Aș vrea să văd energia nucleară și gazul în viitorul act delegat pentru taxonomie, în contextul în care pachetul ”Fit for 55” va determina ”o cerere de energie foarte mare”, i-a transmis eurodeputatul Marian-Jean Marinescu comisarului european pentru energie, Kadri Simson, în cadrul unei dezbateri a Parlamentului European despre starea Uniunii energetice.

Acesta a semnalat că există o contradicție în pledoaria oficialului european împotriva combustibililor fosili.

”Este foarte bine că, în anul 2020, pentru prima oară, energia regenerabilă, a depășit energia produsă din combustibili fosili, dar cred că anul 20200 nu este un an de referință. Este un an de pandemie. Consumurile au fost cumva perturbate. În același timp, în 2021 nu știm încă cum stăm cu această comparație, dar știm că au crescut prețurile. Dumneavoastră spuneți că au crescut din cauza dependenței de combustibili fosili care, în 2020, au fost folosiți mai puțin”, a subliniat Marinescu.

Mulțumindu-i pentru răspunsul referitor la cantitatea de energie dacă acest pachet va fi implementat, eurodeputatul a subliniat că ”nu este foarte clar de ce această creștere de 10% față de consumul din 2020. Este mică această creștere. În același timp spuneți că energie regenerabilă va fi 60%. În 2020 a fost 22%, adică o creștere de trei ori.”

Citiți și:

 Comisarul european pentru energie, interpelat de Marian-Jean Marinescu în Comisia ITRE din PE: Care va fi necesarul de energie în 2030 dacă prevederile pachetului ”Fit for 55%” rămân neschimbate

România a susținut în cadrul reuniunii miniștrilor de finanțe din UE, care au discutat, printre altele despre prețurile crescute la energie, că este necesară menținerea folosirii gazelor naturale în procesul de tranziție, având în vedere faptul că economiile europene nu se pot baza în prezent exclusiv pe energie regenerabilă.

Comisia Europeană a adoptat o comunicare privind prețurile la energie pentru a aborda creșterea excepțională la nivel mondial, care se preconizează că va dura pe tot parcursul iernii, și pentru a sprijini populația și întreprinderile europene.

Comunicarea include un set de măsuri pe care UE și statele sale membre le pot lua pentru a aborda impactul imediat al creșterii prețurilor și pentru a ne consolida în continuare reziliența la șocuri viitoare.

Printre măsurile naționale pe termen scurt se numără sprijinul de urgență pentru venituri acordat consumatorilor casnici, ajutoare de stat pentru întreprinderi și reduceri specifice în materie de taxe și impozite.

Comisia va sprijini, de asemenea, investițiile în energia din surse regenerabile și în eficiența energetică; va examina posibilele măsuri privind stocarea energiei și achiziționarea de rezerve de gaze naturale și va evalua actuala organizare a pieței energiei electrice.

Comisarul european pentru energie evaluează deja avantajele și dezavantajele ultimelor două propuneri, urmând ca, ”până la finalul anului”, să înainteze ”o reformă a pieţei gazelor” şi o ”revizuire a aspectelor legate de stocare şi securitatea aprovizionării”.

Cu toate acestea, Germania, Austria și alte șapte țări membre ale Uniunii Europene resping o astfel de reformă a pieței de electricitate pentru că aceasta nu ”va fi remediul pentru a contracara actuala creştere a preţurilor la energie, care are legătură cu pieţele de combustibili fosili.”

În contextul în care această criză a prețurilor la energie s-a suprapus peste propunerile care pregătesc politicile UE în domeniul climei, al energiei, al exploatării terenurilor, al transporturilor și al impozitării pentru a reduce emisiile de CO2 cu 55% până în 2030, Franța, Slovenia, România și alte țări membre din Europa Centrală și de Est au semnat o declarație comună prin care au solicitat includerea energiei nucleare pe lista energiilor ”verzi”, descrisă drept ”un atu crucial şi fiabil pentru un viitor cu emisii reduse de carbon.”

O parte dintre țări, printre care și România, au semnalat încă din luna martie rolul energiei nucleare în combaterea schimbărilor climatice.

Citiți și:

Premierul Florin Cîțu, scrisoare către Comisia Europeană alături de Emmanuel Macron și alți lideri UE pentru a apăra rolul energiei nucleare în Europa

Franța, țară membră UE care își obține peste 70% din energia electrică din centrale nucleare, o cifră pe care vrea să o reducă la 50% până în 2035, a fost vârful de lance al unui demers mai recent la care s-a alăturat și țara noastră, apărut în contextul creșterii prețurilor la energie.

Citiți și:

Criza prețurilor la energie: România propune, alături de Cehia, Franța, Grecia și Spania, o abordare pe 5 piloni pentru gestionarea scumpirilor la nivel european

În pofida acestor apeluri, președintele Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI) din Parlamentul European, Pascal Canfin, care conduce delegația instituției legislative europene la Conferința ONU privind schimbările climatice (COP26), a transmis că energia nucleară și gazul pot fi introduse în taxonomia UE, dar în condiții stricte și nu ca energii verzi, ci în categoria de tranziție. 

În cadrul summitului Consiliului European care a avut loc în perioada 21-22 octombrie, președintele Klaus Iohannis a solicitat Comisiei Europene să includă “cât se poate de repede” energia nucleară și gazele naturale în actul delegat privind taxonomia pentru ca aceste surse de energie să fie “finanțabile prin bani europeni”, fiind considerate soluții intermediare pentru atingerea neutralității climatice.

Țara noastră face deja pași în această direcție. 

Cu prilejul Conferinței ONU privind schimbările climatice (COP26), Statele Unite și România au anunțat planurile de a construi în țara noastră, în parteneriat cu compania americană NuScale Power, primul reactor modular de mici dimensiuni american (SMR), venind în completarea acordului interguvernamental semnat de Virgil Popescu în luna octombrie a anului trecut  care oferă cadrul juridic necesar pentru cooperarea în domenii de importanță energetică pentru țara noastră, exemplu în acest sens fiind proiectul Unităţilor 3 şi 4 ale Centralei Nuclearo-electrice de la Cernavodă, retehnologizarea Unităţii 1.

De asemenea, în contextul aceleiași vizite de la finalul lui 2020, România a semnat un Memorandum de Înțelegere cu Exim US, în urma căruia țara noastră va obține o finanțare de 7 miliarde de dolari din SUA pentru dezvoltarea proiectelor din domeniul energetic – inclusiv energie nucleară și gaz natural lichefiat și din domeniul infrastructurii – rutieră, cale ferată, depozite de gaze.

La distanță de o lună, Comisia Europeană a aprobat acordul România-SUA, care permite construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă cu parteneri strategici din Statele Unite și UE. lucru ce a permis guvernelor României și Statelor Unite să semneze această înțelegere, la 9 decembrie, la București.

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu, ”coordonatorul grupului PPE în Comisia pentru transport și turism (TRAN)” din Parlamentul European a propus ”o serie de schimburi de opinii cu industria, astfel încât toți colegii mei implicați în pachetul legislativ Fit for 55 să poată să înțeleagă și punctul de vedere al industriei.”

”Am avut deja un astfel de schimb de opinii pentru a vedea care ar putea fi impactul acestor măsuri precum și ce înseamnă comerțul cu emisii introdus pentru transportul rutier”, anunță Marinescu, care a calificat întâlnirea cu industria auto drept una ”utilă”.

Europarlamentarul consideră că trebuie avute în vedere mai multe aspecte, între care neutralitatea tehnologică, precum și construirea unei rețele de puncte de încărcare pentru energia electrică și pentru hidrogen.

”Am avut deja un astfel de schimb de opinii pentru a vedea care ar putea fi impactul acestor măsuri precum și ce înseamnă comerțul cu emisii introdus pentru transportul rutier.  Trebuie să ținem cont de neutralitatea tehnologică. Propunerea de acum, cu zero emisii la  țeava de eșapament nu este rezonabilă. De ce?  Producția în sine a unui automobil (producția pieselor, a subansamblelor etc) produce emisii. Trebuie să avem și aici un program de susținere a producției de combustibili alternativi, astfel încât să existe alternativă, adică să nu plătim mai mult la combustibilii convenționali fără să existe nici un fel de alternativă. Trebuie să fie pusă la punct rețeaua de puncte de încărcare pentru energia electrică și pentru hidrogen, pentru că altfel vom avea probleme. Sunt foarte multe legături între dosarele propuse”, consideră Marian-Jean Marinescu,

Acesta a anunțat că urmează alte două întâlniri cu reprezentații transportului aerian și maritim, ”astfel încât să avem în următoarele două săptămâni cât mai multe opinii în momentul în care depunem amendamentele pentru acest pachet legislativ extraordinar de important.”

Citiți și:

Marian-Jean Marinescu semnalează că pachetul ”Fit for 55” va afecta ”stilul de viață al europenilor” și regretă că dosarele nu au fost distribuite în mod echitabil între comisiile de mediu, transport și industrie

Comisia Europeană a adoptat un pachet de propuneri care să pregătească politicile UE în domeniul climei, al energiei, al exploatării terenurilor, al transporturilor și al impozitării, astfel încât, până în 2030, emisiile nete de gaze cu efect de seră ale Uniunii să scadă cu cel puțin 55 %, comparativ cu nivelurile din 1990.

Realizarea acestor reduceri ale emisiilor în următorul deceniu este esențială pentru ca Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050 și pentru a transpune în realitate angajamentele Pactului verde european. 

Propunerile prevăd: aplicarea sistemului de comercializare a certificatelor de emisii în noi sectoare și înăsprirea sistemului existent al UE de comercializare a certificatelor de emisii; utilizarea sporită a surselor regenerabile de energie; asigurarea unei mai mari eficiențe energetice; implementarea mai rapidă a modurilor de transport cu emisii scăzute și a infrastructurii și a combustibililor de care depind aceste moduri de transport; alinierea politicilor fiscale la obiectivele Pactului verde european; măsuri menite să împiedice relocarea emisiilor de dioxid de carbon și instrumente pentru conservarea și consolidarea absorbanților noștri naturali de carbon.

Europarlamentarul Marian Jean-Marinescu a avut o întâlnire cu președintele companiei Airbus, Guillaume Faury, cu care a discutat despre situația în care se află compania și planurile de viitor ale gigantului aviatic european având în vedere modul în care Airbus a fost afectată de pandemie.

Marinescu a subliniat că multe companii au oprit plățile pentru comenzile pe care le aveau deja, însă “lucrurile au început treptat să se îmbunătățească și sunt companii care și-au păstrat comenzile pentru viitor”.

El a indicat că “marea provocare este însă Pactul ecologic și nevoia de a micșora emisiile”.

“Airbus spune că în 2035 va livra un avion bazat pe hidrogen. Este o afirmație extrem de îndrăzneață, pentru că hidrogenul vine cu foarte multe provocări. Eu sper că Airbus va reuși să livreze acest avion pe hidrogen, pentru că altfel aviația va avea probleme din punct de vedere ecologic, fiind atacată de foarte multe voci”, a mai punctat europarlamentarul român.

O altă provocare identificată de Marinescu, care are profesia de inginer de aviație, este determinată de criza actuală din transportul de marfă.

“Airbus are furnizori de peste tot, din toată lumea. Costul transportului s-a mărit de 20 de ori în această perioadă, mai ales din cauza crizei containerelor, care sunt blocate în SUA și China. Din cauza pandemiei nu există suficient personal pentru a descărca navele. Sunt cozi de sute de nave în porturile din SUA sau China”, a explicat el.

Eurodeputatul a mai arătat însă că “partea bună este că Airbus are un plan clar pentru viitor, și își propune neutralitate ecologică în 2050”.

Fiind o companie care poate susține cercetarea și dezvoltarea, planurile Airbus sunt credibile, a mai opinat deputatul european.

“Având alături și producătorul de motoare SAFRAN, care folosește deja 50% combustibili alternativi pentru motoarele pe care le propune acum, Airbus dar si celelalte companii aeriene, cred că vor reuși să ajunga la înverzirea transportului aerian cât de curând”, a conchis Marian-Jean Marinescu.