Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Raportul MCV a fost publicat. Comisia Europeană: Următorul raport oficial va fi prezentat în termen de aproximativ un an

Published

on

UPDATE Raportul MCV pentru România a fost publicat

Comisia Europeană a publicat, miercuri, raportul MCV privind România, prim vicepreşedintele CE, Frans Timmermans, precizând că Bucureştiul se află pe drumul cel bun. Raportul consemnează progresele înregistrate de România, precizând că trebuie menţinut consensul în ceea ce priveşte reformele.

Raportul evaluează progresele recente realizate de România, evidenţiind o serie de domenii în care s-au înregistrat progrese în mod constant, fapt care indică durabilitatea acestora. Acţiunile întreprinse de principalele instituţii judiciare şi de autorităţile cu responsabilităţi în materie de integritate în vederea combaterii corupţiei la nivel înalt şi-au menţinut “o dinamică remarcabilă”, se arată în raport.

Totodată, documentul precizează  că persistă “un sentiment clar că progresele realizate trebuie consolidate şi construite pe baze şi mai sigure”.

Experţii apreciază că, “deşi punerea în aplicare a codurilor (Codul civil, Codul de procedură civilă, Codul penal şi Codul de procedură penală) a demonstrat colaborarea pragmatică şi productivă dintre guvern şi sistemul judiciar, un an mai târziu, multe chestiuni legislative rămân nesoluţionate”.

parlament ro

“Există în continuare o lipsă de consecvenţă în unele hotărâri ale instanţelor, aspect care reprezintă o sursă de îngrijorare. Deciziile adoptate de Parlament de a permite sau nu organelor de urmărire penală să îi trateze pe parlamentari ca pe orice alţi cetăţeni par să fie în continuare lipsite de criterii obiective şi de un calendar fiabil. Au existat, de asemenea, cazuri în care Parlamentul a dat dovadă de reticenţă în a aplica hotărârile judecătoreşti definitive sau deciziile Curţii Constituţionale”, se arată în raport.

CE: Următorul raport MCV pentru România va fi prezentat, probabil, peste un an

Comisia Europeană a anunţat, miercuri, că următorul raport MCV pentru România va fi prezentat, probabil, peste un an, pentru a oferi Bucureştiului răgazul necesar pentru a putea da curs recomandărilor sale şi pentru evalua rezultatele tangibile obţinute.

“Consensul cu privire la necesitatea reformelor şi convingerea că progresele sunt tot mai solide câştigă din ce în ce mai mult teren, iar această tendinţă trebuie acum menţinută. Comisia aşteaptă cu interes să continue colaborarea strânsă cu România pentru a asigura îndeplinirea obiectivelor MCV şi a monitoriza recomandările incluse în raportul adoptat astăzi. Următorul raport oficial va fi probabil prezentat în termen de aproximativ un an”, se arată într-un comunicat al CE.

Executivul de la Bruxelles consideră că procesul de monitorizare în cadrul MCV, oportunităţile oferite de fondurile UE şi dialogul constructiv cu Comisia şi cu numeroase state membre continuă să reprezinte “un sprijin valoros” pentru consolidarea reformelor în România. 

“Până la publicarea unui nou raport, Comisia va monitoriza îndeaproape şi pe o bază permanentă progresele înregistrate, prin intermediul unor misiuni periodice, precum şi printr-un dialog frecvent cu autorităţile române şi cu alte state membre”, precizează CE.

Raportul pentru Bulgaria notează că progresele înregistrate de această ţară sunt “lente”, reformele fiind îngreunate şi de incertitudinile politice de la Sofia, unde s-au perindat trei guverne în ultima perioadă.

Următorul raport MCV pentru Bulgaria va fi tot peste un an.

Rapoartele MCV pentru România şi Bulgaria vor fi discutate miercuri în Colegiul comisarilor şi vor fi publicate în aceeaşi zi, a anunţat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Mina Andreeva.

“Comisarii vor discuta mâine (miercuri – n.r.) ultimele evoluţii şi progrese în ceea ce priveşte reforma sistemului judiciar şi lupta împotriva corupţiei din Bulgaria şi România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare”, a declarat, marţi, purtătorul de cuvânt al CE, Mina Andreeva.

European-Union-flags-007

Raportul va fi publicat după încheierea reuniunii Colegiului comisarilor, la ora 12:00 (13:00, ora României).

Surse europene au precizat recent, pentru Mediafax, că raportul pentru România va fi mai bun decât precedentul, cel din ianuarie 2014.

“Oaia neagră” va fi, din nou, Parlamentul care va fi criticat mai ales pentru unele decizii de a refuza ridicarea imunităţii unor parlamentari cu probleme în justiţie.

Aceleaşi surse au susţinut că raportul pentru România va fi mai bun decât cel pentru Bulgaria.

Eurobarometru: 73% dintre români consideră că MCV trebuie să continue

Românii consideră că UE, prin intermediul MCV, a ajutat România în lupta împotriva corupţiei şi a deficienţelor din sistemul judiciar, 73% dintre ei apreciind că acest mecanism trebuie să continue până când ţara ajunge la un standard comparabil cu cel al altor state membre.

Sondajul privind Mecanismul de Cooperare pentru România şi Bulgaria a fost publicat marţi, cu o zi înainte de publicarea raportului MCV.

Raportul MCV pentru România, discutat la Bruxelles

Raportul Mecanismului de Cooperare şi Verificare s-a aflat şi pe agenda discuţiilor pe care le-a avut, pe 19 şi 20 ianuarie, la Bruxelles, ministrul român al Justiţiei, Robert Cazanciuc, cu prim-vicepreşedintele CE, Frans Timmermans, cel care se ocupă de raport, şi cu comisarul pentru Justiţie, Vera Jourova.

Înainte de vizita la Bruxelles, Robert Cazanciuc a declarat că România va avea un raport MCV pozitiv, pentru al doilea an consecutiv, potrivit evaluărilor făcute de autorităţile de la Bucureşti după discuţii cu oficiali ai Comisiei Europene şi ai statelor membre.

Totodată, în 15 ianuarie, la Bruxelles, în cadrul unei conferinţe de presă susţinute împreună cu preşedintele Comisiei Europene, preşedintele Klaus Iohannis a declarat că a discutat cu Jean-Claude Juncker despre MCV.

“Domnul preşedinte m-a asigurat de tot sprijinul pentru România în chestiunea intrării României în spaţiul Schengen. Am discutat despre MCV, Mecanismul de Cooperare şi Verificare. Peste câteva zile doar, vom avea un nou raport pe această speţă. Am căzut de acord că acest lucru ne încurajează să spunem că, în următorii ani, pe timpul mandatelor noastre, vom finaliza această procedură cu succes, fiindcă România a făcut progrese semnificative în consolidarea instituţiilor statului, în implementarea reformelor structurale, în consolidarea statului de drept şi consolidarea independenţei justiţiei”, a spus Iohannis.

Iohannis: Obiectivul major al sistemului judiciar trebuie să fie ridicarea MCV-ului

Președintele Klaus Iohannis a declarat, încă de la 6 ianuarie, în prima ședință a Consiliului Superior al Magistraturii pe care a prezidat-o, că obiectivul sistemului judiciar din România trebuie să fie ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV), instituit României și Bulgariei în 2007, la momentul accederii în Uniunea Europeană. 

În opinia șefului statului, MCV a fost în ultimii 8 ani un “instrument util”. Iohannis spune că mecanismul de monitorizare, creat special pentru cele două state din Sud-Est-ul Europei, “a generat un exemplu de bune practici și sunt convins că experiența României va fi fructificată de alte state. Au fost 8 ani în care sistemul judiciar a înregistrat progrese majore”.

Ultimul raport al Mecanismului de Cooperare și Verificare laudă evoluțiile pozitive din Justiție și subliniază nevoia combaterii eficiente a corupției. Traian Băsescu a arătat, în discursul de adio, că speră ca România să îndeplinească şi criteriile politice şi pentru justiţie după raportul MCV din ianuarie pentru a începe accesul în Spaţiul Schengen.

“În ultimii ani însă, rapoartele MCV au constatat progrese importante realizate de aproape toate instituțiile din justiție și de aceea cred că este timpul pentru o schimbare. Stimați membri ai CSM, astăzi, în fața dvs, declara cu responsabilitate că a venit momentul ca România să fie evaluată cu obeictivitatea pe care o merită și să se constate că acele condiționalități, sub rezerva îndeplinirii cărora am devenit stat membru, au fost îndeplinite. Așada, obiectivul sistemului judiciar trebuie să fie ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare.

Pentru îndeplinirea acestui obiectiv, toate instituțiile din Justiție, dar și Parlamentul, și Puterea Executivă, trebuie să-și dea concursul pentru ca atunci când actualul CSM și actualul Parlament înși termină mandatele să putem bifa împreună această reușită”, a declarat Iohannis.

 

.

 

.

Continue Reading
Advertisement
5 Comments

COMISIA EUROPEANA

Bulgaria și Croația au aderat la anti-camera zonei euro. Comisia Europeană salută intrarea celor două țări în mecanismul ratelor de schimb, pre-condiție pentru aderarea la euro

Published

on

© European Central Bank/ Flickr

Comisia Europeană a salutat vineri seară decizia celor 19 țări membre ale zonei euro și a Băncii Centrale Europene de a include leva bulgară și kuna croată în mecanismul ratelor de schimb (ERM-II), considerat anti-camera zonei euro și care este o perioadă obligatorie de doi ani, înainte de adoptarea monedei euro.  De asemenea, executivul european a salutat decizia Consiliului guvernatorilor BCE privind cooperarea strânsă cu ambele țări, marcând intrarea lor în Uniunea bancară, informează un comunicat al CE.

Decizia reprezintă o etapă importantă în eforturile Bulgariei și Croației de a adera la zona euro. Ambele state membre trebuie să participe acum la mecanism fără tensiuni severe și, în special, fără a-și devaloriza rata centrală a monedei față de euro din proprie inițiativă, timp de cel puțin doi ani înainte să se poată califica pentru a adopta moneda euro. Comisia Europeană va continua să încurajeze și să sprijine eforturile autorităților bulgare și croate pentru a finaliza procesul de aderare la zona euro.

“Euro este un simbol tangibil al unității, prosperității și solidarității europene. Această decizie recunoaște reformele economice importante întreprinse deja de Bulgaria și Croația, confirmând totodată atractivitatea monedei unice a Europei. Vom continua să fim alături de ambele țări, întrucât vor face următorii și ultimii pași spre aderarea la zona euro”, a afirmat Ursula von der Leyen, citată în comunicat.

Mecanismul ERM-2 prevede că evoluţia cursului de schimb al monedei unei ţări candidate trebuie să rămână într-un interval de variaţie de plus/minus 15% faţă de un nivel central agreat, timp de doi ani înainte de adoptarea euro.

Recent, Banca Centrală Europeană anunțase că Bulgaria și Croaţia ar putea să se alăture în acest an la ERM-II.

Având în vedere că ţările candidate trebuie să rămână în sistemul ERM-2 timp de doi ani, pentru a dovedi că monedele lor sunt stabile, “prima fereastră de oportunitate disponibilă pentru Croaţia şi Bulgaria să adere la zona euro ar fi 2023, dacă toate evaluările preliminare vor fi încheiate cu succes”, a spus BCE recent.

Bulgaria a aderat la UE în 2007, alături de România, iar Croația în 2013, fiind cea din urmă țară care s-a alăturat Uniunii Europene.

Bulgaria şi Croaţia sunt singurele ţări membre ale Uniunii Europene care sunt interesate în mod activ să adopte moneda euro.

Pe de altă parte, România nu mai îndeplinește în prezent niciunul dintre cele patru criterii economice necesare pentru adoptarea monedei euro, se arată în raportul de convergenţă pe 2020 al Comisiei Europene.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Politica de coeziune: Comisia Europeană va sprijini un program transfrontalier Bulgaria-România pentru implicarea activă a cetățenilor în proiecte de mediu

Published

on

© Calea Europeana/Zaim Diana

 

Comisia Europeană și-a anunțat sprijinul pentru pentru un program transfrontalier Bulgaria-România, ce are ca scop intensificarea participării cetățenilor la deciziile de investiții privind proiectele de protecție a mediului din cadrul politicii de coeziune.

De asemenea, Executivul European va mai finanța încă alte 4 programre-pilot naționale și regionale din Spania, Polonia, Italia și Belgia+Țările de Jos. Toate cele cinci programe-pilot vor beneficia de sprijin specific din partea Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

”Obiectivul programelor-pilot va fi acela de a promova participarea activă a cetățenilor și a societății civile la conceperea, implementarea și evaluarea proiectelor din cadrul politicii de coeziune, precum și de a stimula cultura transparenței și a responsabilității instituțiilor publice implicate. Promovarea obiectivelor Pactului verde european, a sustenabilității și caracterului incluziv al economiei sunt elemente importante în cadrul programelor selectate”, se arată în comunicatul Executivului.

Potrivut actualului comisar european pentru politica regională: ”Politica de coeziune joacă un rol central în promovarea și contribuția la o redresare economică ecologică, digitală și rezilientă. Politica de coeziune a acționat întotdeauna în favoarea cetățenilor, iar scopul prezentei inițiative este să implice cetățenii în acțiunile din cadrul acestei politici. Implicarea cetățenilor va face ca investițiile să fie mai transparente și mai eficiente, în special într-un moment în care comunitățile și teritoriile se confruntă cu efectele crizei provocate de coronavirus.”

Secretarul general al OCDE, Angel Gurrìa, a declarat: „Activitatea de lungă durată a OCDE cu privire la guvernarea deschisă arată că participarea cetățenilor la procesul decizional public duce la politici mai eficiente și mai legitime și poate contribui la creșterea încrederii între cetățeni și guverne, care se dovedește a fi un aspect deosebit de critic în contextul crizei actuale. Așteptăm cu interes să colaborăm cu țările pentru acest proiect-pilot și cu Comisia pentru a consolida implicarea cetățenilor în politica de coeziune.”

Cele cinci programe au fost selectate pe baza planurilor lor ambițioase și valoroase pentru îmbunătățirea participării cetățenilor în domeniile lor respective:

  • în Spania, guvernul regional din Cantabria se va concentra asupra participării cetățenilor la tranziția către o economie ecologică și cu emisii scăzute de carbon;
  • în Polonia, autoritatea responsabilă de Programul operațional pentru infrastructură și mediu 2014-2020 va încuraja participarea publicului larg la implementarea proiectelor de infrastructură de transport la scară largă, prin crearea unei platforme pentru participare socială;
  • organismul responsabil pentru programul transfrontalier Bulgaria-România va promova participarea la deciziile de investiții privind proiectele de protecție a mediului;
  • programul Interreg Țările de Jos-Flandra va extinde utilizarea instrumentului online pentru participare, în special în cazul microproiectelor de care beneficiază comunitățile locale; iarprogramul regional din regiunea Emilia-Romagna din Italia va elabora o foaie de parcurs privind implicarea cetățenilor în punerea în aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabilă în cadrul investițiilor aferente politicii de coeziune.
  • O echipă specializată a Diviziei pentru guvernare deschisă și inovatoare din cadrul OCDE va oferi sprijin practic autorităților selectate cu privire la modul de a implica societatea civilă, inclusiv în analiza situației actuale, discuții structurate cu părțile interesate relevante și pregătirea unui plan de acțiune.

Următoarele etape

Cele cinci proiecte-pilot se vor desfășura timp de 12 luni începând cu luna iulie 2020. Rezultatele vor fi apoi difuzate pe scară largă, pentru a inspira și alte instituții implicate cu privire la modul optim de implicare a cetățenilor în punerea în aplicare a finanțărilor din fondul de coeziune. Scopul este de a promova inițiative similare pentru programele politicii de coeziune în cadrul următorului buget pe termen lung al UE pentru perioada 2021-2027.

Aceste programe-pilot fac parte dintr-o acțiune mai amplă anunțată de Comisie în cadrul unei conferințe la nivel înalt pe tema „Mobilizarea cetățenilor pentru a asigura o bună guvernanță a politicii de coeziune”, la 6 februarie 2020. În acest context, Comisia va oferi, de asemenea, finanțare „de bază” pentru a sprijini ideile și inițiativele inovatoare de promovare a implicării cetățenilor provenind de la organizațiile societății civile de dimensiuni mai mici și locale.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Uniunea Europeană își consolidează Spațiul european al educației. Au fost selectate 24 de noi ”universități europene”, din care vor face parte și șapte universități din România

Published

on

Șapte universități din România au fost desemnate câștigătoare de către Comisia Europeană pentru crearea, în consorții internaționale, a altor 24 de ”universități europene”, care vin în completarea primelor 17 alianțe ale instituțiilor de învățământ superior, selectate încă din iunie 2019, consolidând astfel Spațiul european al educației, potrivit unui comunicat al Executivului european. 

Astfel, cele șapte universități din România se alătură celorlalte trei instituții, și anume SNSPA, Universitatea din București și Universitatea Thenică de Construcții Bucureși, selectate în primul apel:

1. Universitatea Politehnica din Timișoara, care va crea o universitate europeană în consorțiul ”E3UDRES2 – Engaged and Entrepreneurial European University as Driver for European Smart and Sustainable Regions”,

2. Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, care va face parte din consorțiul ”EC2U – European Campus of City- Universities”,

3. Universitatea Politehnica din București, declarată câștigătoare alături de consorțiul ”EELISA – European Engineering Learning Innovation and Science Alliance”,

4. Universitatea din Petroșani , cu consorțiul ”EURECA-PRO – The European University Alliance on Responsible Consumption and Production”,

5. Universitatea Tehnică din Cluj Napoca, care va face parte din consorțiul ”Eut – European University of Technology”,

6. Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațeganu” din Cluj Napoca, parte a consorțiului ”NeurotechEU – European University of Brain and Technology”,

7. Universitatea de Vest din Timișoara, câștigătoare în consorțiul ”E3UDRES2 – Engaged and Entrepreneurial European University as Driver for European Smart and Sustainable Regions”.

Beneficiind de sprijin financiar din partea programelor Erasmus+ și Orizont 2020, ele sporesc calitatea, incluziunea, digitalizarea și atractivitatea învățământului superior european.

Așadar, fiecare alianță primește până la 5 milioane de euro din programul Erasmus+ și până la 2 milioane de euro din programul Orizont 2020 timp de trei ani, pentru a începe punerea în aplicare a planurilor lor și pentru a asigura accesul altor instituții de învățământ superior din întreaga UE, dintr-un buget total de 287 de milioane de euro, disponibile pentru aceste 41 de universități europene.

Finanțarea din ambele programe reprezintă un pas important în consolidarea interacțiunilor dintre Spațiul european al educației și Spațiul european de cercetare. Progresele fiecărei alianțe sunt monitorizate riguros.

La lansarea celui de-al doilea apel al Executivului european de finanțare, 62 de propuneri de consorții au intrat în competiție, dintre care au fost selectate cele 24 consorții ce vor trebui să creeze tot atâtea universități europene din care vor face parte 165 instituții de învățământ superior din 26 de state membre și din alte țări participante la programul Erasmus+.

Acestea li se vor alătura celor 17 consorții europene din care fac parte 114 instituții de învățământ superior din 24 de state membre, dintre care trei din România, selectate de Comisia Europeană în cadrul primului apel din 2019.

Universitățile europene includ diverse tipuri de instituții de învățământ superior, de la universități de științe aplicate, universități tehnice și școli artistice de film și mass-media, până la universități generaliste și axate pe cercetare.

Ele vor implica aproximativ 280 de instituții de învățământ superior din toate statele membre și din afara Uniunii, situate nu doar în capitale, ci și în regiuni mai îndepărtate ale Europei. Fiecare alianță este compusă, în medie, din șapte instituții de învățământ superior. În timp ce unele alianțe sunt generaliste și cuprind toate disciplinele, altele se concentrează, de exemplu, asupra dezvoltării sustenabile, asupra sănătății și bunăstării, asupra digitalizării și inteligenței artificiale, asupra artei, ingineriei sau spațiului.

Așadar, universitățile europene vor deveni campusuri inter-universitare ce vor facilita libera circulație a studenților, doctoranzilor, personalului și cercetătorilor. Aceștia își vor uni experiența, platformele și resursele necesare pentru a furniza programe sau module comune care acoperă diverse discipline. Aceste curricule vor fi foarte flexibile și vor permite studenților să-și personalizeze educația, alegerea a ceea ce, unde și când să studieze și să obțină o diplomă europeană.

Universitățile europene vor contribui, de asemenea, la dezvoltarea economică durabilă a regiunilor în care se află, deoarece studenții lor vor colabora strâns cu companii, autorități municipale, universități și cercetători pentru a găsi soluții la provocările cu care se confruntă regiunile lor.

Comisia Europeană a propus această nouă inițiativă liderilor Uniunii europene înainte de summitul social de la Gothenburg din noiembrie 2017. Inițiativa a fost aprobată de Consiliul European în decembrie 2017 care a cerut apariția a cel puțin 20 de universități europene până în 2024 și face parte din eforturile de a crea un spațiu european al educației până în 2025.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending