal (salariul de bază cu calificări minime) de 33.267 de dolari.
Diferența dintre salariile efective și salariile minime legale rezultă parțial din structura populației de profesori (în funcție de calificare și experiență), deoarece aceasta afectează nivelul salariilor legale, dar și din valoarea plăților suplimentare legate de muncă.
Între 2013 și 2022, vârsta medie a profesorilor a crescut în întreaga OCDE. În învățământul gimnazial, 36% dintre profesori au 50 de ani sau mai mult, față de 35% în 2013. România are mai puțini profesori în vârstă de 50 de ani sau mai mult, doar 26% dintre profesori fiind în această categorie de vârstă, față de 25% în 2013.
Majoritatea sistemelor de învățământ implică elevii și părinții în administrarea școlilor publice. În majoritatea țărilor, este obligatoriu ca reprezentanții părinților să facă parte din consiliul de administrație al școlilor publice. Participarea elevilor este mai puțin răspândită, dar totuși frecventă, observă Organizația.
În România, participarea părinților în organul de conducere al școlilor publice este obligatorie, iar participarea elevilor este, de asemenea, obligatorie.
