Connect with us

CONSILIUL UE

Raportul UE privind drepturile omului în lume în 2019: Țări precum China si Rusia încalcă sistematic drepturile si libertățile cetățenești

Published

on

© European Commission/ Twitter

Țări precum China si Rusia încalcă sistematic drepturile si libertățile cetățenești si în același timp, nu respectă angajamentele luate în aplicarea normelor internaționale, consemnează raportul anual al Uniunii Europene privind drepturile omului și democrația în lume.

Raportul Uniunii Europene pe 2019 asupra Drepturilor Omului și a Democrației în Lume, reflectă prin exemplele date, o degradare constantă a valorilor democrației, ce are ca efect înăsprirea abuzurilor in rândul aparatului de stat chinez cât și rus. Așadar, raportul UE schițează o perspectivă de ansamblu asupra țărilor lumii, printre care se numără și Statele Unite, cărora le sunt atribuite atât aprecieri, cât și critici din partea UE.

Eforturile Uniunii Europene în depistarea si combaterea încălcării drepturilor omului în China

Relațiile cu Republica Populară Chineză se realizează printr-un canal de comunicare deschis ce cuprinde o multitudine de țări care se abat de la angajamentele făcute în urma semnării Declarației Drepturilor Omului.

Prin intermediul Reprezentanților Speciali ai Uniunii Europene pentru Drepturile Omului, Uniunea Europeana își conturează prioritățile pe plan extern, prin prezidarea numeroaselor „dialoguri deschise cu China, Belarus si Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est. Prin aceste dialoguri, Uniunea Europeana ia parte la un schimb reciproc care încurajează discuțiile deschise pe problemele Drepturilor Omului”. Raportul Uniunii Europene conturează importanța dialogului deschis cu țări precum Republica Populară Chineză, pentru a constituii o platformă de încurajare a drepturilor omului. Printre prioritățile cheie ale Uniunii Europene se numără: „lupta împotriva torturii,  abolirea pedepsei cu moartea, libertatea religioasă, protejarea apărătorilor drepturilor omului, promovarea femeilor si a fetelor cât si a persoanelor LGBTI, dreptul la exprimare liberă, respectarea legii internaționale a omului cât si responsabilitatea pentru violarea si abuzarea de drepturile omului”. Având la dispoziție pârghiile necesare influențării pozitiv a situației precare a drepturilor omului in China cât si alte țări ce se abat de la normele internaționale, Uniunea Europeana prin dialog si diplomație își trasează obiectivele internaționale

Promovarea abolirii la nivel universal a pedepsei cu moartea

Instrumentul European pentru Democrație si Drepturi ale Omului (IEDDE) este precizat în raportul Uniunii Europene ca fiind promotorul unui pachet economic ce tinde spre a promova un simț civic împotriva pedepsei cu moartea. În raport este sugerat faptul că „semnalul global pe care IEDDE îl trage, este de a propune alocarea a 8.1 milioane de Euro în proiecte ce țin de susținerea acțiunilor societăților civile în vederea abolirii la nivel universal a pedepsei cu moartea.”. Printre țările avizate se numără China si SUA. Această alocare de investiții în promovarea abolirii universale a pedepsei cu moartea, a contribuit masiv în conturarea a 6 proiecte ce au început in 2019.

Promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilități

In contextul promovării drepturilor persoanelor cu dizabilități, Uniunea Europeana și China ajung la un consens prin mijloace diplomatice. Raportul anual al Uniunii Europene pe Drepturile Omului si Democrație in Lume descrie platforma de dialog cu China în următoarele rânduri: „Pe 26 februarie, pentru prima dată în contextul Consiliului Drepturilor Omului, Uniunea Europeană împreună cu China au găzduit un eveniment lateral denumit ‚Nu lăsăm pe nimeni în urmă: rolul cheie al Convenției asupra Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități’”. Consecințele evenimentului pot fi puse în lumina succesului Uniunii Europene de a-si atinge obiectivele de pe Agenda de Sustenabilitate si Dezvoltare 2030, cât și Consensul European in Dezvoltare.

Încălcarea sistematică a drepturilor minorităților in China: „detenția masivă a Uigurilor (minoritate musulmană) și a altor minorități în ‚centre de reeducare politice”

Aspectele pozitive sunt întrecute de cele negative în raport cu modul in care China gestionează drepturile populației minoritare. Din raportul Uniunii Europene rezultă îngrijorări ale acesteia fată de modul in care statul chinez persecută populația minoritară. Încălcarea drepturilor persoanelor minoritare este prezentată în raporturile delegației Uniunii Europene în China: „ Uniunea Europeană atrage atenția asupra rapoartelor care indică detenția masivă a Uigurilor (minoritate musulmană) si a altor minorități în ‚centre de reeducare’ politice și continuă intimidarea cetățenilor printr-o supraveghere masivă a cetățenilor din Xinjiang. De asemenea, mai este precizat faptul că Uigurii din diaspora, incluzând din Uniunea Europeana, sunt agresați si in unele cazuri, fără voia acestora, sunt repatriați in China”. Pe fondul acestei încălcări grave ale drepturilor minorităților, Uniunea Europeană continuă promovarea dialogului deschis, prin care poate insufla respectarea statului de drept si a drepturilor omului consacrate în Declarația Universală a Drepturilor Omului.

Acțiunile de încălcare a drepturilor omului in Regiunea autonomă Tibet

Uniunea Europeană trage un semnal de alarmă asupra modului in care statul Chinez gestionează teritoriul tibetan: „Anul (2019) a fost marcat de detenția mai multor călugări si activiști ai drepturilor omului, restricții asupra activităților religioase, distrugerea lăcașurilor religioase, cel mai notabil in Centrul Budist Tibetan, Yachen Gar  si a altor zone ( ajungând la un număr de 156 din 2009 până acum). Depistarea încălcărilor drepturilor omului in Regiunea autonomă Tibet, permite conturarea unei perspective de ansamblu asupra modului in care statul chinez se abate de la normele internaționale.

Acțiunile nedemocratice care promovează o încălcare sistematică a drepturilor omului in Rusia si acțiunile UE de combatere a acestora: “Situația drepturilor omului și a democrației in Rusia continuă să se degradeze”

Conform raportului Uniunii Europene, Rusia se află pe o pantă descendentă în ceea ce privește respectarea drepturilor omului, cât și a valorilor democratice: „Autoritățile ruse ii persecuta pe opozanții anexării Crimeei, incluzând-i pe etnici din Crimea si minoritățile religioase, adică, Tătarii din Crimea (ex. raiduri in casele acestora in martie 2019, detenții ilegale si persecuții)”. Peninsula Crimeea nu este singura regiune în care populația ce nu se supune regimului autocrat condus de Vladimir Putin este suprimată în mod brutal de autoritățile statului. Persoanele gay din regiunea Cecenia in ianuarie 2019 au fost încarcerate și torturate de către aparatul de stat rus, din cauza orientării sexuale a acestora. Mai mult, controversata lege intitulată „Legea pentru Agenții Străini”, denumire ce reamintește de perioada sovietică, a fost extinsă in 2019, pentru a include pe lângă ONG-urile străine, „anumiți jurnaliști si bloggeri, limitând astfel spațiul pentru un acces la informație liber și independent”. Legile promulgate de regimul de la Kremlin denotă o monopolizare a componentelor societății civile care promovează drepturile și libertățile cetățenești.

Acțiunile Uniunii Europene în combaterea abuzurilor împotriva drepturilor omului în Rusia

Relațiile dintre Rusia si Uniunea Europeană sunt prezentate în raport ca fiind unele reci, din cauza unei lipse de dialog deschis pe drepturile omului sau a societății civile, încă din 2013. In ceea ce privește strict anul 2019, „Delegațiile Uniunii Europene au promovat activ un dialog extins si un contact între ambasadele Statelor Membre, ONG-uri, societățile civile , experți si apărătorii drepturilor omului. Un exemplu de succes îl prezinta workshop-ul organizat in parteneriat cu Media4Democracy.eu, pentru libertatea de exprimare in mediul online”. Proiectele dezvoltate de către Uniunea Europeana sunt menite să ajute si să întărească libertatea de exprimare a societății civile. Unul dintre exemplele concrete este subliniat în cadrul raportului, prinÎn 2019, Uniunea Europeana a contractat proiecte în valoare de 10 milioane de Euro pentru promovarea drepturilor persoanelor LGBTI, având acțiuni specifice în Africa de Sud, America Centrală, America de Sud și Rusia.”. Acțiunile economice ale Uniunii Europene promovează o securitate preventiva si protecție față de pericole. Mai mult, sunt conturate capacitați de organizare, promovarea inițiativelor locale, încurajând crearea alianțelor si a rețelelor pro-democratice.

Evoluția SUA în conformitate cu raportul UE: Statele Unite au reprezentat un exemplu bun de urmat pentru progresul privind abolirea pedepsei cu moartea

Raportul Uniunii Europene prezintă o serie de exemple pozitive asupra demersurilor ce promovează abolirea pedepsei cu moartea în Statele Unite ale Americii. Printre acestea se numără:

„Statul New Hampshire devine cel de al 21-lea stat aboliționist prin lege, in Statele Unite”

„Guvernatorul Newsom declara moratoriu pentru execuțiile din California, statul cu cei mai mulți deținuți condamnați la moarte in Statele Unite”

– „Statul Indiana nu s-a mai confruntat cu cazuri privind pedeapsa cu moartea de 10 ani, crescând numărul statelor din SUA fără nicio execuție, pe o perioada de 10 ani sau mai mult, la 32 din 50 de state existente.”

Efortul la nivel domestic al Statelor unite de a impune prevederi legale în ceea ce privește abolirea pedepsei cu moartea este aplaudat de către aliații Europeni, conturând astfel seria de exemple care in timp pot genera un efect de domino la nivel național.

Aspectele negative ce vizează Statele Unite ale Americii în anul 2019, conform raportului Uniunii Europene

În anul 2019, Statele Unite au semnalat restricții, ce nu se conformează cu un cadru al unei democrații transparente. Așadar, „în martie, Departamentul de Stat a anunțat faptul ca SUA va implementa o poliță ce ține de restricțiile privind vizele persoanelor direct responsabile de orice investigație a Tribunalului Penal International ce cuprind angajații aparatului de stat American”.

Efectele restricțiilor asupra vizelor impuse de SUA prezintă repercusiuni la nivel internațional

Urmărind firul aspectelor negative ce vizează Statele Unite ale Americii, UE semnalează încălcarea drepturilor omului, prin „ adoptarea (de către SUA) a Protocolului de Protecție a Migraților (PPM), forțându-i pe cei ce solicită azil, să aștepte în Mexic pentru întreaga durata a procedurilor de intrare legal în SUA (..) Condițiile precare in centrele de detenție, incluzând aglomerarea si lipsa unei mâncări si igiene adecvate in facilitați, prezența copiilor, toate au fost excesiv raportate in mass-media.”. Condițiile inumane, cât și birocrația dură americană sunt portretizate în raport ca fiind unele din problemele cheie ale Statelor Unite în respectarea drepturilor omului, cât și a traiectoriei democratice. 

Poziția fermă a Consiliului UE

Pe data de 15 iunie 2020, Consiliul Uniunii Europene s-a pronunțat în favoarea raportului, „Astăzi, Consiliul aproba raportul anual al UE pe 2019 asupra drepturilor omului si a democrației in lume.”. Totodată, Consiliul UE a subliniat provocările aduse luptei împotriva acțiunilor nedemocratice ce vizează încălcarea drepturilor si libertăților celor ce își doresc o schimbare in bine. Angajamentul Uniunii Europene este conturat in comunicatul de presa dat de Consiliul European: „În 2019, UE rămâne un lider in promovarea si protecția universala a drepturilor omului la nivel multilateral si continua sa susțină drepturile omului, democrația, statul de drept si egalitatea de gen in toate forurile relevante, precum Consiliul Națiunilor Unite si cel de al Treilea Comitei al Adunării Generale a Națiunilor Unite” Consiliul UE își reiterează poziția de promotor al drepturilor omului si a democrației in lume, prin continuarea unui parteneriat strâns cu instituțiile Națiunilor Unite.

Raportul Uniunii Europene prezintă o paletă largă de evenimente in perioada anului 2019, cu rolul de a accentua lupta continuă a UE în combaterea nerespectării drepturilor omului. Totodată, raportul subliniază abaterile de la normele democrației cât și ale respectării drepturilor omului în China și Rusia. Raportat la cele două țări iliberale, China și Rusia fac eforturi insuficiente pentru a prezenta un exemplu al democrației transparente si a respectării in totalitate a drepturilor omului.

Material realizat de Radu Stinghe, stagiar

CONSILIUL UE

Premieră în istoria UE: Statele membre au impus primele sancțiuni împotriva atacurilor cibernetice comise de hackerii ruși și chinezi

Published

on

© European Commission/ Facebook

Consiliul Uniunii Europene a decis joi să impună măsuri restrictive împotriva a șase persoane și trei entități răspunzătoare de diferite atacuri cibernetice sau implicate în acestea.

Sancțiunile se numără printre opțiunile aflate în setul de instrumente ale UE pentru diplomația cibernetică, menite să prevină, să înfrâneze și să combată activitățile cibernetice răuvoitoare îndreptate împotriva UE sau a statelor sale membre, iar UE a utilizat astăzi pentru prima oară acest instrument, informează Consiliul UE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Din ele fac parte tentativa de atac cibernetic împotriva OIAC (Organizația pentru Interzicerea Armelor Chimice) și cele cunoscute de public sub denumirile „WannaCry”, „NotPetya”, și „Operation Cloud Hopper”.

”Aceste măsuri rezultă în urma voinţei UE şi a statelor sale membre de a proteja integritatea, securitatea, bunăstarea socială şi prosperitatea societăţilor noastre libere şi democratice, precum şi ordinea bazată pe reguli şi buna funcţionare a organizaţiilor internaţionale”, a explicat, într-un comunicat, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell.

Cei patru cetăţeni ruşi sancţionaţi au fost acuzaţi pentru o tentativă de piratare a sistemului informatic de la sediul OIAC din Haga, în aprilie 2018, informează Agerpres. Ei au fost identificaţi şi expulzaţi. Coordonarea operaţiunii de piratare a fost pusă pe seama GRU, serviciul de informaţii al armatei ruse.

Cei doi cetăţeni chinezi au fost implicaţi în 2010 în operaţiunea “Cloud Hopper” împotriva sistemelor informatice ale unor companii multinaţionale pe şase continente – inclusiv companii stabilite în UE -, care a permis obţinerea unui acces neautorizat la date comerciale sensibile, ceea ce a provocat pierderi economice importante. Compania chineză Huaying Haitai este acuzată că a susţinut financiar acest atac cibernetic.

Atacurile ”Wanna Cry” şi ”Not Petya” s-au desfăşurat în 2017 cu ajutorul unor programe malware şi au fost acţiuni de piratare cu răscumpărare. Compania nord-coreeană Chosun Expo este acuzată că a sprijin aceste atacuri financiar, tehnic şi material şi că are legături cu grupul de hackeri nord-coreeni Lazarus Group. 

Sancțiunile includ o interdicție de călătorie și o înghețare a activelor. În plus, li se interzice persoanelor și entităților din UE să pună fonduri la dispoziția celor incluși pe listă.

Aceste sancțiuni adoptate sunt primele astfel de măsuri punitive asumate de Uniunea Europeană după preluarea de către Germania a președinției semestriale a Consiliului Uniunii Europene.

De altfel, Germania a făcut o propunere oficială în acest sens  la 13 iulie. 

Sancțiunile sunt primele bazate pe un regim nou, introdus de Uniunea Europeană anul trecut pentru a contracara crimele cibernetice.

Baza acestui set de sancțiuni stă într-o decizie adoptată în 2017 de Consiliul Uniunii Europene, care a elaborat un cadru pentru un răspuns comun al UE la activitățile cibernetice dăunătoare, cunoscut sub denumirea de „Setul de instrumente pentru diplomația cibernetică a UE”.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Președinția germană a Consiliului UE: Instrumentul de condiționare a fondurilor UE de statul de drept va fi unul puternic

Published

on

Noul instrument de suspendare a fondurilor UE în cazul statelor membre care vor înregistra derive de la valorile democratice nu a fost diluat, a declarat un oficial senior din echipa preşedinţiei Germaniei a Consiliului UE, relatează dpa, potrivit Agerpres.

“Munca la mecanismul de protejare a statului de drept va continua pe baza propunerii care este discutată din 2018”, a declarat sursa pentru dpa, contrazicând afirmaţiile Ungariei şi Poloniei că respectivul mecanism ar fi fost lăsat fără mijloace de acţiune în timpul negocierilor privind viitorul buget pe termen lung al UE.

Acordul fără precedent la care au ajuns cei 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană privind planul de 1.824 de miliarde de euro cuprinde, în premieră, un regim de condiționalitate privind statul de drept în scopul protejării intereselor financiare ale Uniunii. Liderii europeni au depășit dificultățile în ce privește condiționalitățile, iar acordarea fondurilor europene va fi supusă în premieră criteriului respectării statului de drept.

Interesele financiare ale Uniunii sunt protejate în conformitate cu principiile generale incluse în tratatele Uniunii, în special valorile articolului 2 din TUE. Consiliul European subliniază importanța protecției intereselor financiare ale Uniunii. Consiliul European subliniază importanța respectării statului de drept. Pe baza acestui context, un regim de condiționalitate va fi introdus pentru a proteja bugetul și Next Generation EU“, se arată în concluziile adoptate.

Conform documentului agreat, pașii procedurali se vor desfășura după cum urmează: Comisia Europeană va propune măsuri în cazul încălcării statului de drept, iar Consiliul UE le va adopta prin vot cu majoritate calificată, însemnând 55% dintre statele membre ale UE care reprezintă 65% din populația UE.

De asemenea, textul, disponibil la paginile 15-16 din documentul de concluzii, prevede că o astfel de problemă va fi discutată și în Consiliul European, acolo unde este nevoie de unanimitatea statelor membre.

Liderii statelor membre invită, de asemenea, Comisia Europeană să prezinte noi măsuri pentru protejarea bugetului UE și instrumentului Next Generation EU împotriva fraudei și deficiențelor.

“Aceasta va include măsuri pentru a asigura colectarea și comparabilitatea informațiilor privind beneficiarii finali ai finanțării UE în scopul controlului și auditului, care vor fi incluse în actele de bază relevante. Combaterea fraudei necesită o implicare puternică a Curții de Conturi Europene, OLAF, Eurojust, Europol și, după caz, EPPO, precum și a autorităților competente ale statelor membre”, se arată în document.

Vorbind într-o conferință comună de presă, prim-miniștrii Poloniei și Ungariei, statele care s-au opus unor condiționări stricte și împotriva cărora instituțiile UE au activat deja articolul 7 din Tratatul UE privind riscul unor încălcări grave ale valorilor europene, au spus că în acordul propus nu există nicio legătură directă între statul de drept și fonduri.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Consiliul UE a numit procurorii din cadrul Parchetului European condus de Laura Codruța Kövesi. România va fi reprezentată de Cătălin-Laurenţiu Borcoman

Published

on

© European Union, 2019/Source: EC - Audiovisual Service

Consiliul UE a numit luni procurorii din cadrul Parchetului European (EPPO) care va fi condus de Laura Codruţa Kövesi şi în care România va fi reprezentată şi de Cătălin-Laurenţiu Borcoman, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Un număr de 14 procurori europeni, printre care şi cel român, au fost numiţi pentru un mandat de şase ani, care poate fi prelungit cu maximum trei ani prin decizie a Consiliului UE. Alţi opt au fost numiţi pentru o perioadă de trei ani, întrucât normele tranzitorii aplicabile primului mandat de la înfiinţarea EPPO prevăd că procurorii europeni din o treime din statele membre, selectaţi prin tragere la sorţi, vor deţine un mandat cu această durată, care nu poate fi reînnoit. Este cazul procurorilor din Grecia, Spania, Italia, Cipru, Lituania, Ţările de Jos, Austria şi Portugalia.

Procurorii europeni vor supraveghea investigaţiile şi urmăririle penale şi vor constitui Colegiul EPPO, împreună cu procurorul-şef european.

Fiecare stat membru şi-a desemnat candidaţii pentru funcţia de procuror european, care trebuiau să fie membri activi în cadrul parchetelor sau al magistraturii respectivului stat membru, să prezinte toate garanţiile de independenţă şi să deţină calificările necesare pentru numirea, în statele lor membre respective, în funcţii înalte din cadrul parchetelor şi al magistraturilor. De asemenea, ei trebuiau să aibă o experienţa practică relevantă în ceea ce priveşte sistemele juridice naţionale, investigaţiile financiare şi cooperarea judiciară internaţională în materie penală.

Juriul de selecţie a întocmit apoi avizele motivate şi clasamentul pentru fiecare dintre candidaţii desemnaţi care au îndeplinit condiţiile. După primirea avizelor motivate, Consiliul a selectat, pentru fiecare stat membru participant, unul dintre candidaţi şi l-a numit în funcţia de procuror european.

Parchetul European va fi un organism independent al UE, responsabil cu investigarea, urmărirea penală și trimiterea în judecată a autorilor infracțiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii (de exemplu, fraudă, corupție, fraudă transfrontalieră în materie de TVA de peste 10 milioane EUR). În acest scop, EPPO va desfășura investigații, va efectua acte de urmărire penală și va exercita acțiunea publică în fața instanțelor competente din statele membre.

În 2019, Laura Codruţa Kövesi a fost numită de către Consiliu și Parlamentul European prima procuroare-șefă europeană.

În prezent, 22 de state membre participă la EPPO (Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Cipru, Republica Cehă, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia, Spania).

Se preconizează că EPPO își va începe activitatea la sfârșitul anului 2020. Va avea sediul la Luxemburg.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending