România a înregistrat progrese continue în numeroase domenii, fapt ce indică durabilitatea reformelor, dar există în continuare un sentiment puternic că progresele realizate trebuie consolidate, relevă raportul adoptat miercuri de Comisia Europeană în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV).
”Există în continuare o lipsă surprinzătoare de consecvenţă în unele hotărâri ale instanţelor, aspect care va fi întotdeauna o sursă de îngrijorare. Deciziile adoptate de Parlament de a permite sau nu organelor de urmărire penală să îi trateze pe parlamentari ca pe orice alţi cetăţeni par să fie în continuare lipsite de criterii obiective şi de un calendar fiabil”, menţionează documentul.
Au existat, de asemenea, cazuri în care Parlamentul a dat dovadă de reticenţă în a aplica hotărârile judecătoreşti definitive sau deciziile CCR, aceasta fiind de altfel o problemă întâlnită pe scară mai largă. De asemenea, cu toate că guvernul recunoaşte din ce în ce mai clar necesitatea combaterii corupţiei generalizate, amploarea problemei impune o abordare mai sistematică.
Următorul raport în cadrul MCV va fi prezentat în aproximativ un an, pentru a oferi României răgazul necesar pentru a putea da curs recomandărilor Comisiei și a evalua rezultatele tangibile obținute. Până la publicarea unui nou raport, CE va monitoriza îndeaproape și pe o bază permanentă progresele înregistrate, prin intermediul unor misiuni periodice, precum și printr-un dialog frecvent cu autoritățile române și cu alte state membre.
RECOMANDĂRILE Comisiei Europene pentru ROMÂNIA:
Comisia invită România să ia măsuri în următoarele domenii:
1. Independența justiției
• Să se asigure că procedura de numire a noului procuror șef al DIICOT este transparentă și bazată pe merit;
• Să efectueze o evaluare globală a procedurilor de numire în funcții de conducere în cadrul magistraturii, astfel încât până în luna decembrie 2015 să existe în acest sens proceduri clare și detaliate, bazate pe modelul procedurilor utilizate pentru numirea președintelui ICCJ;
• Să se asigure că în Codul de conduită al parlamentarilor sunt incluse dispoziții clare care să garanteze respectarea independenței sistemului judiciar de către parlamentari și în cadrul procesului parlamentar;
• În cadrul discuțiilor privind Constituția, să mențină în centrul dezbaterii preocuparea pentru asigurarea independenței justiției și a rolului acesteia în contextul echilibrului puterilor în stat.
2. Reforma sistemului judiciar
• Să finalizeze cât mai curând posibil modificările care se impun a fi aduse codurilor penale, în consultare cu CSM, ICCJ și cu Ministerul Public. Obiectivul următor ar trebui să fie acela de a asigura un cadru stabil, care să nu necesite modificări succesive;
• Să elaboreze un plan de acțiune operațional pentru punerea în aplicare a strategiei de reformă a sistemului judiciar, cu termene clare și cu implicarea în acest proces atât a Ministerului Justiției, cât și a CSM, și asigurând faptul că toate părțile interesate au ocazia să își spună punctul de vedere; să doteze conducerea sistemului judiciar cu instrumente de informare mai puternice referitoare la funcționarea sistemului judiciar (cum ar fi instrumente statistice, gestionarea cauzelor, sondaje în rândul utilizatorilor și al 15 personalului) pentru a-i permite să ia decizii în cunoștință de cauză și să demonstreze progresele înregistrate;
• Să exploreze soluții pragmatice pentru menținerea accesului la justiție fără a păstra actuala hartă judiciară a instanțelor de mici dimensiuni;
• Să îmbunătățească asigurarea aplicării hotărârilor judecătorești la toate nivelurile pentru a se asigura că hotărârile judecătorești și sancțiunile financiare sunt puse în aplicare în mod corespunzător.
3. Integritatea
• Să reexamineze modul în care se poate garanta faptul că hotărârile judecătorești referitoare la suspendarea din funcție a parlamentarilor sunt aplicate în mod automat de către Parlament;
• Să aplice verificarea ex ante de către ANI a conflictelor de interese în cadrul procedurilor de achiziții publice; să asigure legături mai strânse între organele de urmărire penală și ANI, astfel încât eventualele infracțiuni legate de cazurile ANI să fie investigate în mod corespunzător;
• Să exploreze modalități de îmbunătățire a acceptării publice și a punerii eficace în aplicare a normelor în materie de incompatibilitate și a măsurilor de prevenire a situațiilor de incompatibilitate
4. Lupta împotriva corupției
• Să îmbunătățească culegerea de date statistice privind recuperarea eficace a activelor și să se asigure că noua agenție poate asigura o mai bună administrare a bunurilor înghețate și poate coopera cu ANAF pentru a îmbunătăți ratele de recuperare efectivă. Alte segmente ale administrației publice ar trebui să fie în mod clar responsabile dacă se dovedesc incapabile să soluționeze aceste chestiuni
• Să intensifice acțiunile preventive și represive direcționate împotriva conflictelor de interese, a favoritismului, a fraudei și a corupției în achizițiile publice și să acorde o atenție deosebită unor domenii-cheie, cum ar fi sistemul judiciar;
• Să recurgă la Strategia națională anticorupție pentru a identifica mai bine domeniile expuse riscului de corupție și să adopte măsuri educative și preventive, cu sprijinul ONGurilor și profitând de oportunitățile oferite de fondurile UE.
• Să continue să îmbunătățească măsurile de combatere a micii corupții, atât prin măsuri de prevenire, cât și prin sancțiuni disuasive.
.
Comentariile sunt închise.