Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) din Parlamentul European a adoptat joi cu largă majoritate raportul eurodeputatului Rareș Bogdan (PNL, PPE) privind transparența procesului decizional la nivel european.

În cadrul raportului fără caracter obligatoriu, adoptat cu 60 de voturi pentru și 4 împotrivă, eurodeputații comisiei LIBE subliniază că instituțiile europene trebuie să depună eforturi pentru a garanta cele mai înalte standarde de transparență, resposabilitate și integritate. Eurodeputații consideră că accesul la documente ar trebui să fie asigurat în contextul împlementării politicilor europene și folosirii banilor europeni.

”Suntem hotărâți să aducem cetățenii mai aproape de procesul decizional și, prin recomandările cuprinse în raport, dorim să îmbunătățim și să facem mai eficient accesul cetățenilor la documente. Transparența și responsabilitatea sunt fundamentale pentru a spori încrederea cetățenilor europeni în activitățile politice, legislative și administrative ale UE și în instituțiile sale”, a declarat Rareș Bogdan, liderul delegației eurodeputaților români din grupul PPE, potrivit unui comunicat al comisiei mai sus amintite. 

Comisia LIBE a dat drept exemplu de bune practici Parlamentul European, făcând posibil pentru cetățeni, mass-media și părțile interesate să observe cum sunt adoptate deciziile.

La polul opus, eurodeputații Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne critică Consiliul Uniunii Europene, a cărui lipsă de angajament privind asigurarea transparenței arată ”o lipsă de responsabilitate, în calitate de colegislator”.

Cât privește Comisia Europeană, europarlamentarii consideră că instituția a înregistrat progrese, dar critică practica recurentă a acesteia de a oferi adesea Parlamentului European doar informații limitate cu privire la punerea în aplicare a legislației UE, precum și refuzul de a publica statistici referitoare la eficacitatea politicilor UE.

În egală măsură, Comisia LIBE solicită Executivului european să fie mai transparent când vine vorba de contracte și procedurile de licitație. De asemenea, eurodeputații consideră că Parlamentul European ar trebui informat în legătură cu fiecare etapă a negocierilor acordurilor intertanționale, respectând astel prevederile tratatelor UE.

Comisia LIBE susține, de asemenea, crearea unei baze de date dedicate dosarelor legislative ale UE și deplând evoluția lentă a tratativelor pentru stabilirea unui registru obligatoriu privind transparența.

În ceea ce privește voturile din Parlamentul European, europarlamentarii sugerează stabilirea unui sistem ușor de utilizat care să includă funcții de căutare și filtrare.

Situația miilor de cetățeni europeni, foarte mulți români, blocați în trafic după ce mai multe state europene au închis granițele din cauza noii tulpini de SARS-COV-2 necesită o reacție mai rapidă, mai satisfăcătoare din partea UE, a precizat eurodeputatul PNL Rareș Bogdan, liderul eurodeputaților români din grupul PPE.

Manifestându-și revolta față blocajul de la granița dintre Regatul Unit și Franța, eurodeputatul român a anunțat că va interpela Comisia Europeană, alături de 12 colegi din delegația PPE România, pentru a primi răspunsuri la următoarele întrebări:

1. Ce acțiuni întreprinde Comisia pentru a garanta că cetățenilor europeni nu le sunt încălcate drepturile fundamentale și pentru a preveni ca astfel de situații să mai aibă loc?

2. Cum a gestionat Comisia această criză, în afară de a recomanda ţărilor UE să aibă o abordare coordonată în privinţa măsurilor de călătorie şi transporturi?

”Blocajul de la frontiera dintre UK și Franța, de pildă, se rezolvă foarte târziu, iar nervii cetățenilor sunt întinși la maxim! Știu că s-au făcut eforturi, mi se spune că s-au distribuit apă și alimente, dar sistemul s-a mișcat mult prea greu. Mii de oameni epuizați, fără acces la facilități de igienă personală și hrană, copii, vârstnici în situații disperate – aceasta este o situație inacceptabilă”, a precizat Rareș Bogdan într-un mesaj pe Facebook.

”Mă aștept ca acest tip de situații să fie anticipate și instituite celule de criză în secunda 2 a unui blocaj, iar soluțiile să fie puse pe tapet în 3 ore. Asta dacă siguranța cetățeanului european mai contează! Este irelevant, în situații de criză, faptul că membrii UE au autonomie de decizie pe anumite probleme. Mă aștept la solidaritate, nu la o spălare pe mâini”, a mai spus acesta.

Peste 50 de ţări din întreaga lume au impus restricţii călătorilor din Regatul Unit după ştirea referitoare la apariţiei unei variante mult mai contagioasă a virusului care provoacă COVID-19.

Decizia autorităţilor franceze a avut însă cel mai mare impact, trenurile şi feriboturile care traversează Canalul fiind suspendate timp de 48 de ore, ceea ce a provocat blocaje masive pe şoselele din sud-estul Angliei.

Începând cu noaptea de marți spre miercuri, circulația dinspre Regatul Unit către Franța a fost reluată, după ce cele două state au ajuns la un acord, dar condiționat.

Cetățenii Uniunii Europene care vor să treacă din Marea Britanie în Franța trebuie să prezinte dovada unui test COVID negativ, efectuat cu maximum 72 de ore înaintea deplasării.

Sunt acceptate atât testele PCR, cât şi cele antigen care sunt sensibile la noua tulpină a coronavirusului. Lista testelor antigen acceptate urmează să fie publicată de Ministerul francez al Solidarităţii şi Sănătăţii.

Aceste reglementări rămân în vigoare până cel puţin pe 6 ianuarie 2021, sub rezerva unei posibile reevaluări la nivel bilateral sau european.

Comisia Europeană a făcut marți apel la un răspuns coordonat la nivelul Uniunii Europene și a recomandat statelor membre reluarea traficului cu Regatul Unit pentru călătoriile esențiale și pentru ”evitarea înreruperilor lanțului de aprovizionare”.

”În vreme ce sunt importate măsuri de precauție temporare pentru a limita răspândirea SARS-CoV-2, fiind necesară descurajarea călătoriilor neesențiale către și dinstre Marea Britanie, interdicţiile de călătorie cu avionul şi cu trenul ar trebui ridicate, dată fiind nevoia asigurării călătoriilor esenţiale şi a evitării întreruperilor lanţului de aprovizionare”, semnalează Executivului european, având în vedere că, până la finalul lunii decembrie, normele europene se aplică și pe teritoriul Regatului Unit, așadar statele membre nu ar trebui să refuze intrarea persoanelor care vin această țară.

România este țara cu cele mai avansate abilități în materie de apărare cibernetică din Centrul și Estul Europei și nu este de mirat că a fost aleasă să găzduiască Centrul european de competențe în domeniu, a declarat eurodeputatul Rareș Bogdan în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro după ce țara noastră a obținut găzduirea Centrului european de competenţe în domeniul securităţii cibernetice.

“România este țara cu cele mai avansate abilități în materie de apărare cibernetică din Centrul și Estul Europei. Nu mă miră faptul că a fost aleasă să găzduiască Centrul european de competențe în domeniu!”, a afirmat Bogdan, liderul delegației eurodeputaților români din grupul PPE.

El a ilustrat și faptul că performanța românilor a fost recunoscută și de NATO, care a încredințat țării noastre, la Summit-ul din Țara Galilor, misiunea de națiune-lider în ce privește securitatea cibernetică a Ucrainei.

“Ecosistemul cibernetic al Uniunii Europene este crucial pentru securitatea noastră”, a mai subliniat el.

Singurul eurodeputat român membru în Comisia specială a Parlamentului European privind dezinformarea s-a referit astfel și la războiul informațional, despre care a punctat că acesta este “extrem de dur” și “țintește UE pe flancuri vopsite în bastioane ale apărării drepturilor omului, teleghidate din estul apropiat și cel îndepărtat, când în realitate sunt niște campanii de discreditare ce lovesc ritmic în eurosistem”.

“Acest război, dus împreună cu atacurile cibernetice clasice, trebuie câștigat. Sunt câteva fronturi: combaterea grupărilor de criminalitate cibernetică, a acțiunilor unor state care luptă perfid, a hackerilor și a teroriștilor. Omenirea s-a mutat online, prin urmare și războaiele, iar aici, România este un general cu patru stele“, a conchis Rareș Bogdan.

Bucureștiul va deveni gazda viitorului Centru european de competenţe în domeniul securităţii cibernetice, România urmând să găzduiască în premieră, pe teritoriul său, o agenție europeană, conform unei decizii luate la nivelul Consiliului Uniunii Europene. România, singura țară dintre cele candidate care nu găzduiește vreo agenție UE, a concurat cu Belgia (Bruxelles), Germania (München), Lituania (Vilnius), Luxemburg (Luxemburg), Polonia (Varșovia) și Spania (Leon). Bucureștiul a obținut în finală 15 voturi și a devansat Bruxelles-ul, care a primit 12 voturi. 

Succesul înregistrat de România, care prin Centrul european de securitate cibernetică va găzdui în premieră o structură UE pe teritoriul său, a fos salutat și de președintele Klaus Iohannis și de ministrul de externe Bogdan Aurescu.

România a depus luni dosarul de candidatură a Bucureştiului pentru găzduirea viitorului Centru european de competenţe în domeniul securităţii cibernetice, în cadrul reuniunii ministeriale informale a miniştrilor Telecomunicaţiilor din statele membre UE, desfăşurată luni, sub coordonarea Preşedinţiei germane a Consiliului UE.

Rezultatul obținut de România a fost posibil în urma unor demersuri diplomatice intense în ultima perioadă derulate atât la București și Bruxelles, cât și în capitalele statelor membre. Și prim-ministrul Ludovic Orban a ridicat acest subiect în cadrul consultărilor și discuțiilor avute cu unii dintre omologii săi, în special cu premierul francez și cancelarul german.

Țara noastră deține însă o importantă experiență în domeniul securității cibernetice. România a devenit în iunie 2019 al 22-lea membru cu drepturi depline al Centrului Cooperativ de Excelență NATO pentru Atacuri Cibernetice de la Tallinn. Mai mult, România a participat, începând cu 2015, în calitate de națiune-lider, la Fondul de Sprijin (Trust Fund) pentru dezvoltarea capacității de apărare a securității cibernetice a Ucrainei, fond creat prin participarea voluntară a țărilor NATO, după anexarea Crimeii de către Rusia. Mai mult, România și-a anunțat la nivelul NATO și intenția de a înființa și găzdui un Centru euro-atlantic în domeniul rezilienței. 

De altfel, decizia înființării acestei agenții a fost luată în timpul președinției României la Consiliul Uniunii Europene.

De asemenea, UE are și Agenția permanentă a Uniunii Europene pentru securitate cibernetică (ENISA), cu sediul în Grecia. Activitățile noului centru european de competențe industriale, tehnologice și de cercetare în domeniul securității cibernetice vor completa sarcinile ENISA.

Propunerea de regulament de instituire a Centrului european de competențe industriale, tehnologice și de cercetare în domeniul securității cibernetice și a rețelei de centre naționale de coordonare (Centrul Cyber al UE) a fost lansată de Comisia Europeană în 2018.

Centrul Cyber va reprezenta o structură cheie în contextul eforturilor de la nivel UE de configurare a unui ecosistem european în materie de securitate cibernetică. Centrul va avea un rol important în sprijinirea creării de legături între actorii publici și privați din domeniu, mediul academic și industria de profil din Uniune, asigurând, totodată, coordonarea între centrele naționale pentru securitate cibernetică din statele membre. 

De asemenea, Centrul va acționa pentru stimularea cercetării și inovării tehnologice în vederea consolidării securității cibernetice în cadrul Uniunii. Astfel, Centrul va reprezenta principalul organism de gestionare a fondurilor europene dedicate cercetării în domeniul securității cibernetice disponibile prin cele două programe de finanțare ale UE cu relevanță pentru sector – Europa Digitală și Orizont Europa.