Connect with us

Cristian Bușoi

Raportul eurodeputatului Cristian Bușoi pentru Programul de Sănătate al UE a fost adoptat: Principala misiunea, creșterea bugetului EU4Health la 9,4 miliarde de euro

Published

on

© Cristian Bușoi/ Facebook

Raportul pentru programul de Sănătate al UE, EU4Health, coordonat de eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE) a fost adoptat miercuri de Comisia pentru Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară (ENVI).

“Victorie pentru Sănătate, astăzi, în Parlamentul European. Cu 74 de voturi pentru și numai 5 împotrivă Raportul meu pentru Programul de Sănătate al Uniunii Europene, EU4Health a fost adoptat de Comisia pentru Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară, ENVI. Criza COVID-19 a arătat că UE are nevoie urgentă de un Program ambițios de pentru a se asigura că sistemele medicale europene vor face față amenințărilor asupra sănătății”, a anunțat Bușoi, într-un comunicat de presă remis CaleaEuropeană.ro.

Potrivit acestuia, un program ambițios va fi posibil numai cu un buget generos.

“Principala misiune a mea și a colegilor mei din Comisia ENVI este să creștem finanțarea pentru EU4Health la 9,4 miliarde de Euro, așa cum a propus Comisia Europeană în primavera acestui an”, a completat el.

 

Eurodeputatul român, președinte al Comisiei ITRE din PE, a mai punctat că “doar cu un buget adecvat provocărilor cu care ne confrutăm vom putea lupta împotriva pandemiilor, cancerului, bolilor cardiovasculare, bolilor rare, vom putea susține inovarea și vom face ca sistemele de sănătate din România și toate celelalte state membre UE să fie mai puternice și mai rezistente”.

“În Raportul meu care a primit astăzi votul colegilor din Comisia de Sănătate a Parlamentului European am subliniat că este esențial ca EU4Health să sprijine digitalizarea asistenței medicale prin crearea și aplicarea Registrului european de sănătate electronica, să finanțeze misiuni pentru prevenirea și gestionarea bolilor cronice, să consolideze lupta împotriva cancerului în acord cu Planul european de combatere a cancerului, să susțină și să promoveze vaccinarea, să se concentreze mai mult pe prevenirea bolilor și, cel mai important, să contribuie la reducerea inegalităților în materie de sănătate. Toți pacienții, de la București și Sofia, până la Madrid sau Helsinki au dreptul la îngrijiri medicale de calitate, la spitale curate și dotate cu aparatură de ultimă generație. La fel de important, cu ajutorul Programului EU4Health trebuie să rezolvăm criza medicamentelor care se accentuează în UE și să ducem campanii susținute pentru a combate consumul de tutun și alcool, extrem de dăunător sănătății“, a mai spus el.

Cristian Bușoi a mai subliniat că pentru a se asigura că Programul de Sănătate al UE este pus în aplicare în mod eficient a propus în Comisia ENVI înființarea unui grup de coordonare format din experți independenți în domeniul sănătății publice și consolidarea rolului Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC) și Agenției Europene pentru Medicamente (EMA).

“Urmează ca Parlamentul European să voteze acest raport cel târziu în timpul sesiunii plenare din 11-12 noiembrie, iar apoi vom fi gata să începem negocierile cu statele membre pentru ca EU4Heath să poată fi pus în aplicare de la începutul anului 2021”, a conchis el.

Prin programul „UE pentru sănătate”, Comisia Europeană a propus alocarea a 9,4 miliarde de euro în consolidarea sistemelor de sănătate. Pentru acest program, finanțarea ar trebui să provină parțial de la bugetul UE (1,7 miliarde EUR) și parțial prin intermediul veniturilor alocate externe, care provin din operațiunile de împrumut ale Uniunii, astfel cum sunt prevăzute în Regulamentul privind Instrumentul UE de redresare economică (7,7 miliarde EUR). Pentru niciunul dintre obiectivele menționate în program nu va exista o alocare prealabilă.

Cu toate acestea, în urma Consiliului European din 17-21 iulie, când s-a ajuns la un acord privind un amplu plan de 1.824 de miliarde de euro (CFM 2021-2027 și Next Generation EU) s-a decis tăierea masivă a 7,7 miliarde de euro a fondurilor destinate sănătății din planul de recuperare Next Generation EU.

Programul „UE pentru sănătate” acoperă perioada 2021-2027. Acesta ia în considerare lecțiile învățate și lacunele identificate până în prezent ca urmare a crizei și va aduce schimbări structurale pentru o mai bună pregătire a UE pentru noi provocări în materie de sănătate. Odată ce propunerea este adoptată de statele membre și de Parlamentul European, se intenționează să se înceapă lansarea de acțiuni specifice în cadrul programului „UE pentru sănătate” începând cu 1 ianuarie 2021. În primii ani ai programului, se va pune un accent deosebit pe acțiune, în special în ceea ce privește gestionarea crizelor.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Cristian Bușoi

Președintele Comisiei ITRE din PE, Cristian Bușoi: Obiectivul de reducere a emisiilor de CO2 cu 55%, până în 2030, poate fi atins doar prin extinderea masivă a utilizării energiilor regenerabile

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Obiectivul foarte ambițios de reducere a emisiilor de CO2 cu 55%, până în 2030, poate fi atins doar printr-o extindere masivă a utilizării energiilor regenerabile, în toate domeniile, și investiții susținute în tehnologii inovatoare, a transmis eurodeputatul Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie (ITRE) din Parlamentul European. 

„Conferința RESinvest 2022, la care am participat în calitate de președinte al Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie din Parlamentul European, și la care au fost prezenți premierul României, Nicolae Ciucă, lideri și decidenți la nivel european și național, a atras atenția asupra acestui subiect esențial pentru securitatea energetică a României și a Uniunii, în ansamblul ei”, a scris deputatul european, pe Facebook.

Potrivit acestuia, 45% din consumul final brut de energie din surse regenerabile, până în 2030 este un angajament ferm pe care cel mai probabil Comisia ITRE îl va vota în săptămânile următoare, 40% fiind propunerea inițială a Comisiei Europene. 

„Realizarea acestui obiectiv ne va ajuta să oprim dependența de gazul din Rusia, care este folosit ca armă geopolitică și să implementăm cu succes Pachetul Fit for 55”, a adăugat Cristian Bușoi.

Mai mult, europarlamentarul a precizat că Uniunea Europeană pregătește noi orientări privind autorizarea folosirii energiilor regenerabile și o propunere legislativă care să ofere siguranță și predictibilitate celor care vor să investească în proiecte generatoare de energie verde.

„Chiar mâine așteptăm propuneri din partea Comisiei, pe care Comisia ITRE din Parlamentul European, pe care o conduc, le va analiza cu prioritate și maximă seriozitate. Am încredere că în scurt timp pe agenda discuțiilor vom aborda și subiectul stocării energiei, care are, de asemenea, nevoie de un cadru de reglementare în acord cu noul context”, a conchis Cristian Bușoi.

Continue Reading

Cristian Bușoi

De la Washington, Cristian Bușoi încurajează parteneriatul UE-SUA în domeniul medical: Agenția de Cercetare și Dezvoltare Biomedicală poate fi un model pentru Europa

Published

on

© Cristian Bușoi/ Facebook

Uniunea Europeană poate prelua din experiența de bune practici a Agenției de Cercetare și Dezvoltare Biomedicală din SUA, care poate fi un model pentru Europa, consideră eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) din Parlamentul European.

Acesta a avut miercuri o întrevedere, la Washington, cu directorul Autorității de Cercetare și Dezvoltare Biomedicală Avansată (BARDA), dr. Gary Disbrow și echipa sa.

BARDA este organismul care susține abordarea integrată a dezvoltării vaccinurilor, medicamentelor, terapiilor și instrumentelor de diagnosticare necesare pentru urgențele de sănătate publică: accidentele chimice, biologice, radiologice și nucleare (CBRN), pandemii și boli infecțioase emergente (EID).

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, discuțiile s-au axat pe măsurile pe care SUA și UE le-au luat până acum pentru combaterea COVID-19 și care sunt pașii de urmat, în continuare.

”Pandemia a dus la luarea unor măsuri fără precedent în România, în UE și în întreaga lume și ne-a învățat că numai o abordare unitară și susținerea continuă a investițiilor în sănătate ne pot ajuta să facem față crizelor. La nivel UE ne-am asumat construirea unei Uniuni Europene a Sănătății, care implică de la sprijinirea inovării și cercetării în medicină, până la cooperare transfrontalieră în caz de criză medicală și consolidarea rolului Agenției Europene a Medicamentelor, care s-a aflat în prima linie în lupta cu SARS COV 2”, a subliniat Bușoi.

Acesta consideră că ”modul de organizare și funcționare al BARDA din SUA poate fi un model pentru Autoritatea Europeană de Pregătire și Răspuns pentru Situații de Urgență în Sănătate (HERA), care a fost lansată în UE, ca răspuns la pandemia COVID-19”.

”HERA va garanta dezvoltarea, producerea și distribuția de medicamente și vaccinuri, în caz de criză sanitară, dar și a altor dispozitive medicale și instrumente esențiale, precum mănuși sau măști, care au lipsit în prima fază a crizei de coronavirus. Activitățile HERA se vor baza pe un buget de 6 miliarde euro din cadrul financiar multianual actual 2022-2027, o mare parte din bani fiind asigurați din NextGenerationEU”, a explicat eurodeputatul, care a încurajat, de altfel, parteneriatul dintre ”UE și SUA în domeniul medical și al cercetării pentru sănătate”.

”Schimbul de experiență dintre cei mai buni specialiști americani și europeni va duce la o mai bună prevenirea a bolilor și la găsirea unor soluții optime pentru provocările de sănătate ale momentului”, a conchis Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) din Parlamentul European.

Continue Reading

Cristian Bușoi

Președintele Comisiei ITRE din Parlamentul European, Cristian Bușoi, a purtat discuții în SUA despre securitatea energetică a UE și parteneriatul transatlantic pentru combaterea schimbărilor climatice

Published

on

© Cristian Bușoi/Facebook

Eurodeputatul Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie (ITRE) din Parlamentul European, s-a întâlnit marți, la Washington, cu senatorul democrat Sheldon Whitehouse, pentru discuții pe teme legate de climă și energie, se arată într-o postare pe Facebook.

Potrivit sursei citate, teemele de discuție s-au concentrat pe securitatea energetică UE, parteneriatul între UE și SUA pentru combaterea schimbărilor climatice, în mod special inițiativa UE privind taxa pe carbon la graniță (CBAM – Carbon Border Adjustment Mechanism). Aceasta din urmă are potențialul de a genera măsuri concrete împotriva schimbărilor climatice – și importanța investițiilor în energii regenerabile și în energia nucleară.

În ceea ce privește securitatea energetică a UE, președintele american Joe Biden și președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen au semnat la finele lunii martie, la Bruxelles, un acord pentru reducerea dependenței Europei de gazul rusesc, o declarație comună publicată de Casa Albă și Comisia Europeană care prevede edificarea unui grup operativ privind securitatea energetică și prin care SUA se angajează să asigure o majorare a livrărilor de gaze naturale lichefiate.

Livrările de gaze naturale lichefiate din partea SUA reprezintă aproximativ 10% din totalul importurilor de gaze rusești ale UE de anul trecut, în timp ce dependența europeană de gazul din Rusia este la 40%, cu o pondere de 20% a gazelor naturale în mixul energetic european.

Declarația comună subliniază că Statele Unite se vor strădui să asigure, inclusiv prin colaborarea cu partenerii internaționali, volume suplimentare de gaze naturale lichefiate (GNL) pentru piața UE de cel puțin 15 miliarde de metri cubi în 2022, cu creșteri preconizate în continuare. De asemenea, Comisia Europeană va colabora cu statele membre ale UE pentru a asigura o cerere stabilă de GNL suplimentar din SUA până cel puțin în 2030, de aproximativ 50 de miliarde de metri cubi pe an.

Continue Reading

Facebook

SUA1 hour ago

Premierul Greciei, discurs istoric în Congresul SUA: Nu vom accepta încălcarea suveranității și a drepturilor noastre teritoriale. Ultimul lucru de care are NATO nevoie este o altă sursă de instabilitate pe aripa de sud-est a Alianței

U.E.1 hour ago

Andrzej Duda a discutat cu omologul ungar despre cel de-al șaselea pachet de sancțiuni al UE împotriva Rusiei: Ungaria nu are nivelul de securitate energetică pe care Polonia a reușit să îl asigure

ROMÂNIA2 hours ago

Marcel Ciolacu, după adoptarea legii offshore: România a intrat în linie dreaptă pentru independență energetică

U.E.3 hours ago

Înainte de a se adresa Parlamentului European, Maia Sandu s-a întâlnit cu premierul Belgiei: R. Moldova are nevoie de sprijinul tuturor statelor UE pentru a avansa pe calea integrării europene

SUA3 hours ago

Departamentul de Stat al SUA înființează o unitate pentru cercetarea și documentarea ”atrocităților comise de Rusia în Ucraina”: Dovezile vor fi puse la dispoziția publicului larg pentru a contracara dezinformarea rusă

ENERGIE4 hours ago

Nicolae Ciucă anunță că legea offshore trece astăzi de Parlament: În luna iunie vom avea prima moleculă de gaz din Marea Neagră. În cinci ani vom deveni independenți energetic

CONSILIUL DE SECURITATE4 hours ago

Bogdan Aurescu, invitat de Antony Blinken la două evenimente ale CS ONU privind securitatea alimentară pe fondul războiului din Ucraina

ROMÂNIA4 hours ago

Ministrul de Interne, la Washington: România a fost, este şi va rămâne un partener ”de nădejde” al SUA. Relaţia bilaterală este ”foarte puternică și a evoluat foarte mult în ultimele decenii”

ENERGIE4 hours ago

Klaus Iohannis: Este încurajatoare creșterea economică a României din primul trimestru al anului, peste așteptări în raport cu prognozele

U.E.4 hours ago

Macron: Livrările de arme și echipamente umanitare din Franța către Ucraina vor crește în intensitate în zilele și săptămânile următoare

SUA1 hour ago

Premierul Greciei, discurs istoric în Congresul SUA: Nu vom accepta încălcarea suveranității și a drepturilor noastre teritoriale. Ultimul lucru de care are NATO nevoie este o altă sursă de instabilitate pe aripa de sud-est a Alianței

NATO5 hours ago

Finlanda și Suedia au depus oficial cererile de aderare la NATO, o schimbare majoră a arhitecturii de securitate în Europa după invazia Rusiei în Ucraina

U.E.1 day ago

Viktor Orban, în debutul celui de-al cincilea mandat de premier: Deceniul care vine va fi unul al pericolelor, insecurității și războiului

ROMÂNIA2 days ago

Premierul Nicolae Ciucă a prezidat reuniunea Comitetului de monitorizare a PNRR: Timpul și ritmul în care acționăm sunt decisive pentru ca reformele și investițiile să se concretizeze cât mai repede

NATO3 days ago

Stoltenberg: Vom căuta modalități de a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la NATO

NATO3 days ago

Stoltenberg: Am discutat cu ministrul de externe turc și mă aștept să dăm curs rapid cererii de aderare a Finlandei și Suediei. Intenția Turciei nu este de a bloca aderarea la NATO

INTERNAȚIONAL3 days ago

Mai mult ajutor militar din partea SUA este în drum spre Ucraina, a anunțat șeful diplomației ucrainene după întâlnirea cu Antony Blinken

NATO3 days ago

Secretarul general adjunct al NATO: Finlanda și Suedia sunt cei mai apropiați parteneri ai NATO. Vom găsi condițiile pentru un consens dacă decid să solicite aderarea

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

De la Hiroshima, primul oraș din istorie bombardat nuclear, șeful Consiliului European denunță “referirile rușinoase ale Rusiei la utilizarea armelor nucleare”

ROMÂNIA6 days ago

Klaus Iohannis: Inflația și prețurile la energie au o singură cauză, războiul lui Putin împotriva Ucrainei. Vinovat este Putin

Team2Share

Trending