Connect with us

Siegfried Mureșan

Raportul europarlamentarului PMP Siegfried Mureșan referitor la mobilizarea în avans a Fondului de Solidaritate al Uniunii Europene pentru regiunile afectate de catastrofe a fost adoptat

Published

on

Parlamentul European a aprobat astăzi, 17 decembrie 2014, raportul deputatului european Siegfried Mureșan (PPE) referitor la mobilizarea în avans a Fondului de Solidaritate al Uniunii Europene pentru regiunile afectate de catastrofe.Siegfried Muresan_solo

‘Europenii afectați de catastrofe naturale vor putea fi ajutați mai repede în viitor. Prin acest raport, alocăm 50 de milioane de euro pentru a face plăți în avans statelor membre care sunt lovite de catastrofe naturale, ‘ a declarat Siegfried Mureșan după adoptarea raportului său de către plenul Parlamentului European.

Votul de astăzi vine ca urmare a adoptării regulamentului Fondului de Solidaritate al UE în legislatura trecută. Acesta prevede că anual vor fi puse la dispoziția Comisiei Europene 50 de milioane de euro pentru plata avansurilor către statele lovite de catastrofe naturale care solicită ajutor din acest fond.

‘De astăzi avem un nou mecanism pentru a îi putea ajuta rapid pe oamenii care își pierd casele, bunurile, agoniseala de o viață, datorită furiei naturii’, a declarat deputatul european Siegfried Mureșan la Strasbourg.

Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene a fost creat ca un răspuns la catastrofele naturale majore din Uniune și statele candidate. Anual, Uniunea poate sprijini cu maximum 500 de milioane de euro acele state care sunt lovite de fenomene naturale excepționale. Modificarea regulamentului de funcționare a fondului a introdus posibilitatea acordării unor plăți în avans care nu pot depăși 10% din contribuția anticipată, în limita a 30 de milioane de euro per solicitare. România a beneficiat până în prezent de cinci intervenții din Fondul de Solidaritate al UE care au totalizat peste 110 milioane de euro, instrumentul fiind mobilizat ultima dată ca urmare a secetelor și numeroaselor incendii de pădure care au avut loc în august 2012.

Adoptarea raportului deputatului român este strâns legată de aprobarea bugetului Uniunii Europene pentru anul 2015, care a avut loc tot astăzi. Consiliul Uniunii Europene și Parlamentul European au ajuns săptămâna trecută la un acord, fiind astfel evitată intrarea într-o criză bugetară.

‘Datorită lipsei de responsabilitate a guvernelor statelor membre, care nu au dorit achitarea datoriilor restante ale Uniunii Europene am fost pe punctul de a intra într-o criză bugetară a Uniunii Europene. Aceasta ar fi însemnat că toți beneficiarii de finanțare europeană — IMM-uri, cercetători, studenți Erasmus — ar fi fost afectați. Parlamentul European a luptat până la capăt pentru a asigura o finanțare adecvată pentru programele europene, iar astfel am evitat în ultimul moment o situație din care cu toții aveam de pierdut’, a concluzionat Siegfried Mureșan.

Raportul referitor la mobilizarea Fondului de Solidaritate al UE pentru regiunile afectate de catastrofe a fost aprobat de plenul Parlamentului European cu 669 voturi ‘pentru’, 32 voturi ‘împotrivă’ și 6 abțineri.

 

.

 

.

PARLAMENTUL EUROPEAN

Eurodeputatul Siegfried Mureșan, mesaj către Ursula von der Leyen: Fiți alături de noi pentru a echipa UE cu un buget ambițios

Published

on

Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan, vicepreședintele Grupului PPE din Parlamentul European, a luat astăzi cuvântul în plenul Legislativului privind starea Uniunii Europene și i-a solicitat Ursulei von der Leyen ca Executivul European condus de aceasta să fie alături de Parlamentul European pentru a echipa Uniunea Europeană cu un „buget ambițios, cu un buget puternic”.

„Acum este timpul să consolidăm și mai mult Uniunea Europeană și să o construim mai puternică, mai pregătită pentru viitor. Și instrumentul principal pentru îndeplinirea obiectivelor noastre îl reprezintă bugetul Uniunii Europene. Bugetul este Sfântul Graal care ne va ajuta să ne îndeplinim angajamentele. Fără un buget ambițios, toate angajamentele noastre privind ecologizarea, digitalizarea, sprijinirea tinerilor, sprijinirea fermierilor, o mai bună protejare a granițelor rămân doar vorbe goale. Și, doamnă președintă, peste un an să știți că ne vom aminti cu toții că au fost vremuri grele, dar vom fi judecați în funcție de acțiunile noastre. Tocmai de aceea vă rog să fiți alături de noi, alături de Parlamentul European, pentru a echipa Uniunea Europeană cu un buget ambițios, cu un buget puternic, în așa fel încât să fim la înălțimea așteptărilor pe care oamenii le au de la noi”, a precizat Siegfried Mureșan în timpul intervenției sale în plen.

De asemenea, europarlamentarul liberal a reiterat importanța echipării Uniunii Europene cu resurse proprii de venituri: „Resurse proprii înseamnă că vom avea o Uniunea Europeană mai puternică, mai stabilă, mai solidă. Trebuie să instaurăm resurse proprii cât mai repede, chiar începând cu anul 2021, în așa fel încât să putem plăti costurile crizei și să putem da oamenilor ceea ce le-am promis. Resurse proprii înseamnă că vom putea finanța prioritățile tradiționale ale Uniunii Europene și vom putea finanța, de asemenea, noile priorități ale Uniunii Europene.”

Parlamentul European se reunește, de luni până în joi, în prima sesiune plenară după perioada verii, aceasta fiind marcată de discursul privind Starea Uniunii Europene (SOTEU) al președintelui Comisiei Europene, primul astfel de discurs pentru șefa executivului european Ursula von der Leyen.

Ursula van der Leyen și-a prezentat activitatea Comisiei pentru a atenua criza economică și sanitară provocată de COVID-19 și a prezentaa viziunea sa privind redresarea economică, lupta împotriva schimbărilor climatice și situația din vecinătatea Europei.

Dezbaterea anuală privind starea Uniunii Europene oferă posibilitatea eurodeputaților de a evalua activitatea și planurile Comisiei Europene și de a se implica în definirea direcției viitoare a UE.

Continue Reading

Dragoș Pîslaru

Siegfried Mureșan și Dragoș Pîslaru, co-raportorii PE pentru Mecanismul de redresare a UE: România va beneficia de 30,5 miliarde de euro, însă va putea obține mai multe fonduri dacă va fi puternic afectată de pandemie

Published

on

Parlamentul European propune revenirea la formula inițială concepută de Comisia Europeană pentru ca fondurile de 672,5 miliarde de euro disponibile prin intermediul Mecanismului de redresare și reziliență (RRF) să fie accesate într-o perioadă de patru ani (2021-2024) și nu într-un timp de trei ani așa cum au convenit liderii statelor membre la Consiliul European din 17-21 iulie, au anunțat luni eurodeputații Siegfried Mureșan (PNL, PPE) și Dragoș Pîslaru (PLUS, Renew Europe), co-raportori ai Parlamentului European pentru acest mecanism.

În egală măsură, cei doi europarlamentari care vor coordona acest dosar alături de eurodeputatul socialist Eider Gardiazabal Rubial au precizat că statele puternic afectate de criza COVID-19 vor fi prioritizate pentru a obține sprijin, subliniind că dacă România va fi foarte puternic afectată de pandemie, atunci țara noastră ar putea obține chiar mai multe fonduri europene decât a fost planul inițial

Întrebați de CaleaEuropeană.ro despre posibilitatea prelungirii perioadei de acordare a fondurilor și despre banii alocați României, cei doi europarlamentari au arătat caracterul excepțional al acestei facilități de redresare în contextul crizei COVID-19, însă au subliniat că România va beneficia de pe urma acestor prevederi.

“În poziția Parlamentului European, noi am cerut în primul rând ca perioada de angajare a fondurilor să revină la propunerea inițială a Comisiei, să avem patru ani, deci până în 2024, ceea ce avantajează România pentru a putea să nu fie presată mult prea tare de timp. În al doilea rând, din perspectiva prelungirii facilității, discutăm de un instrument care este menit să răspundă la șocul generat de criză și că ne uităm să vedem cum funcționează acest instrument ca răspuns la criză. Eu vreau să cred că acest instrument, dacă va fi implementat bine și dacă va beneficia de resurse proprii ale Comisiei, ar putea să devină o extindere a bugetului comunitar, care să crească ambiția la nivel european. (…) Vom vedea cât de bine implementăm acest program și care este impactul său și după acea vom vedea la nivel politic în Parlament și în Consiliu dacă merită să-l prelungim”, a spus Dragoș Pîslaru.

“Comisia Europeană a propus durata acestui program la patru ani de zile. Consiliul European a redus această perioadă la trei ani. Noi, Parlamentul European, porpunem să revenim la patru tocmai pentru a da guvernelor statelor membre timp pentru a absorbi acești bani. (…) Nu avem nevoie să ne supra-îndatorăm pe termen lung. E foarte bine că țările membre își arată solidaritate. E foarte bine că se creează acest mecanism, însă el are un caracter excepțional determinat de această pandemie”, a spus și Siegfried Mureșan.

Concluziile Consiliului European extraordinar din 17-21 iulie menţionează fonduri totale de 750 miliarde euro, dintre care 672,5 miliarde euro revin RRF (dintre care 312,5 miliarde de euro fonduri europene nerambursabile şi 360 de miliarde de euro credite în condiţii avantajoase). Potrivit acestor concluzii, 70% din bani ar urma să fie alocați în anii 2021-2022, iar restul de 30% poate fi realocat către economiile care nu au reușit să facă față crizei economice în baza evoluțiilor economice din anii 2020 și 2021.

Referitor la sumele acordate României prin intermediul mecanismului, Dragoș Pîslaru a făcut câteva clarificări în contextul unor cifre publicate de Bloomberg și care arată că România va primi o alocare inițială de 9,5 miliarde de euro fonduri nerambursabile. Potrivit eurodeputatului Renew Europe, suma respectivă reprezintă 70% din granturile ce vor fi acordate României.

“Am făcut niște mici calcule. România are circa 30,5 miliarde de euro alocate pe această facilitate care sunt împărțite în două părți. O parte sunt 13,6 miliarde de euro, care sunt granturi, deci bani nerambursabili, iar diferența reprezentată de împrumuturi. Acele 9 miliarde sunt 70% din banii alocați pe granturi. Propunerea inițială a Comisiei era ca 70% să fie alocați pe cheia actuală, iar 30% să fie alocați în funcție de ce se va întâmpla cu PIB-ul țărilor și cât de puternic ar fi produsul intern brut al țărilor afectate de criză. Practic, țările care vor avea o scădere economică mai mare anul acesta și anul viitor ar putea fi prioritizate pentru restul de 30% din sumă. Noi, în poziția Parlamentului, nu am preluat ca atare această chestiune de 70-30. Ea va fi readusă probabil în discuțiile cu Consiliul”, a explicat Pîslaru.

De cealaltă parte, Mureșan a făcut trimitere la propunerea Comisiei Europene și la ceea ce Parlamentul European își va asuma în negocieri.

“Comisia Europeană a propus drept cheie de alocare următorii trei indicatori: populația fiecărei țări, Produsul Intern Brut și scăderea PIB/ cap de locuitor înainte de pandemie. Consiliul European și noi, Parlamentul, spunem că vrem să cuantificăm efectele pandemiei și să ajutăm statele mai mult afectate de pandemie. De aceea, propunerea noastră este următoarea: banii pe primii doi ani de zile să fie alocați în funcție de ce a fost până acum, iar banii pe ultimii doi ani de zile să fie alocați în funcție de scăderea economică din anii 2020 și 2021. (…) Această cheie de alocare ne garantează că dacă România va fi foarte puternic afectată de pandemie și economia României va fi puternic afectată, PIB-ul ar scădea, șomajul ar crește și putem să obținem chiar mai multe fonduri europene decât a fost planul inițial, dar este de dorit să ne revenim mult mai ușor“, a explicat el, la rândul său.

În încheiere, Siegfried Mureșan a mai spus că Parlamentul European va solicita xplicit comunicare publică intensă privind proiectele finanțate prin acest plan, branduirea lor, etichetarea lor, marcarea lor ca fiind proiecte finanțate din planul european de redresare și reziliență pentru ca oamenii să știe ce a făcut Uniunea Europeană pentru ei din aceste fonduri suplimentare noi. 

Proiectul de raport legislativ, coordonat de Siegfried Mureşan (PPE), Eider Gardiazabal Rubial (grupul socialiştilor europeni) şi Dragoş Pîslaru (Renew Europe), urmează să fie dezbătut şi votat în Parlamentul European. Conform calendarului de adoptare, proiectul de raport a fost deschis acum pentru amendamente din partea tuturor membrilor Parlamentului European. Obiectivul este ca, la jumătatea lunii octombrie, proiectul de raport să fie adoptat în comisia pentru bugete şi comisia pentru afaceri economice şi monetare. Ulterior, proiectul urmează a fi adoptat de plenul Parlamentului European, cel mai probabil la începutul lunii noiembrie. După adoptarea raportului din plen, urmează negocierile finale dintre Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene, cu obiectivul clar ca acest mecanism să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021.

Continue Reading

PPE

Eurodeputatul Siegfried Mureșan: Mecanismul de Reziliență și Redresare europeană devine una dintre principalele surse de finanțare pentru planul de investiții al României

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Deputatul european Siegfried Mureșan (PNL / PPE) a prezentat luni proiectul de raport legislativ al Parlamentului European privind Mecanismul de Reziliență și Redresare al Uniunii Europene.
 
Proiectul legislativ, pentru care Siegfried Mureșan este coraportor al Parlamentului European, stabilește domeniile prioritare pe care țările europene le vor putea finanța prin intermediul Mecanismului de Reziliență și Redresare în valoare de 672,5 miliarde de euro (dintre care 312,5 miliarde de euro fonduri europene nerambursabile și 360 de miliarde de euro credite în condiții avantajoase), informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.


 
“Mecanismul de Reziliență și Redresare a fost propus de Comisia Europeană în luna mai pentru a ajuta țările europene să-și finanțeze planurile naționale de redresare economică după criza generată de pandemia de COVID-19. Este cel mai ambițios instrument de finanțare propus vreodată la nivelul Uniunii Europene, având o alocare de 672,5 miliarde de euro pentru următorii 4 ani.  Rolul nostru, al Parlamentului European, este să adoptăm baza legală a mecanismului, pentru ca acesta să intre în vigoare cât mai repede, iar statele membre să aibă acces la finanțare. Tocmai de aceea am finalizat zilele trecute proiectul de raport legislativ al mecanismului, unde prezentăm domeniile prioritare pe care țările europene le vor putea finanța prin acesta.  Parlamentul European susține volumul total al mecanismului și alocarea pe fiecare țară. Tot ce a fost obținut de președintele Klaus Iohannis în Consiliul European pentru România este susținut de Parlamentul European și nu va fi pus în discuție. Am căzut de acord cu ceilalți colegi coraportori ca mecanismul să se axeze pe șase obiective generale: tranziția spre o economie verde, digitalizarea, coeziunea socială, competitivitatea economică, întărirea capacității administrative și politicile pentru tineri”, a declarat deputatul european Siegfried Mureșan.
 
Pornind de la aceste obiective generale, proiectul de raport cuprinde mai multe domenii și politici prioritate de finanțare care sunt foarte importante pentru România, precum infrastructura, sistemul de sănătate, educația, combaterea sărăciei, tranziția spre o economie verde sau digitalizarea administrativă.
 
De asemenea, mecanismul va sprijini și procesul de aderare a României la zona euro. Concret, Guvernul României va putea finanța prin acest mecanism măsuri care sporesc convergența și reduc efectele crizei economice asupra procesului de aderare la moneda unică. 
 
“Proiectul de raport al mecanismului, în forma agreată acum, este în deplin acord cu Planul de Investiții și Redresare publicat de Guvernul României. Mecanismul devine, astfel, una dintre principalele surse de finanțare pentru planul de investiții al României. Țara noastră și celelalte state membre vor beneficia în următoarele luni de sprijin tehnic din partea Comisiei Europene pentru ca planurile naționale de investiții să fie pe deplin compatibile și din punct de vedere tehnic cu mecanismul de redresare”,  a completat acesta.

Siegfried Mureșan a mai precizat că proiectul de raport mai prevede patru lucruri foarte importante, anume creșterea prefinanțării de la 10% la 20% sau decontarea din fondurile acestui mecanism a măsurilor luate deja anul acesta. De asemenea, nu vor putea fi finanțate proiecte care fac parte din planurile strategice ale țărilor care nu sunt state membre ale UE, iar aceste fonduri vor fi condiționate de respectarea statului de drept.
 
“În primul rând, cerem ca prefinanțarea, adică avansul pe care țările europene îl vor primi din fondurile nerambursabile cuprinse în acest mecanism, să crească la 20% din suma totală nerambursabilă, față de 10% cât a fost propus inițială. Este vital ca acest avans să fie cât mai mare astfel încât să punem la dispoziția țărilor europene, care se confruntă cu lipsă de fonduri, cât mai repede resurse suficiente pentru începerea investițiilor din planurile de redresare. În al doilea rând, propunem ca țările europene să poată deconta din fondurile acestui mecanism și cheltuielile cu măsurile de redresare economică implementate deja anul acesta, începând cu data de 1 februarie 2020, în contextul crizei COVID-19, și care respectă criteriile stabilite în mecanism. Spre exemplu, este foarte posibil ca măsurile luate pentru consolidarea sistemului medical de către Guvernul României să fie eligibile pentru decontarea din acest mecanism. De asemenea, proiectul de raport prevede că mecanismul nu va putea finanța proiecte care fac parte din planurile strategice ale țărilor din afara Uniunii Europene și care afectează din punct de vedere strategic sau economic Uniunea Europeană. Nu vrem ca la fondurile din acest mecanism să aibă acces țări terțe care vor să profite de situația economică actuală a Uniunii. Nu în ultimul rând, am insistat ca fondurile europene alocate prin acest mecanism să fie condiționate de respectarea statului de drept. Orice guvern din Uniunea Europeană care va ataca statul de drept și valorile democratice europene trebuie să știe că va avea fondurile europene suspendate”, a mai spus Siegfried Mureșan.
 
Proiectul de raport legislativ, coordonat de Siegfried Mureșan din partea Grupului PPE, împreună cu alți doi coraportori, Dragoș Pîslaru de la Grupul RENEW, respectiv, Eider Gardiazabal Rubial de la Grupul Socialiștilor Europeni, urmează să fie dezbătut și votat în Parlamentul European. Conform calendarului de adoptare, proiectul de raport a fost deschis acum pentru amendamente din partea tuturor membrilor Parlamentului European. Obiectivul este ca, la jumătatea lunii octombrie, proiectul de raport să fie adoptat în comisiile de specialitate (Comisia pentru bugete și Comisia pentru afaceri economice și monetare). După votul din comisii, proiectul urmează a fi adoptat de plenul Parlamentului European, cel mai probabil la începutul lunii noiembrie. După adoptarea raportului din plen, urmează negocierile finale dintre Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene, cu obiectivul clar ca acest mecanism să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021.  

Continue Reading

Facebook

POLITICĂ46 mins ago

Klaus Iohannis avertizează: Dacă majorarea pensiilor cu 40% intră în vigoare, România va pierde 3 miliarde de euro fonduri europene. Este un scenariu de groază

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

Deputații europeni solicită măsuri pentru reducerea decalajului digital în educație: Egalitatea de șanse trebuie să fie în centrul politicii de educație a UE

MAREA BRITANIE2 hours ago

Negociatorul-șef al UE Michel Barnier: Uniunea Europeană este hotărâtă să ajungă la un acord comercial cu Regatul Unit, dar va fi fermă

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Ministrul de externe Bogdan Aurescu, convorbire telefonică cu omologul din Arabia Saudită pentru extinderea dialogului politico-diplomatic și a relațiilor sectoriale

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Comisia Europeană: Raportul european privind drogurile 2020 arată că infractorii amenință sănătatea și securitatea celor care trăiesc în Europa

U.E.4 hours ago

Migrație: Comisia Europeană înființează un grup de lucru însărcinat cu rezolvarea situației de pe insula elenă Lesbos

Dan Motreanu4 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu solicită CE mai multă transparență pentru comisioanele pe care le plătesc românii din străinătate atunci când transferă bani în România

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Studiu: Un Brexit fără un acord comercial va fi de trei ori mai scump pe termen lung decât pandemia de coronavirus pentru Regatul Unit

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Ursula von der Leyen, despre noua politică de migrație și azil a UE: Reflectă un echilibru între responsabilitate și solidaritate în rândul statelor membre

JUSTIȚIE6 hours ago

Avocatul general al CJUE: Înființarea Secției Speciale în România încalcă legislația UE. Rapoartele MCV nu sunt obligatorii, dar trebuie luate în considerare

CONSILIUL EUROPEAN1 day ago

Charles Michel, apel la liderii lumii la 75 de ani de la crearea ONU: Curajul nostru de astăzi va crea oportunități pentru ca generațiile de mâine să-și deschide aripile

ROMÂNIA6 days ago

Ludovic Orban, la începerea lucrărilor la conducta submarină Midia – MGD: Susținem investițiile în gaze naturale care pot genera dezvoltare economică și creșterea calității vieții

Dragoș Pîslaru1 week ago

Dragoș Pîslaru: România trebuie să găzduiască viitoarea agenție a UE pentru cercetări biomedicale. Nu mai putem rata o nouă ocazie

Dacian Cioloș1 week ago

Dacian Cioloș: Legătura dintre bani și valori și consolidarea resurselor proprii sunt două aspecte esențiale în reconstrucția proiectului european

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Seceta pedologică din România, menționată de Ursula von der Leyen în pledoaria pentru salvarea ”planetei noastre fragile”: Am văzut tot ce se întâmplă în jurul nostru: de la incendiile din Oregon până la culturile din România distruse de cea mai puternică secetă de zeci de ani

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisia Europeană va numi în premieră un coordonator anti-rasism care să lucreze direct cu societatea civilă și instituțiile

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen anunță investiții de până la 20% din valoarea fondului de redresare Next Generation EU pentru a pava „calea europeană spre era digitală”

U.E.1 week ago

Grecia: Președintele Consiliului European îndeamnă statele membre să se mobilizeze pentru primirea de migranți după incendiul din tabăra Moria

U.E.2 weeks ago

Statele membre din sudul UE susțin îndemnul Franței la sancțiuni economice suplimentare împotriva Turciei

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru, amendament care prevede alocarea a 10% din planurile de redresare economică ale statelor din UE pentru măsuri care vizează tinerii

Advertisement
Advertisement

Trending