Liderul delegației României în grupul PPE din Parlamentul European, eurodeputatul Rareș Bogdan, a declarat în exclusivitate pentru caleaeuropeana.ro că susține condiționarea fondurilor europene de respectarea statului de drept, dar cu condiția unor „mecanisme clare care să nu-i transforme pe cetățeni în victime ale politicienilor”.

În calitate de membru în Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE), Rareș Bogdan a vorbit despre necesitatea unui mecanism privind statul de drept care să împiedice politicienii aflați în funcții publice de la comiterea de abuzuri, asemenea unei „săbii a lui Damocles”, a cărei greutate poate fi consolidată prin condiționarea acordării fondurilor europene, vitale pentru dezvoltarea unei țări, de respectarea legii. 

„Dacă nu ar avea această sabie a lui Damocles deasupra capului, poate că politicienii ar fi tentați să împingă statele către derapaje de la principiile statului de drept. Și asta nu se poate, căci statul de drept este cureaua de transmisie a unei democrații consolidate. Statul de drept înseamnă protejarea cetățeanului împotriva exercitării discreționare a puterii. Abuzul de putere poate duce la derapaje care pot face ca unei națiuni să-i șuiere glonțul pe lângă ureche – vezi cazul României. Din fericire, românii au priceput care este riscul de a încredința puterea unei forțe politice suspecte, care a demonstrat că are o agendă personală sau de grup în detrimentul celei naționale. A ține zone întregi în sărăcie, refuzând bani europeni, pentru că nu puteau fi furați de grupul infracțional organizat care aproape că acaparase țara noastră, a fost o crimă care a costat enorm: milioane de cetățeni au plecat peste frontiere. Am pierdut oameni tineri, dornici să muncească, să construiască, să demonstreze ce pot. România a stat pe loc, când putea avea, acum, un decalaj mult mai mic față de vestul Europei. Deci banii europeni sunt cruciali pentru dezvoltarea noastră și nu merită riscat viitorul altor generații numai deoarece cuiva i-a trecut prin minte să-și cumpere o insulă exotică”, atrage atenția Rareș Bogdan.  Așadar, precizează eurodeputatul român, „susțin condiționarea fondurilor europene de respectarea statului de drept, dar trebuie să avem în vedere mecanisme clare care să nu-i transforme pe cetățeni în victime ale politicienilor”. 

El punctează încă o dată că pericolul major al încălcării flagrante a statului de drept „din fericire nu mai există în România, ferm decisă” să respecte acest principiu fundamental, „iar cetățenii care vor veni la vot vor demonstra și ei asta”.

De asemenea, Rareș Bogdan a vorbit și despre primul raport al Comisiei Europene privind situația statului de drept în toate statele membre UE, publicat la sfârșitul lunii septembrie, și în care este recunoscut faptul că angajamentul Guvernului României de a restabili calea reformei judiciare după declinul din anii 2017-2019 a contribuit la o scădere semnificativă a tensiunilor cu sistemul judiciar, iar societatea civilă a avut un rol important în apărarea statului de drept în România. În acest sens, eurodeputatul subliniază că raportul demonstrează cu claritate direcția pozitivă a forțelor politice democratice și a societății civile privind respectarea justiției. 

„În privința primului raport european referitor la statul de drept, acesta reflectă exact poziția forțelor politice democratice din România, dar și pe cea a societății civile. Știm cu toții că în perioada 2017 – 2019 au existat tentative de dinamitare și măcelărire a legilor justiției, independența magistraților a fost subminată, codurile judiciare au fost modificate ridiculizând principii care rezistau de la dreptul penal roman încoace. Actualul Guvern a început să corecteze toate aceste erori. De altfel, pachetul de legi care însănătoșesc legile justiției – prevederi legate de desființarea Secției Speciale, procedurile de numire în funcțiile de procurori-șefi, desemnarea membrilor CSM, răspunderea magistraților, protecția magistraților de ingerințe – se află în dezbatere publică”, explică Rareș Bogdan. 

Primul raport anual privind statul de drept este una dintre inițiativele majore din Programul de lucru al Comisiei pentru 2020 și face parte din mecanismul european cuprinzător privind statul de drept anunțat de președinta von der Leyen în Orientările sale politice. Raportul este rezultatul unui dialog strâns cu autoritățile naționale și cu părțile interesate și analizează situația din toate statele membre în mod obiectiv și imparțial. Evaluarea calitativă realizată de Comisie se concentrează pe evoluțiile semnificative care au avut loc din ianuarie 2019 până în prezent și asigură o abordare coerentă prin aplicarea aceleiași metodologii tuturor statelor membre, proporțională însă cu scara evoluțiilor.

Raportul face parte din noul ciclu anual de evaluare a statului de drept, așa-numitul mecanism privind statul de drept. Mecanismul este un ciclu anual menit să promoveze statul de drept și să prevină apariția sau agravarea problemelor. Obiectivul este de a se concentra pe o mai bună înțelegere și conștientizare a problemelor și a evoluțiilor semnificative, precum și de a identifica amenințările la adresa statului de drept și de a ajuta statele membre să găsească soluții cu sprijinul Comisiei și al celorlalte state membre, precum și al părților interesate, inclusiv al Comisiei de la Veneția.

Obiectivul mecanismului este unul preventiv. Acesta este distinct de celelalte elemente din setul de instrumente ale UE pentru asigurarea respectării statului de drept/ și nu înlocuiește mecanismele de care dispune UE în temeiul tratatelor pentru a rezolva problemele mai grave legate de statul de drept cu care se confruntă statele membre. Printre aceste instrumente se numără procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor și procedura de protejare a valorilor fondatoare ale Uniunii, prevăzută la articolul 7 din Tratatul privind Uniunea Europeană. Mecanismul este, de asemenea, diferit de procedura propusă de condiționalitate bugetară, care urmărește să protejeze bugetul UE în situațiile în care interesul financiar al Uniunii ar putea fi în pericol din cauza unor deficiențe generalizate ale statului de drept într-un stat membru.

Acțiunile de dezinformare și discreditare a Uniunii Europene au sporit în contextul pandemiei de COVID-19, anumite strategii de propagandă fiind promovate de Rusia și China, a atras atenția eurodeputatul Rareș Bogdan (PNL, PPE), singurul român membru al Comisiei speciale privind ingerințele externe în toate procesele democratice din cadrul Uniunii Europene, inclusiv privind dezinformarea (INGE) din Parlamentul European.

”Putem afirma că anumite strategii de propagandă sunt promovate de Rusia și China, de la fake-news în legătură cu COVID-19 până la campanii de dezinformare legate de scopurile UE, în sensul subminării proceselor democratice”, a dat exemplu Rareș Bogdan într-o declarație în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro.

Acesta a explicat și care vor fi activitățile întreprinse de noua comisie, a cărei înființare a luat naștere în urma unei decizii a Parlamentului European din 18 iunie.

”Comisia specială din care fac parte va analiza investigațiile referitoare la încălcarea regulilor electorale sau ocolirea acestora. Totodată, vom căuta metodele cele mai eficiente, de pildă inițiative legislative sau non-legislative, pentru a combate efectele dezinformării prin intermediul platformelor de socializare”, a detaliat liderul eurodeputaților români din grupul PPE.

”Cetățenii statelor membre sunt ținte ale unor campanii coordonate din state terțe, care urmăresc să le infuențeze atitudinea politică, căci aceasta este miza”, a mai spus acesta, completând că unitatea UE este sabotată prin ”susținerea unor platforme populiste și extremiste vopsite în culori aparent atractive. Însă sunt niște capcane, iar hidoșenia a ceea ce se ascunde în spatele lor este maximă”.

”Noi vom propune strategii de comunicare mai eficiente, vom întări transparența și vom susține cu toate forțele accesul la dezbateri democratice. Nu în ultimul rând, vom arăta cetățenilor din statele membre tentați să creadă minciunile care subminează unitatea UE dovezi simple că Uniunea Europeană este ACASĂ, iar cei care urmăresc demolarea ei au o agendă fără legătură cu binele comunităților”, a mai precizat Rareș Bogdan.

Uniunea Europeană depune eforturi pentru protejarea societăților și a cetățenilor săi împotriva amenințărilor hibride, inclusiv împotriva acțiunilor de răspândire a informațiilor eronate și de dezinformare.

În contextul intensificării activităților de dezinformare legate de pandemia de COVID-19, instituțiile UE au acționat pentru a crește gradul de sensibilizare cu privire la pericolele dezinformării și au promovat utilizarea surselor sigure.

În acest sens, Parlamentul European a decis la 18 iunie cu 548 de voturi pentru, 83 împotrivă și 56 de abțineri înfiinarea unei Comisii privind ingerințele externe în toate procesele democratice din cadrul Uniunii Europene, inclusiv privind dezinformarea, care este însărcinată cu analizarea cercetărilor și investigațiilor care au arătat că regulile electorale crucial au fost au fost încălcate sau ocolite.

De asemenea, aceasta va trebui să identifice domeniile posibile care ar necesita acțiuni legislative și non-legislative în legătură cu platformele de socializare, să sugereze acțiuni coordonate la nivelul UE pentru combaterea amenințărilor hibride și să contracareze campaniile de informare și comunicarea strategică a țărilor terțe maligne care aduc prejudicii Uniunii Europene.

Hotărârea Parlamentului European venea în completarea acțiunilor înreprinse de Comisia Europeană care, la 10 iunie, alături de Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Josep Borrell, a publicat o comunicare comună intitulată ”Combaterea dezinformării în legătură cu COVID-19 – Asigurarea unei informări corecte”, propunând acțiuni concrete de sporire a rezilienței UE împotriva provocării reprezentate de dezinformare.

Acestea includ sporirea sprijinului UE pentru verificatorii de fapte și cercetători, consolidarea capacităților de comunicare strategică ale UE și consolidarea cooperării cu partenerii internaționali, cu garantarea, în același timp, a libertății de exprimare și a pluralității.

Parteneriatul Strategic dintre România și SUA este solid pentru că românii s-au dovedit a fi interlocutori serioși, a declarat, joi, europarlamentarul Rareș Bogdan (PNL, PPE), în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro, în contextul în care în luna octombrie a avut loc desant guvernamental al României la Washington, cu vizite importante în capitala SUA ale miniștrilor români ai apărării, economiei și energiei și afacerilor externe.

“Consolidarea și extinderea Parteneriatului Strategic cu SUA este una dintre liniile prioritare ale politicii noastre externe, alături de consolidarea rolului României în UE și NATO. Parteneriatul Strategic este solid, pentru că românii s-au dovedit a fi interlocutori serioși. Americanii nu investesc în asemenea înțelegeri decât atunci când au garanții că nu pornesc într-o aventură; ei nu strâng mâna unor politicieni care le zâmbesc în față, dar îi lucrează pe la spate”, a spus Rareș Bogdan, membru în Comisia pentru afaceri externe (AFET) a Parlamentului European.

Liderul delegației eurodeputaților români a făcut trimitere și la acordul interguvernamental parafat pe 9 octombrie la Washington între ministrul economiei și energiei, Virgil Popescu, și secretarul energiei Dan Brouillette.

Acordul “anunță investiții gigantice și ne pot aduce în situația de a deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa, plus linia ferată și autostrada care va porni din Constanța și va ajunge la Gdansk sau întărirea prezenței militare sunt doar câteva dintre componentele acestui Acord”, a completat Bogdan, făcând astfel referire și la declarațiile ambasadorului SUA la București, Adrian Zuckerman.

Mai mult, Rareș Bogdan a menționat și dimensiunea istorică a relațiilor dintre România și Statele Unite.

“Vreau să subliniez ceva: în timp ce Armata Roșie ne-a „eliberat” încât am umblat cocoșați 50 de ani, fără libertatea de a alege, de a ne exprima, de a avea o opinie contrară comuniștilor, iar elita intelectuală a fost trimisă să putrezească în închisori, SUA militează pentru libertatea de exprimare și, ce să vezi, ne și oferă o umbrelă de securitate. Ca să nu mai vorbim despre contribuția americană la realizarea Marii Uniri, în 1918! Relația cu SUA a traversat un secol tumultos, în care simpatia poporului român nu a fost știrbită”, a expus el.

Mai mult, eurodeputatul român este “convins că Parteneriatul Strategic va fi consolidat după alegerile din 3 noiembrie“.

În luna octombrie, miniștrii români ai apărării naționale, economiei și energiei și afacerilor externe au fost invitați de omologii lor la Washington pentru a consolida Parteneriatul Strategic dintre România și SUA.

La 8 octombrie, ministrul român al apărării Nicolae Ciucă și secretarul american al apărării Mark Esper au semnat o foaie de parcurs privind cooperarea la nivelul apărării 2020-2030. La 9 octombrie, România şi SUA au parafat, la Washington, un acord interguvernamental extins care permite cooperarea în ceea ce priveşte domenii de importanţă pentru România, cum ar fi proiectul Unităţilor 3 şi 4 ale Centralei Nuclearo-electrice de la Cernavodă, retehnologizarea Unităţii 1, precum şi cooperare pe diverse paliere în domeniul nuclear civil din România. Separat de acordul parafat, România a identificat interesul SUA şi pentru o componentă de finanţare de 7 miliarde de dolari pentru dezvoltarea proiectelor din domeniul energetic printr-un Memorandum de Înţelegere cu Exim US. În același context, ambasadorul american în România a afirmat că țara noastră va găzdui în curând mai mulți militari americani și că SUA vor investi într-un proiect de conectare a Mării Baltice de Marea Neagră printr-o linie de cale ferată și o autostradă Gdansk-Constanța. Ulterior, la 19 octombrie, șeful diplomației române, Bogdan Aurescu, s-a întâlnit la Departamentul de Stat cu omologul său american, Mike Pompeo, cadru în care cei doi oficiali au discutat despre consolidarea investițiilor SUA în Europa de Est, implicarea americană în exploatarea gazelor din Marea Neagră, accederea României în Programul Visa Waiver și prezența militară americană pe teritoriul țării noastre.

Anul acesta, România și SUA marchează 140 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice, iar noile evoluții de la nivelul Parteneriatului Strategic au loc ca urmare a Declarației Comune semnate în august 2019, la Casa Albă, de președinții Donald Trump și Klaus Iohannis.