Connect with us

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Rareș Bogdan răspunde la acuzațiile social-democraților europeni: Nu se poate compara atacul PSD la adresa statului de drept cu propunerea PNL de a spori legitimitatea alesului local

Published

on

© European Parliament Media Center

Liderul delegației române din grupul PPE în Parlamentul European, Rareș Bogdan, a reacționat luni la afirmațiile critice ale liderului grupului S&D din legislativul european, Iratxe Garcia, la adresa ”guvernului PPE din România”, precizând că va solicita o discuție cu aceasta ”pentru a o lămuri că declarația dânsei a fost făcută fără a cunoaște realitatea din România și nici demersurile guvernului Orban”. Într-o declarație făcută în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro, Bogdan a precizat că nu există termen de comparație între Partidul Social-Democrat, ai cărui eurodeputați fac parte din grupul S&D, și Partidul Național Liberal.

Liderul grupului S&D din Parlamentul European, Iratxe Garcia, a avertizat luni, într-o postare pe Twitter, ca Guvernul României să nu meargă pe aceeași cale de subminare a statului de drept, așa cum procedează Polonia și Ungaria, solicitând guvernului de la București să ia ”notă de recomandările Comisiei de la Veneția”, care interzic modificarea legislației electorale cu un an înainte de alegeri.

În reacția sa, Bogdan a explicat că angajarea răspunderii de către Guvernul Orban pentru alegerea primarilor în două tururi de scrutin ”este tocmai acela de a spori reprezentativitatea și legitimitatea alesului local”.

Rareș Bogdan: Nu se poate compara atacul PSD la adresa statului de drept cu propunerea PNL de a spori reprezentativitatea și legitimitatea alesului local

”Îmi pare foarte rău că liderul grupului Socialiștilor Europeni, doamna Iratxe Garcia, încearcă să pună semnul de egalitate între PSD, partid care face parte din grupul dânsei, și Partidul Național Liberal. Nu există termen de comparație din niciun punct de vedere, chiar dacă ambele partide sunt din România. Nu se poate compara atacul susținut și continuat al celor din PSD la adresa parteneriatelor strategice ale României cu Uniunea Europeană și cu Statele Unite, la adresa statului de drept și a bunei funcționări a justiției, la adresa independenței judecătorilor și procurorilor, precum și la funcționarea Parchetelor cu propunerea firească, logică, normală, pe care Partidul Național Liberal o face în spațiul public, folosind un demers constituțional, de a introduce alegeri în două tururi de scrutin pentru alegerile locale din iunie 2020. Scopul demersului nostru este tocmai acela de a spori reprezentativitatea și legitimitatea alesului local, prin folosirea a două tururi de scrutin și în niciun caz nu reducem drepturi electorale prin demersul nostru. Cetățeanul va avea un reprezentant și mai legitim în fruntea administrației locale decât până acum, astfel încât anulăm posibilitatea ca un ales local, ales de 20% din cetățenii unei unități administrativ-teritoriale, să reprezinte legitim și administrativ 51% din cetățenii înscriși pe listele de vot electoral”, a declarat Rareș Bogdan.

Mai mult, liderul delegației române din grupul PPE a precizat că nu există termen de comparație între PSD și PNL și a lansat rugămintea, în contextul comparației cu Polonia și Ungaria făcut de Garcia, ca România să fie tratată ”distinct”.

Rareș Bogdan: Rugămintea mea este ca colegii noștri din Parlamentul European să trateze România ca o situație distinctă, fără a o alătura de alte state

”În primul rând, nu este de dorit ca situația dintr-o țară să fie alăturată alteia. În mod normal, și rezoluția votată de noi joi ar fi trebuit să fie tratată pentru fiecare stat și situație în mod separat. Nu e corect să luăm la pachet România-Bulgaria sau Polonia-Ungaria, atât timp cât nu luăm la pachet Portugalia-Spania, Franța-Germania sau Italia-Austria. Rugămintea mea este ca colegii noștri din Parlamentul European să trateze România ca o situație distinctă, fără a o alătura de alte state. De asemenea, să urmărească cu atenție declarațiile liderilor de la București, în frunte cu președintele Klaus Iohannis și premierul de dreapta Ludovic Orban, care nu au nicio legătură cu declarațiile făcute de oficialii români din fruntea Guvernului sau ai Parlamentului din perioada 2017-2019 noiembrie”, a mai afirmat acesta.

Rareș Bogdan a mai spus că va solicita să aibă o discuție cu Iratxe Garcia, menționând că nu consideră poziția acesteia drept un act de ”rea voință”, ci a invocat o ”informare mai puțină” cu privire la România.

”Voi solicita, cu respect și deplină considerație pentru grupul pe care îl conduce și pentru poziția pentru care a fost aleasă, ca doamna Iratxe Garcia să aibă o discuție, la o cafea, în biroul dânsei sau într-un loc neutru pentru a o lămuri că declarația dânsei a fost făcută fără a cunoaște realitatea din România și nici demersurile guvernului Orban, guvern aparținând în primul rând Partidului Național Liberal. Consider că nu este rea voință, ci pur și simplu o informare mai puțin fericită cu privire la situația din România”, a conchis acesta.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

PPE

Pachetul Pharma: Grupul PPE susține stimularea producției de medicamente în UE și obligativitatea sprijinului pentru accesul la acestea

Published

on

© CaleaEuropeana/ Zaim Diana

Grupul PPE dorește ca Europa să fie o piață atractivă pentru medicamente, să se asigure că europenii au acces la medicamente și să găsească soluții mai bune la problema tot mai mare a rezistenței antimicrobiene, unde antibioticele își pierd eficacitatea, potrivit unui comuniat remis caleaeuropeana.ro.

Acestea sunt mesajele cheie pe care Grupul PPE dorește să le promoveze înaintea votului de marți din Comisia pentru Mediu privind mult-așteptatul pachet farmaceutic. Noile norme constau în două noi reglementări care vor înlocui legislația farmaceutică existentă.

„Am îmbunătățit semnificativ propunerile legislative inițiale ale Comisiei. Vrem să ne asigurăm că Europa rămâne atractivă ca piață pentru medicamente, să impunem obligativitatea de a sprijini accesul la medicamente în întreaga Uniune și să permitem sistemelor noastre de sănătate să facă față provocărilor și nevoilor din următorul deceniu”, a declarat eurodeputatul Pernille Weiss, membră a Grupului PPE, negociator-șef al Parlamentului pentruDirectiva privind produsele farmaceutice.

„Cercetătorii europeni trebuie să aibă cele mai bune condiții posibile pentru a-și desfășura activitatea, care, în cele din urmă, este în beneficiul nostru, al tuturor. De exemplu, noua lege va garanta că, dacă o companie dezvoltă un nou antibiotic, va fi recompensată cu 6, 9 sau 12 luni de exclusivitate pe piață, în funcție de amenințarea reprezentată de bacteria pe care antimicrobianul o va combate. Acest lucru va stimula cercetarea în Uniune și este în întregime un succes al Grupului PPE”, a subliniat eurodeputatul Tomislav Sokol, negociator al Grupului PPE pentru Regulamentul privind autorizarea și supravegherea medicamentelor de uz uman și de stabilire a normelor privind Agenția Europeană a Medicamentului.

Continue Reading

Corina Crețu

PE a aprobat raportul politicii de coeziune 2014-2020, negociat în numele S&D de Corina Crețu, fost comisar european pentru politică regională: Nicio regiune nu trebuie lăsată în urmă

Published

on

© European Union, 2024 - Source: EP

Eurodeputatul Corina Creţu, fost comisar european pentru politică regională, a anunţat că, la finalul sesiunii plenare de la Strasbourg, a fost votat Raportul referitor la politica de coeziune pentru perioada 2014-2020.

“În calitate de negociator-şef din partea S&D, am subliniat faptul că politica de coeziune este principala politică de investiţii a Uniunii Europene, contribuind la realizarea coeziunii economice, sociale şi teritoriale în întreaga Uniune. Investiţiile din cadrul politicii de coeziune la nivelul global al UE au avut un impact pozitiv fără precedent asupra regiunilor, oraşelor şi zonelor insulare, rurale, de frontieră şi îndepărtate în perioada exerciţiului financiar 2014-2020”, a transmis Crețu, într-un comunicat.

Investiţiile din cadrul politicii de coeziune la nivelul global al UE au avut un impact pozitiv fără precedent asupra regiunilor, oraşelor şi zonelor insulare, rurale, de frontieră şi îndepărtate în perioada exerciţiului financiar 2014-2020.

“În mod direct sau indirect, toate statele membre ale UE au resimţit efectele pozitive ale finanţării prin intermediul acestui instrument iar rezultatele multitudinii de proiecte locale confirmă rolul indispensabil al investiţiilor regionale şi locale realizate prin politica de coeziune”, a scris Corina Creţu, vineri pe Facebook.

 

Ea a mai spus că abordarea politicii de coeziune prin investiţii cu priorităţi multiple, combinată cu gestiunea partajată, au contribuit la sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM-uri), susţinerea cercetării şi a inovării, digitalizare, dezvoltarea rurală, îmbunătăţirea infrastructurii urbane, dezvoltarea turismului sustenabil, a infrastructurii de transport, investiţii în cultură şi educaţie, asistenţa medicală, politicile sociale, implementarea proiectelor transfrontaliere, tranziţia energetică, eficienţa energetică, realizarea obiectivelor de climă şi mediu.

“Menţionez doar câteva realizări ale politicii de coeziune în perioada 2014-2020. Au fost susţinute, la nivel european, circa 2,2 milioane de întreprinderi până la sfârşitul anului 2022, ceea ce a dus la crearea a 370 000 de locuri de muncă. Mai mult, 550 000 de gospodării au fost eficientizate energetic din banii politicii de coeziune. 29 de milioane de europeni sunt acum mai puţin expuşi inundaţiilor datorită investiţiilor din instrumentul de coeziune. Remarcă faptul că sprijinul acordat din cadrul politicii de coeziune a permis, de asemenea, creşterea numărului de persoane care beneficiază de o aprovizionare mai bună cu apă (8,3 milioane de locuitori europeni până la sfârşitul anului 2022) şi de o gestionare mai bună a deşeurilor municipale”, a mai punctat eurodeputatul român.

Aceasta a adăugat că, în calitate de comisar european pentru Politica Regională (2014-2019), de la începutul mandatului, a aprobat 53 proiecte majore.

Ea s-a referi în primul rând la 40 de proiecte fazate – adică proiecte începute în perioada 2007 – 2013, dar a căror finalizare a fost realizată în perioada 2014-2020 – faza a II-a având o valoare eligibilă de 3,1 miliarde de euro”.

“Politica de coeziune, în special prin Fondul social european (FSE) şi prin Iniţiativa privind ocuparea forţei de muncă în rândul tinerilor, a sprijinit măsuri reuşite în domeniul ocupării forţei de muncă, al incluziunii sociale şi al educaţiei şi formării profesionale, astfel, până la sfârşitul anului 2022, aproximativ 6,8 milioane de europeni şi-au găsit un loc de muncă, iar 10,2 milioane de persoane au obţinut o calificare, la nivel european. În ceea ce priveşte România, în calitate de Comisar European pentru Politica Regională (2014-2019), de la începutul mandatului meu, am aprobat 53 proiecte majore. Mă refer în primul rând la 40 de proiecte fazate – adică proiecte începute în perioada 2007 – 2013, dar a căror finalizare am aprobat să se facă cu bani din perioada 2014-2020 – faza a II-a având o valoare eligibilă de 3,1 miliarde de euro”, a mai scris Corina Creţu.
Ea a enumerat şi câteva dintre aceste proiecte.
„- Autostrada Câmpia Turzii -Târgu Mureş – cu o cofinanţare europeană de aproape 250 de milioane de euro;
– Reabilitarea tronsonului de cale ferată Radna-Gurasada-Simeria – cu 1,3 miliarde de euro sprijin financiar european;
– Linia de metrou M6 (Gara de Nord – Aeroportul Otopeni) – cu finanţare europeană de aproape 520 milioane de euro pentru construcţia secţiunii 1 Mai – Tokyo;
– extinderea sistemului naţional de cadastru, în valoare de peste 310 milioane de euro;
– proiecte de modernizare a infrastructurii de apă în judeţele Hunedoara, Alba, Vrancea şi Galaţi;
Ultimele 4 proiecte majore depuse de Romania la finalul 2018, pe care le-am semnat au fost:
– modernizarea centurii ocolitoare a Bucureştiului – prin extinderea mai multor segmente ale acesteia, dublarea numărului de benzi pe ambele sensuri şi construirea unei secţiuni de 51 km în partea de sud. Valoarea cofinanţării europene pentru acest proiect de infrastructură rutieră atât de necesar pentru capitala României este de 1 miliard de euro.
– modernizarea magistralei 2 de metrou – Berceni – Pipera. Proiectul prevede achiziţia de garnituri de metrou noi şi reconstruirea şinelor, precum şi modernizarea infrastructurii electrice şi sanitare de-a lungul liniei subterane de 19 km a metroului, în valoare de în valoare de aproape 100 de milioane de euro.
– Protejarea şi reabilitarea zonelor de coastă prin a cărui implementare se urmăreşte prevenirea şi gestionarea eroziunii costiere de-a lungul liniei costiere a Mării Negre, în special în zona judeţului Constanţa. Proiectul prevede lucrări la digurile ce separă plajele, lucrări de dragare şi de realimentare a nisipului pe plajele afectate. Co-finanţarea europeană este de 600 de milioane de euro.
– Iar cel de-al patrulea proiect pe care l-am aprobat în 2 aprilie 2019 pentru România vizează dezvoltarea infrastructurii de alimentare cu apă şi a apelor uzate în judeţul Timiş, în beneficiul a peste 380.000 de locuitori. Sprijinul financiar european pentru acest proiect este de peste 135 de milioane de euro.
– În 2018 am aprobat o cofinanţare în valoare de 1,3 miliarde de euro pentru reabilitarea infrastructurii feroviare pe porţiunea Radna-Gurasada-Simeria”, a punctat eurodeputata.
Aceasta şi-a exprimat speranţa că „România va continua să implementeze proiecte majore din cadrul bugetului politicii de coeziune, astfel încât fiecare cetăţean român să poată simţi sprijinul Uniunii Europene”.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Într-o rezoluție a cărei negociere a fost coordonată de Traian Băsescu, PE solicită Rusiei să returneze României tezaurul național, iar subiectul să fie inclus pe agenda diplomatică UE-Rusia

Published

on

© European Union 2024 - Source : EP

Într-o rezoluție adoptată joi în plenul de la Strasbourg, Parlamentul European solicită Federației Ruse să returneze integral României tezaurul național, subliniind că această situație reprezintă o încălcare a normelor și cutumelor internaționale.

Eurodeputaţii au dezbătut joi dimineață în plenul Parlamentului European o rezoluție inițiată de europarlamentarul Eugen Tomac și a cărei negociere a fost coordonată de fostul președinte Traian Băsescu prin care se solicită Rusiei să returneze integral tezaurul României şi se solicită sprijinul Comisiei Europene şi al altor instituţii europene abilitate pentru a face tot posibilul pentru a sprijini acest demers.

“Tezaurul a fost stocat în Rusia cu garanția explicită în acordurile bilaterale oficiale că va fi restituit integral Restituirea este esențială pentru protejarea valorii universale a patrimoniului cultural Situația necesită un dialog diplomatic substanțial, atât la nivel bilateral, cât și în cadrul forurilor internaționale”, se arată în rezoluția adoptată.

Potrivit textului, Parlamentul regretă că Rusia nu a restituit integral României tezaurul său național, ceea ce reprezintă o încălcare a normelor și cutumelor internaționale.

 

Eurodeputatul Eugen Tomac le-a mulţumit eurodeputaţilor pentru sprijinul acordat pentru organizarea dezbaterii şi adoptarea unei rezoluţii şi în special lui Traian Băsescu pentru că a coordonat miercuri negocierile “pentru a avea un document cu valoare istorică în PE”.

“Sunt onorat că avem în PE o dezbatere dedicată exclusiv acestui subiect, întrucât este unic în istoria relaţiilor internaţionale”, a spus Tomac, care a vorbit în numele grupului Partidului Popular European.

La rândul său, europarlamentarul Traian Băsescu, care își va încheia cariera politică după acest mandat, a subliniat că Rusia este responsabilă de trei momente nefaste din istoria României: instaurarea regimului comunist, sechestrarea tezaurului și raptul teritorial al Basarabiei prin pactul criminal Ribbentrop – Molotov.

Eurodeputații subliniază faptul că, în ciuda mai multor încercări de negocieri diplomatice după Primul Război Mondial, tezaurul național al României, trimis în Rusia între 1916 și 1917 pentru a fi păstrat în siguranță, nu a fost niciodată returnat integral de Rusia. Acesta este un caz internațional fără precedent de însușire ilegală a rezervelor de aur și a obiectelor de patrimoniu și reprezintă o preocupare permanentă pentru societatea românească, adaugă eurodeputații.

Parlamentul salută eforturile substanțiale ale UE de a proteja patrimoniul național, cultural și istoric prin punerea în aplicare a legislației și a mecanismelor de cooperare care reglementează restituirea bunurilor culturale și de patrimoniu însuşite ilegal de pe teritoriile țărilor Uniunii, precum și eforturile sale de combatere a traficului cu bunuri culturale.

Deputații solicită Comisiei Europene și Serviciului European de Acțiune Externă să includă restituirea patrimoniului național român pe agenda bilaterală diplomatică care reglementează relațiile UE-Rusia, de îndată ce contextul regional permite reluarea dialogului politic între părți.

În timpul Primului Război Mondial, între 1916 și 1917, România a trimis în Rusia țaristă tezaurul național pentru a fi protejat în cazul ocupației teritoriului național. Tezaurul cuprindea în total 91,5 tone de aur fin, care făceau parte din rezerva Băncii Naționale a României, colecții regale de bijuterii și monede rare, precum și bunuri de importanță culturală și istorică neprețuite, cum ar fi arhive de stat, documente, manuscrise istorice prețioase, picturi de patrimoniu, cărți rare și colecții ale multor instituții publice și private. După instalarea la putere a regimului comunist, Rusia a sechestrat tezaurul și a refuzat înapoierea acestuia, o mare parte din valori rămânând nerestituite până în ziua de astăzi.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
GENERAL5 seconds ago

Trump afirmă că Putin a fost “probabil” implicat în moartea lui Navalnîi și speră că nu va avea de ales între “înghițirea” Ucrainei de către Putin și trimiterea de arme Kievului

U.E.17 mins ago

La o zi după realegerea lui Putin, miniștrii de externe din UE au ajuns la un acord politic pentru noi sancțiuni împotriva Rusiei ca urmare a morții lui Navalnîi

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII31 mins ago

Liderii din Germania, Franța, România, Polonia și alte 10 țări UE cer Băncii Europene de Investiții să majoreze finanțarea pentru apărarea europeană

NATO47 mins ago

Klaus Iohannis a aprobat tranzitarea teritoriului României a unor echipamente donate de Finlanda Ucrainei și instruirea a 50 de militari ucraineni

CONSILIUL UE15 hours ago

Fondul de asistență pentru Ucraina: Consiliul UE alocă 5 miliarde de euro în cadrul Instrumentului european pentru pace pentru a sprijini militar Kievul

ROMÂNIA16 hours ago

Reactoarele modulare mici sunt promisiunea pentru rezolvarea trilemei energetice, subliniază Sebastian Burduja: Înseamnă energie sigură, curată, la un preț corect

ROMÂNIA17 hours ago

Nicolae Ciucă: Președinta Senatului polonez m-a asigurat că Varșovia ne sprijină necondiționat în procesul de aderare deplină la Spațiul Schengen și la OCDE

REPUBLICA MOLDOVA18 hours ago

“Uniți pentru Moldova europeană”: Maia Sandu a lansat pagina oficială a campaniei “pentru.md” privind referendumul de aderare la UE

CONSILIUL UE19 hours ago

UE are un nou regulament care va consolida supravegherea piețelor angro de energie, asigurând astfel o concurență deschisă și echitabilă

PPE19 hours ago

Pachetul Pharma: Grupul PPE susține stimularea producției de medicamente în UE și obligativitatea sprijinului pentru accesul la acestea

ROMÂNIA19 hours ago

Luminița Odobescu: Nu este nevoie să comentez rezultatele alegerilor prezidenţiale din Rusia. Ştim cu toţii că aceste alegeri nu au fost nici corecte, nici democratice, nici libere

SUA20 hours ago

Invocând Declarația Universală a Dreptului Omului, Antony Blinken anunță ”o foaie de parcurs democratic cu recomandări pentru a-i ajuta pe oameni să devină mai rezilienți” în fața dezinformării

NATO5 days ago

Raport NATO: 78% dintre români susțin creșterea sau menținerea bugetului apărării. România nu a cheltuit, în 2023, cei 2,5% din PIB alocați apărării

NATO5 days ago

Raport NATO: La 20 de ani de la aderare, 82% dintre români ar vota ca România să rămână membru NATO. Peste 80% susțin ca America și Europa să lucreze împreună pentru securitatea euro-atlantică

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI5 days ago

Într-o rezoluție a cărei negociere a fost coordonată de Traian Băsescu, PE solicită Rusiei să returneze României tezaurul național, iar subiectul să fie inclus pe agenda diplomatică UE-Rusia

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR6 days ago

Borboly Csaba, Hargita Megye Tanácsának elnöke, támogatja egy jogsértési eljárás bevezetését azon uniós országok ellen, amelyek nem veszik komolyan a nagyragadozók által az állatállományban vagy a termesztett növényekben okozott károk megtérítését

U.E.6 days ago

Premierul Franței consideră că o victorie a Rusiei în Ucraina ar fi ”un cataclism” pentru francezi. Adunarea Națională a votat în favoarea acordului de securitate dintre Paris și Kiev

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE7 days ago

Marcel Ciolacu: Vreau ca 2026 să fie anul aderării noastre la OCDE. Este unul dintre principalele proiecte de țară pentru România

NATO7 days ago

Klaus Iohannis asigură că nu intenționează să își scurteze mandatul prezidențial în contextul speculațiilor candidaturii sale la vârful NATO sau UE

COMISIA EUROPEANA7 days ago

Comisia Europeană va recomanda începerea negocierilor de aderare la UE cu Bosnia și Herțegovina, după ce a constatat că țara ”poate îndeplini criteriile de aderare”, anunță Ursula von der Leyen

Trending