Eurodeputatul Rareș Bogdan, liderul delegației române din grupul PPE din Parlamentul European, a cerut Comisiei Europene „măsuri reale” pentru salvarea producătorilor români de cereale,  „care se uită la porumbul lor cum putrezește, deoarece piața e plină de cereale din Ucraina”, potrivit unui mesaj postat pe Facebook.

„Comisia ar trebui să cumpere cerealele din Ucraina și sa le trimită în Africa sau alte zone unde foametea face ravagii, iar noi să facem mămăligă sau să hrănim animalele cu ce crește în țara noastră, este de părere eurodeputatul Rareș Bogdan.

„Știu de la colegul Daniel Buda, ale cărui poziții in Comisia de Agricultură sunt remarcabile, că mulți cultivatori de cereale din România și alte țări est-europene înregistrează pierderi uriașe din cauza războiului din Ucraina, deoarece produsele din țara invadată de Putin sunt scutite de taxe vamale, deci mai ieftine, și fac concurență cerealelor din UE”, afirmă acesta.

Eurodeputatul mai explică că pentru multe exploatații s-au folosit bani europeni, dar subvenția nu acoperă costurile de producție, iar fermierii nu pot desface pe piață din cauza produselor din Ucraina mai ieftine și sunt pe marginea falimentului, având de achitat și rate la bănci, și facturi către furnizori.

În cele din urmă, Rareș Bogdan subliniază că eurodeputații români din grupul PPE sunt solidari cu drama poporului ucrainean, iar România este în prima linie a demersurilor umanitare menite să salveze o națiune din fața terorismului practicat de Kremlin. Cu toate astea, ei cer Comisiei Europene „măsuri concrete de îndată pentru fermierii aflați în proximitatea graniței cu Ucraina, a căror existență este pusă în pericol!”.

Eurodeputatul PNL Rareș Bogdan, liderul delegației române din Grupul PPE din Parlamentul European, speră că România va fi primită în spațiul Schengen în timpul președinției suedeze a Consiliului Uniunii Europene, ”deoarece românii au suportat destulă umilință prin refuzul nejustificat al Austriei de a respecta normele europene”.

”Suedia a preluat șefia Consiliului UE, prioritățile sale sună bine, mai rămâne să nu fie doar intenții, deoarece românii au suportat destulă umilință prin refuzul nejustificat al Austriei de a respecta normele europene și a accepta prezența noastră în Schengen cu drepturi depline. Marțea viitoare, în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, Suedia își va prezenta programul – securitate, unitate, prosperitate, energie verde, stat de drept”, a anunțat acesta într-un mesaj publicat pe Facebook.

În viziunea sa, fără ”România în Schengen vorbim degeaba despre unitate” în cadrul Uniunii Europene.

”Fără respectarea regulilor de către Austria, vorbim degeaba de stat de drept! Fără unitate și stat de drept discutăm degeaba despre prosperitate și tranziție la economia verde, ca să nu mai vorbim de securitate”, a completat Rareș Bogdan.

Scoțând în evidență beneficiile extinderii spațiului de liberă circulație către țara noastră în contextul războiului din Ucraina, eurodeputatul a amintit că marți, la Bruxelles, Jens Stoltenberg, Ursula von der Leyen și Charles Michel vor semna o Declarație comună privind cooperarea NATO-UE, ”document extrem de important în contextul regional”, având în vedere că ”în februarie e un an de la invadarea Ucrainei, iar unitatea e mai importantă decât oricând”.

Conform programului președinției suedeze a Consiliului Uniunii Europene, miniștrii justiției și ai afacerilor interne vor avea în perioada 26-27 ianuarie o reuniune informală la Stockholm, prima din acest an după ce Austria și Olanda au votat la 8 decembrie, în cadrul reuniunii Consiliului JAI prezidată de Cehia, împotriva aderării României și a Bulgariei la spațiul de liberă circulație Schengen, nefiind întrunită unanimitatea necesară pentru ca cele două state să intre în spațiul de liberă circulație.

Decizia a stârnit un val puternic de nemulțumiri din partea oficialilor europeni și ai statelor membre, evidențiindu-se în acest caz Germania și Franța.

În semn de protest, România a decis să diminueze relațiile diplomatice cu Austria, ambasadorul Emil Hurezeanu fiind chemat în țară pentru consultări, astfel că Ambasada de la Viena va fi asigurată de însărcinat cu afaceri ad interim.

Prezentă la summitului Consiliului European ce a avut loc la mijlocul lunii decembrie, chestiunea blocării României și Bulgariei de a deveni membre ale spațiului de liberă circulație a fost ridicată de președinta Parlamentul European, Roberta Metsola, care și-a exprimat dezamăgirea față de votul din Consiliul JAI.

Așadar, România se bucură de sprijinul instituțiilor europene pentru a-și îndeplini obiectivul de a deveni membru Schengen, fapt reiterat și de Roberta Metsola în cadrul primei sale vizite în țara noastră, dar și de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu prilejul vizitei efectuate pentru a lua parte la semnarea Acordului de privind Parteneriatul strategic în domeniul dezvoltării şi transportului energiei verzi, prin care va realizat un cablu subacvatic electric prin Marea Neagră.

Într-o intervenție în plenul Parlamentului European, care dezbate prioritățile eurodeputaților pentru agenda Consiliului European, liderul delegației române din grupul PPE, Rareș Bogdan, a vorbit despre presiunile din partea mediului privat austriac din România și criticile aduse de presa din Austria guvernului de la Viena pentru votul împotriva aderării țării noastre la spațiul Schengen.

Totodată, Rareș Bogdan a subliniat oportunitatea pe care o vor avea liderii europeni de a repara răul făcut României de votul negativ al Austriei.

„Membrii Consiliului au șansa de a repara mâine mizeria făcută României prin blocarea aderării la Schengen și vor face, astfel, un serviciu cancelarului Karl Nehammer. Cancelarul Austriei riscă să piardă alegerile din țara asta pentru că valul de antipatie stârnit prin blocarea României se poate transforma în bumerang la alegerile din ianuarie. Companiile austriece prezente în România, care asigură 7% din PIB-ul Austriei, adică 32 miliarde de euro, fac deja presiune asupra Guvernului de la Viena să revină asupra votului său. Considerând votul profund nedrept, întreaga presă austriacă, Die Presse, Der Standard, Kurier, ORF, până și cea oficială, critică în cor atitudinea profund antieuropeană a cancelarului austriac. Îl acuză că-și izolează țara, că își pedepsește propriile companii, că distruge reputația Austriei. Și vă spun ceva, Herr Nehammer, nimeni nu a câștigat vreodată un război cu presa. Nimeni, niciodată”, a afirmat eurodeputatul PPE, în discursul său.

Rareș Bogdan a subliniat că Austria nu a respectat actele normative ale UE și, prin urmare, încalcă statul de drept. „Cetățenii austrieci trebuie să știe că din această cauză țara se poate alege cu fonduri europene blocate”, a adăugat acesta.

Politicianul i-a transmis cancelarului austriac Karl Nehammer că România nu va uita ceea ce s-a întâmplat.

„Și încă ceva, Herr Nehammer: piatra lui David căreia puțini îi dădeau o șansă l-a nimerit totuși pe Goliat. Atenție la ce ați pornit cu țara mea! Noi nu uităm chiar dacă iertăm”. În schimb, Rareș Bogdan i-a mulțumit vicepreședintelui Parlamentului European, austriacul Othmar Karas,  pentru „modul absolut european în care a procedat și pentru poziția pe care o are, chiar dacă contrazice propriul președinte de partid”. 

Austria și Olanda au votat joia trecută, în cadrul reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne al Uniunii Europene, împotriva aderării României și a Bulgariei la spațiul de liberă circulație Schengen, nefiind întrunită unanimitatea necesară pentru ca cele două state să intre în spațiul de liberă circulație. În același timp, statele membre ale UE care fac parte și din Schengen, 22 dintre acestea, au votat aderarea Croației la spațiul Schengen. Austria este singura ţară din UE care s-a opus intrării României în spaţiul Schengen. În cazul Bulgariei, opoziţia a fost exprimată şi de către Austria și de către Olanda. Olanda și-a clarificat votul exprimat, explicând în minuta consemnată a reuniunii că este în favoarea aderării României la Schengen, așa cum au decis Guvernul și Parlamentul de la Haga. Votul a fost negativ deoarece România a fost inclusă la pachet cu Bulgaria, Țările de Jos considerând că Sofia nu este pregătită să adere. De altfel, ministrul de interne austriac Gerhard Karner anunțase în ajunul reuniunii JAI că va vota împotriva aderării României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen în reuniunea Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne, precizând că veto-ul ţării sale este ”un apel de urgenţă” către Comisia Europeană pentru a lua măsuri care să conducă la un control mai eficient al frontierelor externe ale Uniunii Europene în vederea frânării intrărilor ilegale ale migranţilor pe teritoriul blocului comunitar, în special pe ruta balcanică.