Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a avut luni o convorbire telefonică cu ministrul afacerilor externe al Republicii Slovace, Rastislav Káčer, cu accent pe procesul de aderare al României la spațiul Schengen, precum și privind stadiul relațiilor bilaterale și o serie de teme de actualitate aflate pe agenda europeană, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a transmis aprecierea deosebită pentru sprijinul constant al Republicii Slovace pentru aderarea României la spațiul Schengen și a prezentat demersurile desfășurate pe plan diplomatic de către România de la începutul anului în vederea atingerii obiectivului de aderare la spațiul Schengen, în dialogul cu partea austriacă, cu președinția suedeză a Consiliului UE și cu omologii din majoritatea statelor membre – până în prezent ministrul român de externe având discuții cu miniștri de externe/afaceri europene și respectiv primind mesaje din partea acestora prin care a fost reconfirmat sprijinul activ din partea a 21 de state membre UE și totodată ale spațiului Schengen.

Ministrul Rastislav Káčer a reiterat susținerea fermă și pe deplin solidară a Republicii Slovace pentru aderarea României la spațiul Schengen și a asigurat că partea română poate să conteze pe întreaga disponibilitate a țării sale, inclusiv printr-un dialog constant și activ cu ceilalți parteneri europeni pe acest subiect.

Discuția celor doi miniștri a reconfirmat şi substanţa relaţiei bilaterale pe toate dimensiunile sale, bazate pe abordările şi interesele convergente în plan regional şi european, precum şi pe afinităţile culturale şi istorice care unesc cele două state. Astfel, ministrul Bogdan Aurescu a evidențiat consistența și intensitatea dialogului bilateral, dar și dinamica pozitivă a schimburilor comerciale bilaterale, exporturile românești pe piața slovacă înregistrând o creștere de peste 20% față de perioada similară a anului precedent.

Totodată, șeful diplomației române a evocat rolul pozitiv jucat de minoritatea slovacă din România și de comunitatea românească din Slovacia în consolidarea relaţiei bilaterale.

Cei doi demnitari au agreat aprofundarea consultărilor în cadrul unei vizite a ministrului român de externe la Bratislava. Ministrul Bogdan Aurescu a reiterat și invitația adresată omologului slovac de a efectua o vizită în România, care să includă și vizitarea minorității slovace din țara noastră, aceasta fiind acceptată cu plăcere de către oficialul slovac.

În aceeași zi, ministrul Bogdan Aurescu a avut o convorbire telefonică cu ministrul afacerilor externe și europene al Marelui Ducat al Luxemburgului, Jean Asselborn, pe tema procesului de aderare a României la spațiul Schengen, șeful diplomației luxemburgheze reafirmând sprijinul solid pentru aderarea României la Schengen

Șeful diplomației române a avut la acest început de an o serie de convorbiri și întrevederi bilaterale care au reconfirmat faptul că România poate conta pe implicarea constructivă și activă a partenerilor din UE pentru susținerea activă a obiectivului legitim al României privind aderarea la spațiul Schengen: cu ministrul afacerilor externe al Suediei, cu ministrul pentru afaceri externe, Uniunea Europeană și cooperare al Spaniei, cu ministrul afacerilor externe al Danemarcei, cu ministrul afacerilor externe al Portugaliei, cu ministrul afacerilor externe al Poloniei, cu ministrul afacerilor externe al Cehiei, cu ministrul afacerilor externe al Sloveniei, cu ministrul afacerilor externe al Slovaciei, cu miniștrii afacerilor externe ai Lituaniei, Letoniei și Estoniei cu ministrul afacerilor externe al Maltei, precum și primirea la București a ministrului afacerilor europene și proprietății de stat al Finlandei, respectiv participarea la evenimentul de lansare a Președinției suedeze a Consiliului Uniunii Europene.

De asemenea, la prima reuniune din acest an a miniștrilor de externe din UE, Bogdan Aurescu s-a întâlnit cu omologii săi din Italia, Belgia, Croația, Germania, Polonia și Olanda. Mai mult, ministrul român de externe i-a găzduit în România pe omologii săi din Franța și din Olanda, alături de care a semnat o declarația comună trilaterală privind politica externă și securitatea, în care miniștrii de externe olandez și francez afirmă că așteaptă cu nerăbdare aderarea României la Schengen.

În egală măsură, Aurescu s-a întâlnit în marja Forumului Economic Mondial de la Davos cu omologul său austriac, Alexander Schallenberg, căruia i-a propus un plan de lucru pentru a debloca aderarea la Schengen. 

Comisia Europeană a propus, luni, acordarea unei asistențe macrofinanciare (AMF) în valoare de până la 100 milioane de euro pentru Macedonia de Nord, care ar contribui la acoperirea nevoilor de finanțare ale țării în 2023 și 2024, sprijinind atât sustenabilitatea fiscală, cât și reformele structurale, se arată într-un comunicat.

Prin această propunere, Comisia este alături de Macedonia de Nord în vremuri dificile, deoarece, în urma războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, balanța externă a țării s-a deteriorat rapid din cauza dependenței sale ridicate de importurile de combustibil și energie electrică. De asemenea, Macedonia de Nord se confruntă cu nevoi mari de rambursare a datoriei externe în 2023, în contextul unor condiții de finanțare dificile.

„Suntem alături de Macedonia de Nord în aceste vremuri dificile. Astăzi, propunem acordarea unei asistențe macrofinanciare de până la 100 de milioane de euro pentru a sprijini economia țării, contribuind la acoperirea nevoilor sale de finanțare pentru următorii doi ani”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Propunerea de astăzi însoțește un program de sprijin pe 24 de luni încheiat cu Fondul Monetar Internațional (FMI), în valoare de până la 530 milioane de euro.

Asistența ar urma să vină sub formă de împrumuturi, care vor fi plătite în două tranșe. Aceste două plăți ar fi condiționate de punerea în aplicare a unor măsuri de politică care trebuie convenite între Macedonia de Nord și UE într-un memorandum de înțelegere.

Potrivit Comisiei, Memorandumul de înțelegere se va axa probabil pe reformele politice în domeniile guvernanței fiscale, politicii fiscale, gestionării investițiilor publice, parteneriatelor public-privat, mediului de afaceri, transparenței ajutoarelor de stat, eficienței energetice, reformei sistemului judiciar și luptei împotriva corupției. Plățile vor fi, de asemenea, condiționate de un bilanț pozitiv în ceea ce privește punerea în aplicare a programului FMI. Aceste reforme vor sprijini Macedonia de Nord pe drumul său către aderarea la UE.

În perioada următoare, Parlamentul European și Consiliul trebuie să examineze și să adopte prezenta propunere de acordare de asistență macrofinanciară Macedoniei de Nord. Odată adoptată, propunerea va intra în vigoare și vor putea urma plățile, cu condiția îndeplinirii condițiilor de politică antemenționate.

Ministrul grec pentru afaceri europene, Miltiadis Varvitsiotis, a solicitat luni finanțarea, de la bugetul Uniunii Europene, a construirii gardurilor de la frontierele externe, motivând că barierele fizice au redus sosirile de migranți în Europa, anunță DPA, citat de Agerpres.

Varvitsiotis a spus că Uniunea Europeană ar trebui să fie ”francă şi deschisă” şi să recunoască faptul că ”gardurile funcţionează şi ele nu ar trebui să fie condamnate de Comisia Europeană”.

La rândul său, ministrul german pentru afaceri europene Anna Lührmann a afirmat că ţara sa ”nu crede în propunerile” respective, în timp ce omologul său sloven Andrej Stancik a spus că trebuie făcut mai mult pentru a proteja graniţele blocului european.

Potrivit secretarului de stat francez pentru afaceri europene Laurence Boone, ”banii UE există şi pentru a ajuta la protecţia frontierelor externe”.

Miniștrii afacerilor europene din UE abordează la Bruxelles problema controversată a creșterii numărului de solicitanți de azil și de migranți ilegali care ajung în Europa, înaintea unei reuniuni extraordinare a șefilor de stat sau de guvern, ce va avea loc în această săptămână.

În luna octombrie a anului 2021, 2 ţări membre ale UE, printre care Austria, Polonia şi Ungaria, i-au cerut Comisiei Europene să finanţeze construirea de bariere fizice de la bugetul UE, însă executivul comunitar a respins proiectul, reiterând recent, prin comisarul său pentru afaceri interne, Ylva Johansson, că nu este soluția potrivită.

Tema a fost readusă în lumina reflectoarelor de cancelarul austriac, Karl Nehammer, care a respins acceptarea României și Bulgariei în Schengen folosind acest argument, al reformării acestui spațiu înainte de extindere, în contextul unui număr crescut de migranți ilegali care ajung în Uniunea Europeană.

Aflat recent într-o vizită în Bulgaria, oficialul de la Viena a dat asigurări că va depune eforturi pentru a convinge Uniunea Europeană că Sofia merită să primească asistență în valoare de două miliarde de euro, destinată consolidării securității la frontiera cu Turcia.