Connect with us

Rareș Bogdan

Rareș Bogdan, despre aderarea la Schengen: Urmează ca ridicarea totală a controalelor la frontiere să fie analizată în contextul măsurilor compensatorii privind întărirea controlului la frontiere

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Ridicarea totală a controalelor la frontiere urmează să fie analizată în contextul măsurilor compensatorii privind întărirea controlului la frontiere, a afirmat eurodeputatul PNL Rareș Bogdan, liderul delegației române din Grupul PPE din Parlamentul European, în contextul acordului obținut de România cu Austria privind intrarea în spațiul Schengen cu frontierele aeriene și maritime în luna martie a anului viitor. 

„În urma acordului politic parafat în 23 decembrie de MAI cu ministerele similare din Austria și Bulgaria, extinderea spațiului Schengen pentru frontierele maritime și aeriene va deveni operabilă în martie. Sunt bucuros, dar nu pe deplin fericit. Însă continuăm! Urmează ca ridicarea totală a controalelor la frontiere să fie analizată în contextul măsurilor compensatorii privind întărirea controlului la frontiere”, a scris Rareș Bogdan, într-o postare pe Facebook.

Totodată, el a subliniat că intrarea României în Schengen în 2024, chiar dacă în prima etapă este vorba de frontierele aeriene și maritime, „este o victorie importantă a PNL”.

„Intrarea în Spațiul Schengen a fost prioritatea noastră absolută, fiind motivați de dorită românilor de a fi tratați ca restul cetățenilor europeni, mai ales că țara noastră a îndeplinit condițiile de aderare încă din 2011. Eforturile făcute de președintele României, Klaus Iohannis, ministrul Afacerilor Externe, Luminița Odobescu, și ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, care a continuat pașii făcuți de MAI în timpul lui Lucian Bode, dau roade. Amintesc însă și de închiderea MCV, în urma reformelor realizate tot de un ministru PNL. Au fost lupte mari, au fost nedreptăți, au fost argumente dureroase, pentru care românii au suferit, dar determinarea PNL n-a suferit nicio secundă de pauză. După intrarea în UE și NATO, aderarea la Schengen a fost pentru guvernările PNL obiectivul major”, a explicat eurodeputatul liberal.

În context, Rareș Bogdan le-a mulțumit colegilor din Delegația EPP România în Parlamentul European pentru „contribuția lor crucială în îndeplinirea acestui obiectiv major, pe care l-am convenit încă de la începerea mandatului”. „Fiecare coleg a depus o muncă susținută pentru a convinge cât mai mulți eurodeputați să facă presiuni asupra guvernelor lor, și n-a fost ușor. Am avut susținerea totală și necondiționată a Grupului EPP, inițiator a trei rezoluții de susținere pentru România”.

„Așa cum am afirmat nu o dată în plen, la Strasbourg sau Bruxelles, românii trebuie tratați cu respect, pentru că nu o dată, în ultimele secole, au contribuit la apărarea acestui continent minunat de cei care doreau să-l treacă prin foc”, a mai subliniat Rareș Bogdan.

În data de 23 decembrie 2023, Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a ajuns la un acord politic împreună cu ministerele omoloage din Austria şi Bulgaria privind extinderea spaţiului Schengen cu România şi Bulgaria şi aplicarea acquis-ului comunitar Schengen în România şi Bulgaria la frontierele aeriene şi maritime începând cu luna martie 2024, precum şi discutarea în 2024 a aplicării acestuia la frontierele terestre în strânsă legătură cu măsurile compensatorii privind întărirea controlului la frontiere şi aplicarea Acordului Dublin.

MAI mai transmite că, pe parcursul zilelor de 26 şi 27 decembrie, au avut loc discuţii pe canale diplomatice, între ministerele de Interne, ministerele de Externe, inclusiv la nivelul misiunilor diplomatice acreditate la UE, asupra proiectului de decizie a Consiliului care să încorporeze juridic respectivul acord politic.

Potrivit ministrului Cătălin Predoiu, materializarea acordului politic într-o decizie presupune acordul tuturor statelor Membre UE, demers procedural care se va continua şi joi, 28 decembrie 2023.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Rareș Bogdan

Doi ani de la invazia Rusiei în Ucraina | Rareș Bogdan: Europa trebuie să fie mai unită ca oricând. Orice ezitare este interpetată de agresor drept dezbinare

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

La doi ani de la invazia ilegală a Rusiei în Ucraina, Rareș Bogdan, liderul eurodeputaților români din grupul PPE din Parlamentul European, îndeamnă la unitate în fața încercărilor de dezbinare ale Moscovei, care ar putea avea consecințe grave în special asupra țărilor din vecinătatea Ucrainei.

„Nu putem spune ca am obosit. Oboseala și indiferența ne vor costa liniștea noastră și a copiilor români. Acum 2 ani, copilașii ucraineni au fost luați de mânuță, urcați în spate alături de pisică și mașinuța preferată, păpușa și ursuleții de pluș și nevoiți să plece din leagănul lor pentru patrii de împrumut. Câtă deznădejde, câtă suferință și câte lacrimi au curs pentru tații lor uciși la datorie noi nu putem decât să bănuim. 7 milioane de ucraineni au trecut deja prin România. Poporul nostru, românii, nu ezită să sară în ajutor, căci cunoaștem prea bine propriile suferințe”, afirmă eurodeputatul liberal, într-un mesaj pe Instagram.

Acesta avertizează că încercările poporului ucrainean vor continua în lipsa unor semnale de încheiere a conflictului, care ar putea  angrena și alte națiuni vecine Ucrainei dacă Europa nu-și menține unitatea și solidaritatea față de țara aflată sub asediu.

„Și nu s-a terminat. După 2 ani de la atacarea furibundă a Ucrainei, nimeni nu poate spune cât va mai dura cea mai mare invazie de după al doilea Război Mondial. Știm însă cu toții un lucru: orice slăbiciune, orice șovăială în a ajuta Ucraina să câștige războiul ne poate costa foarte mult. Poate chiar totul! Dacă Ucraina cade, urmează Moldova. Imaginați-vă o graniță cu Putin, nave rusești la Sulina etc. În nemernicia asta, Kremlinul nu poate fi crezut nicio secundă că are intenții bune! Dacă Ucraina cade, să ne ferească Dumnezeu! Orice ezitare este interpretată de agresor drept dezbinare. Europa trebuie să fie mai unită ca oricând. Știți de ce? Am multe argumente, dar gândiți-vă doar la unul: mii de copii ucraineni au fost răpiți pentru a fi transformați în soldați ai lui Putin. Imaginați-vă că sunt ai noștri…Dacă Ucraina cade, Moldova este în pericol mortal, iar România si Polonia, plus Țările Baltice vor fi sub o uriașă presiune”, explică Rareș Bogdan.

De aceea, el face apel la vigilență din partea liderilor politici: „Nu ignorați nimic, 650 km este lungimea totală a graniței cu Ucraina! Nu trăim doar în Andaluzia, Algarve , Glasgow sau in Brighton, trăim la Tulcea, Galați, Brăila, Botoșani, Suceava, Satu Mare, Maramureș, Iași, Bistrița Năsaud, Vaslui sau Constanța”, subliniază Rareș Bogdan.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Rareș Bogdan, liderul eurodeputaților români din grupul PPE: Discursul președintelui Iohannis, cel al unui “om de stat cu vocație europeană”

Published

on

© Rareș Bogdan/ Facebook

Corespondență din Strasbourg

Liderul delegației europarlamentarilor români din grupul PPE, Rareş Bogdan, din grupul PPE, le-a transmis eurodeputaților prezenți miercuri la discursul președintelui Klaus Iohannis din plenul de la Strasbourg că au ascultat discursul “unui om de stat cu vocaţie europeană”.

“Aceasta este România, cea mai importantă ţară pentru securitatea la Marea Neagră şi una care are 650 de km de graniţă cu Ucraina”, a adăugat eurodeputatul PNL.

“Preşedintele Iohannis este un şef de stat echilibrat şi raţional, profund european, un preşedinte care a echilibrat într-un mod admirabil interesele ţării sale cu cele europene”, a mai apreciat el.

 

Președintele Klaus Iohannis a susținut miercuri, 7 februarie 2024, un discurs în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, unde a prezentat viziunea sa cu privire la soluțiile ce trebuie formulate la principalele provocări cu care se confruntă Uniunea Europeană, într-un an crucial pentru viitorul UE. Evenimentul a fost precedat de o întâlnire bilaterală cu președinta Parlamentului European, Roberta Metsola și scurte declarații de presă înainte de discurs, urmat fiind de întâlniri separate ale șefului statului cu președintele PPE, Manfred Weber, și cu eurodeputații români. A fost pentru a doua oară când șeful statului s-a adresat plenului Parlamentului European, după un discurs susținut la 23 octombrie 2018, înainte ca România să preia președinția Consiliului UE. În egală măsură, discursul său a fost primul din acest an din seria „This is Europe” pe care un lider național din UE îl susține în hemiciclul democrației europene.

România este unul dintre cele mai bune exemple ale puterii transformatoare a Uniunii Europene, a declarat Iohannis, în discursul susținut de la pupitrul democrației europene la începutul unui an crucial pentru UE în contextul alegerilor europene din 6-9 iunie 2024. El a reafirmat “încrederea României în puterea incontestabilă a unei singure Europe”.

Evocând “provocările geopolitice fără precedent” pe care le are de înfruntat UE, Klaus Iohannis a lansat o serie de întrebări pe care le-a calificat drept “fundamentale”: 1) Ce putem face și ce trebuie să facem ca Uniune?, 2) Ce putem face mai mult, pe plan intern?, 3) Cum poate Uniunea să-și proiecteze în continuare atractivitatea pe plan extern?, 4) Avem mijloacele necesare pentru a ne atinge obiectivele? și 5) Care este calea de urmat și care este viitorul Uniunii?”.

Astfel, președintele Iohannis a pledat pentru aderarea integrală a României în spațiul de liberă circulație Schengen după decizia de la finele anului trecut privind ridicarea controalelor la frontierele aeriene și maritime începând cu luna martie a acestui an. “Doar astfel vom avea reflectarea corectă și concretă a contribuției pe care România o aduce la consolidarea securității întregii Uniuni“, a insistat el.

Klaus Iohannis a formulat și o viziunea privind extinderea UE prin aderarea R. Moldova, Ucrainei și Balcanilor de Vest pentru a proiecta atractivitatea Uniunii în plan extern și a investi în pace și democrație. “Vrem Moldova, Ucraina și Balcanii de Vest în Uniune? Atunci să-i primim“, a spus el.

Nu în ultimul rând, șeful statului a vorbit în favoarea consolidării în continuare a legăturii transatlantice și pentru complementaritate cu NATO în avansarea ambițiilor europene în materie de apărare.

Apoi, în cadrul dezbaterilor cu eurodeputații, președintele a făcut un apel către membrii Parlamentului European și oamenii politici care candidează pentru funcții alese prin vot direct să nu se lupte cu Europa, ci pentru Europa.

În contextul protestelor de la nivel european ale fermierilor, Klaus Iohannis a avertizat că Pactul Verde European va fi “un eșec” dacă nu duce la creștere economică și nu implică pe toată lumea, în timp ce a subliniat că România susține lupta împotriva schimbărilor climatice.

El s-a pronunțat și pentru o abordare curajoasă care să elimine dreptul de veto al statelor membre din procesul decizional al Uniunii Europene, precizând însă că o reformă a arhitecturii Uniunii Europene poate fi făcută fără redeschiderea tratatelor Uniunii Europene, fără a exclude însă acest scenariu la un moment dat. “Nu este acceptabil ca un membru să își folosească dreptul de veto pentru a ne opri pe toți să-i ajutăm pe alții”, a spus președintele, într-o referire indirectă la Ungaria și premierul acestei țări, Viktor Orban, care au blocat, pentru o perioadă, sprijinul financiar al UE pentru Ucraina.

Vorbind despre imaginea externă a Uniunii Europene, șeful statului i-a întrebat retoric pe eurodeputați: “Nu avem o politică externă unică, nu-i așa? Este ciudat, nu e așa?

“Avem atâtea politici externe câte state membre”, a spus Iohannis, adăugând “și poate chiar mai multe, aveți dreptate” după ce astfel de voci s-au auzit în sală.

Și poate acesta este motivul pentru care greutatea politicii noastre externe este cu mult, mult mai mică decât greutatea noastră economică, ceea ce nu este bine pentru noi, pentru că politica economică și politica externă trebuie să meargă mână în mână“, a subliniat el.

Citiți și Klaus Iohannis, despre o carieră politică la nivelul conducerii UE: Ar fi inadmisibil ca nicio poziție relevantă să nu revină Estului. În 2019 s-a greșit, iar mulți est-europeni se consideră lăsați deoparte

Înainte de a intra în sala de plen a Parlamentului European, Iohannis a calificat drept “inadmisibil” deznodământul în care, după alegerile pentru Parlamentul European, niciuna din funcțiile cheie de conducere ale instituțiilor UE nu ar reveni unei persoane din Europa de Est.

“Nu cred că este momentul să fac speculații. Sunt președintele României, sunt membru în Consiliul European, unde după alegerile europene se vor discuta toate aceste poziții”, a spus președintele, întrebat de CaleaEuropeană.ro dacă ia în considerare să își continue cariera politică la nivel european, prin numirea într-o înaltă funcție la conducerea unei instituții UE.

“Eu cred în 2019 s-a greșit. Toate pozițiile relevante au fost ocupate de persoane foarte competente, nu asta este discuția, din vechea Europă. Este unul dintre motivele pentru care foarte mulți est-europeni se consideră puțin lăsați deoparte. Este o eroare și sper că de data aceasta ca această eroare să nu se mai producă”, a subliniat președintele, în cadrul unor declarații de presă alături de președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, înainte de un discurs în plenul PE.

El a subliniat că “Ar fi bine pentru Uniune să se înțeleagă că alegerea pentru leadership trebuie să se facă și ținând cont de criteriul regional”, referindu-se la persoane din “vechea Europă, din est, din nord, din sud”.

“Aceste chestiuni nu trebuie niciodată neglijate, fiindcă ele ar adânci niște falii care, preferăm noi, să fie închise”, a conchis el.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

SOTEU 2023 | Rareș Bogdan, liderul eurodeputaților români din Grupul PPE, cere acceptarea României în Schengen pentru a frânge ascensiunea extremismului: România așteaptă un singur lucru: respectul cuvenit

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Eurodeputatul PNL Rareș Bogdan, liderul delegației române din Grupul PPE din Parlamentul European trage atenția asupra curentului extremist care prinde aripi ca urmare a refuzului Austriei de a accepta aderarea României la spațiul Schengen.

Într-o intervenție susținută cu prilejul discursului președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, privind Starea Uniunii, Bogdan a menționat că țara noastră ”așteaptă un singur lucru: respectul cuvenit”.

”Aud cuvinte ca solidaritate, unitate. Care solidaritate? Ce au cerut românii care sunt umiliți pe coridoare marginale în aeroporturi? Ce unitate și egalitate de șanse când românii stau la cozi kilometrice la granițe? Ne-ați hrănit cu iluzii, în timp ce Austria vizează contracte, în vreme ce România așteaptă un singur lucru: respectul cuvenit. Respect și șanse egale. Pentru Europa comună”, și-a exprimat eurodeputatul indignarea.

Acesta a evidențiat faptul că românii sunt ”cetățeni europeni model, responsabili și deschiși, toleranți și muncitori”.

”Am făcut eforturi uriașe și am deschis larg ușile pentru 6 milioane de ucraineni ce fugeau din fața agresiunii lui Putin. Ne punem la grea încercare fermierii noștri rămași cu mii de tone de cereale în hambare sau pe câmp pentru a primi cereale ucrainene ce trebuie să ajungă în nordul Africii și în Europa, însă care rămân în cantități uriașe pe teritoriul României. Ne-am securizat granițele. Tocmai azi dimineață, românii de la granița sudică cu Ucraina au primit mesaje de alertă din cauza bucăților de drone ce cad de pe celălalt mal atacat în rafale de ruși. Nu sunteți capabili să puneți presiune și să-l opriți pe cancelarul Nehammer al Austriei de a umili și sfida o țară cu 23 de milioane de cetățeni europeni”, a fost mesajul acid al lui Rareș Bogdan la adresa colegilor săi.

Din punctul său de vedere, cancelarul austriac ”sfidează și umilește nu doar România, el își bate joc de UE, de voi toți, de la Consiliu până la tine, în mod special, dragă Ursula. Tu, Roberta, Charles Michel, ne faceți promisiuni peste promisiuni, iar noi privim cum România, exemplu al toleranței etnice și religioase, al parteneriatului corect și asumat pentru forțele militare NATO, este bântuită de stafia extremismului, anti-europenismului și intoleranței”, a continuat europarlamentarul.

”Partidele marginale au devenit periculoase din cauza refuzului Austriei de a ne accepta în Schengen și al vostru, de a fi incapabili de a-l convinge pe cancelarul Nehammer că greșește grav față de Europa comună”, a mai spus Rareș Bogdan.

România și Bulgaria au dovedit că fac parte din spațiul Schengen și trebuie să adere la zona de liberă circulație “fără nicio altă amânare”, a cerut miercuri președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Aceasta a susținut miercuri ultimul său discurs privind starea Uniunii Europene înainte de alegerile europene.

Cu nouă luni înainte de următoarele alegeri pentru Parlamentul European ce vor avea loc între 6 și 9 iunie 2024, președinta Ursula von der Leyen a prezentat prioritățile Comisiei până la sfârșitul mandatului său. Printre temele evidențiate de aceasta s-au aflat: o Uniune Europeană mai puternică și mai rezilientă, sprijinul continuu al UE pentru Ucraina în războiul împotriva agresiunii Rusiei, securitatea și independența energetică a UE, dubla tranziție verde și digitală a UE, precum și protejarea valorilor fundamentale ale UE.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

Rareș Bogdan3 hours ago

Doi ani de la invazia Rusiei în Ucraina | Rareș Bogdan: Europa trebuie să fie mai unită ca oricând. Orice ezitare este interpetată de agresor drept dezbinare

NATO6 hours ago

La doi ani de la invazia Rusiei în Ucraina, Olaf Scholz îndeamnă la intensificarea eforturilor de apărare în Europa

INTERNAȚIONAL6 hours ago

Demonstrație de unitate și solidaritate occidentală la Kiev: Șefa Comisiei Europene și premierii Belgiei, Canadei și Italiei comemorează doi ani de la invazia rusă a Ucrainei alături de Volodimir Zelenski

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

Von der Leyen predă 50 de autoturisme finanțate de UE forțelor de securitate ucrainene pentru a spori stabilitatea și a consolida investigațiile privind crimele de război în teritoriile eliberate de ocupație

ROMÂNIA8 hours ago

Doi ani de război în Ucraina| Nicolae Ciucă: România și întreaga lume liberă sprijină o națiune care luptă pentru viață, pentru libertate și pentru valorile democratice

ROMÂNIA8 hours ago

Palatul Victoria, iluminat la 24 februarie în culorile drapelului ucrainean: „Guvernul României va lucra mai departe aplicat pentru a intensifica sprijinul concret și multidimensional pentru Ucraina”

NATO8 hours ago

La doi ani de la invazia Rusiei în Ucraina, Jens Stoltenberg afirmă clar că țara asediată „va adera la NATO”: „Nu este o chestiune de dacă, ci de când”

Dan Motreanu9 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu obține sprijinirea unor propuneri importante pentru România în cadrul raportului privind crearea platformei Tehnologii Strategice pentru Europa

INTERNAȚIONAL20 hours ago

Olanda încheie un acord de securitate pe zece ani cu Ucraina pentru a-i consolida apărarea și integrarea în UE și NATO

SUA20 hours ago

UE și SUA își vor alinia strategia de reducere a riscurilor în relație cu China prin investiții în reziliența lor și reducerea dependențelor și vulnerabilităților critice

NATO8 hours ago

La doi ani de la invazia Rusiei în Ucraina, Jens Stoltenberg afirmă clar că țara asediată „va adera la NATO”: „Nu este o chestiune de dacă, ci de când”

U.E.1 day ago

Bruxelles-ul va debloca fonduri europene de 137 miliarde de euro pentru Polonia în contextul reformelor privind statul de drept

ROMÂNIA3 days ago

Coaliția de guvernare a decis comasarea alegerilor locale cu cele europene pentru 9 iunie. Românii vor mai vota pentru prezidențiale în septembrie și pentru parlamentare în decembrie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

”Living Better with Europe”. Chestorul PE Victor Negrescu: În cei 17 ani de apartenență la UE, România a înregistrat un sold pozitiv de 62 de miliarde de euro comparativ cu obligațiile financiare de țară membră

ROMÂNIA4 days ago

Marcel Ciolacu subliniază importanța alegerilor europene din 9 iunie: Vreau să trăiesc într-o Românie și într-o Europă liberă. Aceste alegeri vor fi despre principii, pentru apărarea valorilor, a statului de drept

ROMÂNIA5 days ago

Interviu | Ambasadorul Italiei la București: Modelul nostru de cooperare economică de succes ar trebui să evolueze spre a treia fază, axată pe sectoarele inovatoare care servesc tranziția ecologică și digitală

ROMÂNIA1 week ago

Marcel Ciolacu: Componenta economică româno-italiană, extrem de solidă. Peste 20 miliarde de euro vor fi investite până în 2030 în infrastructura de transport

ROMÂNIA1 week ago

România și Italia trec într-o nouă etapă de dezvoltare a Parteneriatului Strategic Consolidat. Marcel Ciolacu și Giorgia Meloni au pus bazele unui plan de acțiune pentru întărirea relațiilor dintre cele două țări

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Marcel Ciolacu îi îndeamnă pe românii din Italia să se întoarcă acasă pentru a contribui la dezvoltarea României, punând în aplicare experiența dobândită în străinătate

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Ciolacu vizitează Șantierul naval Constanța: Este nevoie de implicare și de mai multe fonduri direcționate pentru a susține în continuare industria românească

Trending