Connect with us

Rareș Bogdan

Rareș Bogdan: Susțin condiționarea fondurilor europene de respectarea statului de drept, dar cu condiția unor mecanisme care să nu-i transforme pe cetățeni în victime ale politicienilor

Published

on

© Rares Bogdan/ Facebook

Liderul delegației României în grupul PPE din Parlamentul European, eurodeputatul Rareș Bogdan, a declarat în exclusivitate pentru caleaeuropeana.ro că susține condiționarea fondurilor europene de respectarea statului de drept, dar cu condiția unor „mecanisme clare care să nu-i transforme pe cetățeni în victime ale politicienilor”.

În calitate de membru în Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE), Rareș Bogdan a vorbit despre necesitatea unui mecanism privind statul de drept care să împiedice politicienii aflați în funcții publice de la comiterea de abuzuri, asemenea unei „săbii a lui Damocles”, a cărei greutate poate fi consolidată prin condiționarea acordării fondurilor europene, vitale pentru dezvoltarea unei țări, de respectarea legii. 

Dacă nu ar avea această sabie a lui Damocles deasupra capului, poate că politicienii ar fi tentați să împingă statele către derapaje de la principiile statului de drept. Și asta nu se poate, căci statul de drept este cureaua de transmisie a unei democrații consolidate. Statul de drept înseamnă protejarea cetățeanului împotriva exercitării discreționare a puterii. Abuzul de putere poate duce la derapaje care pot face ca unei națiuni să-i șuiere glonțul pe lângă ureche – vezi cazul României. Din fericire, românii au priceput care este riscul de a încredința puterea unei forțe politice suspecte, care a demonstrat că are o agendă personală sau de grup în detrimentul celei naționale. A ține zone întregi în sărăcie, refuzând bani europeni, pentru că nu puteau fi furați de grupul infracțional organizat care aproape că acaparase țara noastră, a fost o crimă care a costat enorm: milioane de cetățeni au plecat peste frontiere. Am pierdut oameni tineri, dornici să muncească, să construiască, să demonstreze ce pot. România a stat pe loc, când putea avea, acum, un decalaj mult mai mic față de vestul Europei. Deci banii europeni sunt cruciali pentru dezvoltarea noastră și nu merită riscat viitorul altor generații numai deoarece cuiva i-a trecut prin minte să-și cumpere o insulă exotică”, atrage atenția Rareș Bogdan.  Așadar, precizează eurodeputatul român, „susțin condiționarea fondurilor europene de respectarea statului de drept, dar trebuie să avem în vedere mecanisme clare care să nu-i transforme pe cetățeni în victime ale politicienilor”. 

El punctează încă o dată că pericolul major al încălcării flagrante a statului de drept „din fericire nu mai există în România, ferm decisă” să respecte acest principiu fundamental, „iar cetățenii care vor veni la vot vor demonstra și ei asta”.

De asemenea, Rareș Bogdan a vorbit și despre primul raport al Comisiei Europene privind situația statului de drept în toate statele membre UE, publicat la sfârșitul lunii septembrie, și în care este recunoscut faptul că angajamentul Guvernului României de a restabili calea reformei judiciare după declinul din anii 2017-2019 a contribuit la o scădere semnificativă a tensiunilor cu sistemul judiciar, iar societatea civilă a avut un rol important în apărarea statului de drept în România. În acest sens, eurodeputatul subliniază că raportul demonstrează cu claritate direcția pozitivă a forțelor politice democratice și a societății civile privind respectarea justiției. 

În privința primului raport european referitor la statul de drept, acesta reflectă exact poziția forțelor politice democratice din România, dar și pe cea a societății civile. Știm cu toții că în perioada 2017 – 2019 au existat tentative de dinamitare și măcelărire a legilor justiției, independența magistraților a fost subminată, codurile judiciare au fost modificate ridiculizând principii care rezistau de la dreptul penal roman încoace. Actualul Guvern a început să corecteze toate aceste erori. De altfel, pachetul de legi care însănătoșesc legile justiției – prevederi legate de desființarea Secției Speciale, procedurile de numire în funcțiile de procurori-șefi, desemnarea membrilor CSM, răspunderea magistraților, protecția magistraților de ingerințe – se află în dezbatere publică”, explică Rareș Bogdan

Primul raport anual privind statul de drept este una dintre inițiativele majore din Programul de lucru al Comisiei pentru 2020 și face parte din mecanismul european cuprinzător privind statul de drept anunțat de președinta von der Leyen în Orientările sale politice. Raportul este rezultatul unui dialog strâns cu autoritățile naționale și cu părțile interesate și analizează situația din toate statele membre în mod obiectiv și imparțial. Evaluarea calitativă realizată de Comisie se concentrează pe evoluțiile semnificative care au avut loc din ianuarie 2019 până în prezent și asigură o abordare coerentă prin aplicarea aceleiași metodologii tuturor statelor membre, proporțională însă cu scara evoluțiilor.

Raportul face parte din noul ciclu anual de evaluare a statului de drept, așa-numitul mecanism privind statul de drept. Mecanismul este un ciclu anual menit să promoveze statul de drept și să prevină apariția sau agravarea problemelor. Obiectivul este de a se concentra pe o mai bună înțelegere și conștientizare a problemelor și a evoluțiilor semnificative, precum și de a identifica amenințările la adresa statului de drept și de a ajuta statele membre să găsească soluții cu sprijinul Comisiei și al celorlalte state membre, precum și al părților interesate, inclusiv al Comisiei de la Veneția.

Obiectivul mecanismului este unul preventiv. Acesta este distinct de celelalte elemente din setul de instrumente ale UE pentru asigurarea respectării statului de drept/ și nu înlocuiește mecanismele de care dispune UE în temeiul tratatelor pentru a rezolva problemele mai grave legate de statul de drept cu care se confruntă statele membre. Printre aceste instrumente se numără procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor și procedura de protejare a valorilor fondatoare ale Uniunii, prevăzută la articolul 7 din Tratatul privind Uniunea Europeană. Mecanismul este, de asemenea, diferit de procedura propusă de condiționalitate bugetară, care urmărește să protejeze bugetul UE în situațiile în care interesul financiar al Uniunii ar putea fi în pericol din cauza unor deficiențe generalizate ale statului de drept într-un stat membru.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Rareș Bogdan îi cere lui Emmanuel Macron să nu abandoneze România în afara spațiului Schengen: “Deveniți avocatul românilor pentru aderarea la Schengen”

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Eurodeputatul Rareș Bogdan, liderul eurodeputaților români din grupul PPE, i-a solicitat miercuri președintelui francez Emmanuel Macron să rămână avocatul parcursului european al României în buna tradiție a prieteniei dintre România și Franța și să sprijine aderarea țării noastre la Spațiul Schengen.

Bogdan a vorbit în plenul Parlamentului European în cadrul dezbaterii dintre eurodeputați și Macron pe marginea priorităților președinției franceze a Consiliului UE, care și-a propus reformarea spațiului Schengen.

El și-a început discursul cu un recurs la istorie și la momentele în care Franța a sprijinit România.

“Încep prin a spune răspicat că România datorează enorm Franței, încă din veacul 19. De la istoricii Edgar Quinet și Julles Michelet, prieteni și susținători ai României, până la Napoleon al III-lea, fără de care nu am fi avut o dinastie. Fără Franța, modernitatea și modernizarea României ar fi durat mai mult. Vă suntem recunoscători. Generalul Henri Berthelot, i-a numit pe români „familie” și a contribuit la reorganizarea Armatei Române, iar asta ne-a ajutat să ne salvăm nu doar teritoriul, ci si identitatea națională. În ultimele 2 decenii, Franța a fost avocatul permanent al aderării României la UE. Vă mulțumim pentru sprijin!”, a spus Rareș Bogdan.

“Domnule președinte, interveniți încă o dată în istoria noastră! Îndatorați-ne încă o dată! Continuați tradiția prieteniei țărilor noastre și deveniți avocatul românilor pentru aderarea la Spațiul Schengen!”, a insistat prim-vicepreședintele PNL.

Rareș Bogdan a amintit că România îndeplinește din 2011 toate condițiile tehnice de aderare, “dar este blocată pe criterii politice de neînțeles, este ținută, practic, la ușa Schengen”. Mai mult, a atenționat că “această situație nedreaptă față de români accentuează virulența manifestărilor extremiste” în România.

“Până anul trecut, România era excepția pozitivă, fără formațiuni parlamentare ostile UE. Astăzi, lucrurile se schimbă, din păcate. Situații vădit nedrepte, precum aceasta, alimentează din plin retorica antioccidentală. România devine un poligon de încercare pentru populism extremist antieuropean, pentru antisemitism. Noi, românii, vă cerem sprijinul și contăm pe el! Fiți fratele nostru mai mare, așa cum a fost în istorie, țara dvs pentru noi, într-o Europă a valorilor și a solidarității! Schengen este prioritatea zero pentru România Europeană. Nu abandonați România în afara zonei Schengen. Vive la France! Vive la Roumanie! Vive L’Europe!”, a adăugat el.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a prezentat în hemiciclul Parlamentului European obiectivele președinției franceze a Consiliului UE, președinție care și-a început mandatul la 1 ianuarie 2022. Cu acest prilej, oficialul francez a pledat pentru reforma spațiului Schengen, care să consolideze lupta împotriva imigrației ilegale.

„Trebuie să ne asigurăm că avem control asupra propriilor frontiere. Am făcut multe progrese, întrucât am consolidat Frontex și președinția franceză va încerca să reformeze spațiul Schengen, care stă la baza promisiunii sale inițiale, a unui spațiu de liberă circulație, protejând frontierele noastre externe, inclusiv având o forță interguvernamentală de intervenție rapidă susținută de un acord între statele membre, așa cum am făcut între 2018 și 2021, construind parteneriate cu țările de origine și țările de tranzit pentru a opri traficanții și făcând o politică mai eficientă care să respecte principiile noastre pentru a lupta împotriva imigrației ilegale”, a transmis președintele francez.

Printre obiectivele președinției Franței la Consiliul UE, enunțate la începutul lunii decembrie, se numără și reforma spațiului Schengen pentru ca Europa să își poată apăra frontierele în fața crizelor migratorii. Pentru a evita ca dreptul de azil să fie “deturnat” în Europa, președintele Emmanuel Macron a anunțat că “vom iniţia sub această preşedinţie o reformă a spaţiului Schengen”, liderul de la Elysee dorind “instituirea unui pilotaj politic al Schengen”, prin reuniuni regulate ale miniştrilor europeni de resort, spre a se putea “întări controalele la frontiere” atunci când se va considera necesar.

Citiți și Ambasadoarea Franței: Președinția franceză la Consiliul UE va depune toate eforturile pentru a primi România în spațiul Schengen

Aflat într-o vizită la București în luna septembrie a anului trecut, secretarul de stat francez pentru afaceri europene, Clement Beaune, a susținut că România trebuie să adere la Spaţiul Schengen întrucât a demonstrat că este o ţară serioasă în ceea ce priveşte protejarea frontierelor.

La finele anului trecut, premierul Nicolae Ciucă a declarat că nu poate garanta că integrarea României în spațiul de liberă circulație Schengen se va realiza în 2022, dar că își poate propune o astfel de țintă de traseu. Anterior, la summitul Consiliului European de toamnă de la Bruxelles, preşedintele Klaus Iohannis a reiterat solicitarea ţării noastre de a deveni cât mai curând membru al Spaţiului Schengen, acest obiectiv fiind unul strategic, nu numai pentru România, dar şi pentru întreaga Uniune. Șeful statului a arătat că în cei peste 10 ani de când România ar fi trebuit să devină parte a spaţiului Schengen, ţara a acţionat de facto ca un stat membru Schengen, responsabil şi eficient.

Îndeplinirea de către România a criteriilor prevăzute în acquis-ul Schengen a fost recunoscută oficial la data de 9 iunie 2011, cu ocazia reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne. În prealabil, la 8 iunie 2011, Parlamentul European a avizat favorabil proiectul Deciziei privind aderarea României și Bulgariei la Schengen.

De atunci, atât Parlamentul European, cât și Comisia Europeană au reconfirmat faptul că România îndeplinește toate criteriile pentru a adera la spațiul Schengen, însă o astfel de decizie poate fi luată numai printr-un vot în unanimitate în formațiunea Justiție și Afaceri Interne a Consiliului UE, care reunește miniștrii de interne din statele membre. România nu a beneficiat până în prezent de situația supunerii la vot în Consiliul Justiție și Afaceri Interne a temei aderării la Schengen. Țara noastră este încă monitorizată sub Mecanismul de Cooperare și Verificare, invocat adesea de alte state membre pentru a bloca primirea României în Schengen. Recent, Comisia Europeană a solicitat un calendar pentru desființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție și adoptarea legilor justiției, subliniind că anul 2022 va fi determinant pentru îndeplinirea obiectivelor MCV de către România. Dând curs acestor solicitări, ministrul justiției Cătălin Predoiu a anunțat va propune Guvernului sesizarea Parlamentului cu proiectul legii de desființare a Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) și cu modificarea legilor Justiției pe parcursul sesiunii parlamentare care va începe la 1 februarie, anul viitor.

Cel mai recent, Parlamentul European a adoptat la 8 iulie 2021, cu 505 voturi pentru, 134 împotrivă și 54 abțineri, raportul anual privind funcționarea spațiului Schengen în care a susținut, din nou, că România și Bulgaria trebuie integrate cu drepturi depline în spațiul Schengen, precizând totodată că și Croația îndeplinește cerințele tehnice.

Comisia Europeană a prezentat la începutul lunii iunie 2021 o nouă strategie pentru un spațiu Schengen mai puternic și mai rezilient, iar printre obiective se numără și acceptarea țărilor pregătite de aderare, și anume România, Bulgaria și Croația. În decembrie, Consiliul Uniunii Europene a concluzionat că Croația a îndeplinit condițiile necesare pentru aplicarea tuturor părților acquis-ului Schengen, cel mai nou stat membru al Uniunii Europene fiind cu un pas mai aproape de aderarea la spațiul de liberă circulație.

În prezent, spațiul Schengen fără controale la frontierele interne înseamnă peste 420 de milioane de persoane și 26 de state europene. Spațiul Schengen este format din toate țările UE, cu excepția Bulgariei, a României, a Croației, a Ciprului și a Irlandei. Din acest spațiu fac parte, de asemenea, patru țări din afara UE: Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Rareș Bogdan, liderul eurodeputaților români din PPE, va trimite scrisori tuturor liderilor UE pentru a afla “de ce România este ținută în afara Spațiului Schengen”

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Europarlamentarul Rareș Bogdan a anunțat luni, prin intermediul unui comunicat de presă, că va ridica problema situației României legată de Spațiul Schengen în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, care începe luni, 13 decembrie și se încheie joi, 16 decembrie.

Acesta a precizat că va trimite scrisori tuturor șefilor de stat și de guvern pentru a afla care este explicația blocajului politic ce menține România în afara Spațiului Schengen, deși îndeplinește criteriile de aderare de mai bine de zece ani.

Parlamentul European a adoptat în iulie 2021 Raportul anual privind Spațiul Schengen și a cerut respectarea Rezoluției din 2018 prin care se cere integrarea României și Bulgariei. Membrilor Consiliului European li s-a cerut „să ia imediat decizia de a elimina controalele la frontierele interne terestre, maritime și aeriene și să permită acestor țări să se alăture, cu drepturi depline, spațiului de liberă circulație fără controale la frontierele interne, se arată în comunicatul lui Rareș Bogdan.

Reacția sa vine după ce Consiliul Uniunii Europene a concluzionat joia trecută că Croația a îndeplinit condițiile necesare pentru aplicarea tuturor părților acquis-ului Schengen, cel mai nou stat membru al Uniunii Europene fiind cu un pas mai aproape de aderarea la spațiul de liberă circulație.

În prezent, spațiul Schengen fără controale la frontierele interne înseamnă peste 420 de milioane de persoane și 26 de state europene. Spațiul Schengen este format din toate țările UE, cu excepția Bulgariei, a României, a Croației, a Ciprului și a Irlandei. Din acest spațiu fac parte, de asemenea, patru țări din afara UE: Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein.

Îndeplinirea de către România a criteriilor prevăzute în acquis-ul Schengen a fost recunoscută oficial la data de 9 iunie 2011, cu ocazia reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne. În prealabil, la 8 iunie 2011, Parlamentul European a avizat favorabil proiectul Deciziei privind aderarea României și Bulgariei la Schengen.

De atunci, atât Parlamentul European, cât și Comisia Europeană au reconfirmat faptul că România îndeplinește toate criteriile pentru a adera la spațiul Schengen, însă o astfel de decizie poate fi luată numai printr-un vot în unanimitate în formațiunea Justiție și Afaceri Interne a Consiliului UE, care reunește miniștrii de interne din statele membre. De-a lungul vremii, state precum Olanda, Franța sau Finlanda și-au exprimat rezerve cu privire la aderarea României la Schengen, invocând lipsa progreselor în lupta împotriva corupției și a monitorizării din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare.

Cel mai recent, Parlamentul European a adoptat la 8 iulie 2021, cu 505 voturi pentru, 134 împotrivă și 54 abțineri, raportul anual privind funcționarea spațiului Schengen în care a susținut, din nou, că România și Bulgaria trebuie integrate cu drepturi depline în spațiul Schengen, precizând totodată că și Croația îndeplinește cerințele tehnice.

Comisia Europeană a prezentat la începutul lunii iunie o nouă strategie pentru un spațiu Schengen mai puternic și mai rezilient, iar printre obiective se numără și acceptarea țărilor pregătite de aderare, și anume România, Bulgaria și Croația.

Continue Reading

PPE

Rareș Bogdan, liderul eurodeputaților români din grupul PPE: A pune oamenii în centrul proiectului european înseamnă a le respecta credința și tradițiile și a lupta pentru ele. Aceasta e misiunea PPE

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

A pune oamenii în centrul proiectului european înseamnă a le respecta credința, tradițiile, aspirațiile, a lupta pentru ele, iar aceasta este misiunea Popularilor Europeni, a declarat europarlamentarul Rareș Bogdan, liderul delegației române din grupul PPE din Parlamentul European, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro pe marginea obiectivelor Conferinței privind viitorul Europei.

Potrivit lui Bogdan, cetățenii europeni trebuie să se simtă în siguranță în orice moment al vieții lor.

Cea mai bună dovadă o reprezintă valorile asumate de PPE: demnitate umană, solidaritate, drepturile omului, stat de drept. Iar acestea nu sunt invenții apărute acum 2, 3 ani, ci sunt repere pentru care omenirea a făcut sacrificii. A pune oamenii în centrul proiectului european înseamnă a le respecta credința, tradițiile, aspirațiile, a lupta pentru ele. Aceasta este misiunea Popularilor Europeni”, a declarat eurodeputatul PPE.

CaleaEuropeană.ro: Din punct de vedere instituțional, calitatea de membru în comisii precum LIBE sau INGE relaționează cu câteva teme consonante privind COFOE (valori, drepturi, stat de drept sau democrație europeană). Cum analizați noile dispute ideologice, adesea pe axa est-vest, dar mai cu seamă între dimensiunile liberale și progresiste occidentale și cele mai tradiționale, conservoare și naționaliste din răsărit? Dețin ele un potențial de a altera viitorul Europei?

Rareș Bogdan: Potențial există, iar exemplele de ingerințe în procesele democratice din Uniunea Europeană sunt relevante. De asta există INGE, pentru a investiga și găsi soluții pe care să le discutăm cu Comisia Europeană și Consiliul European. Vremurile pe care le traversăm de când există pandemia ne-au învățat cât de importantă este siguranța cetățeanului, iar tensiunile despre care vorbiți au funcționat ca o hârtie de turnesol. Am aflat cât de mari sunt eforturile de a pune dinamită în eurosistem. Dar n-aș delimita dimensiunea tradițională la răsărit. Cea mai bună dovadă o reprezintă valorile asumate de PPE: demnitate umană, solidaritate, drepturile omului, stat de drept. Iar acestea nu sunt invenții apărute acum 2, 3 ani, ci sunt repere pentru care omenirea a făcut sacrificii. A pune oamenii în centrul proiectului european înseamnă a le respecta credința, tradițiile, aspirațiile, a lupta pentru ele. Aceasta este misiunea Popularilor Europeni.

CaleaEuropeană.ro: Există o dimensiune în egală măsură importantă pentru securitatea Europei – capacitatea UE de a fi un actor global concomitent cu a găsi soluții la asediul dezinformării dinspre est. Având în vedere calitatea pe care o dețineți de membru în Comisia specială INGE sau în Delegația pentru relațiile cu SUA, ce rezultate ar trebui să aducă această Conferință pentru viitorul global al Uniunii Europene?

Rareș Bogdan: Cetățenii europeni trebuie să se simtă în siguranță în orice moment al vieții lor. Este un deziderat pe care îl afirmă mereu. Nesiguranța pe care o sădește dezinformarea, transformarea minciunilor sfruntate în adevăruri pretins infailibile, cu concursul unor forțe cu bugete enorme, este o crimă. Priviți ce devastatoare este campania împotriva vaccinurilor, pe care autorii o derulează cu un singur scop: subminarea încrederii în decidenți, frica, panica. Cred că după consultarea cetățenilor, care au venit deja cu mii de idei, va deveni și mai limpede ce avem de făcut: să combatem aceste campanii mizerabile cu toate forțele. Simplu, logic, aproape de sentimentele lor, spunând mereu adevărul. Adevărul își găsește mereu calea și construiește. Drumul este uneori greu, sinuos, dar adevărul își croiește drum. Iar autorii minciunilor legate de pandemie, ca să nu uităm ce a declanșat asaltul teribil asupra eurosistemului, vor fi demascați, unul câte unul. Este mult prea are miza sănătății, a digitalizării, a economiei verzi, sustenabile, a educației pentru a lăsa aceste obiective în mâinile unor ticăloși care se joacă de-a Dumnezeu!


Rareș Bogdan este membru al Parlamentului European din iulie 2019, el conducând delegația europarlamentarilor români din Grupul PPE, a treia cea mai mare delegație națională din cadrul celei mai influente familii politice europene.

Grupul Partidului Popular European (Grupul PPE) este cel mai mare și cel mai vechi grup din Parlamentul European. Ca și în trecut, Grupul PPE continuă să se afle în prima linie a viitorului european. Astfel, ca parte a eforturilor pentru Conferința privind viitorul Europei, popularii europeni au lansat propria platformă “FutureofEurope“.

“Europenii se pot mândri cu realizările lor. Am fost martorii celei mai lungi perioade de pace, am creat și consolidat democrații acolo unde au existat cândva regimuri comuniste și fasciste, ne-am îmbunătățit sistemele de protecție socială, am gestionat provocările economice, creând milioane de locuri de muncă și am ridicat ștacheta pentru standardele mondiale de mediu. (…) Credem într-o Europă puternică și unită și dorim să o îmbunătățim pentru generațiile viitoare. Alăturați-vă nouă și aveți un cuvânt de spus cu privire la viitorul Europei” este îndemnul manifestului promovat de grupul PPE.

Conferința privind viitorul Europei reprezintă o ocazie unică și oportună pentru cetățenii europeni de a dezbate provocările și prioritățile Europei. Indiferent de locul de proveniență sau de activitate, acesta este locul în care să reflectați la viitorul pe care îl doriți pentru Uniunea Europeană. Parlamentul European, Consiliul și Comisia Europeană s-au angajat să asculte cetățenii europeni și să dea curs, în limitele competențelor lor, recomandărilor formulate. Se preconizează că, până în primăvara anului 2022, conferința își va prezenta concluziile astfel încât să ofere orientări privind viitorul Europei.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA21 mins ago

Premierul Nicolae Ciucă a prezidat prima reuniune a Comitetului Interministerial de Coordonare a PNRR: Solicit ferm coordonatorilor de reforme și investiții responsabilitate maximă

PARLAMENTUL EUROPEAN40 mins ago

O delegație a Parlamentului European se va deplasa în Ucraina, pe fondul tensiunilor cu Rusia

GENERAL1 hour ago

Șefa diplomației germane: Gazoductul Nord Stream 2, vizat de sancțiunile Occidentului împotriva Rusiei în cazul unei agresiuni asupra Ucrainei

ROMÂNIA1 hour ago

Ministerul Justiției, întâlnire cu șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România: SIIJ se va desființa până la sfârșitul lunii martie

PARLAMENTUL EUROPEAN1 hour ago

Eurodeputatul Vasile Blaga: UE trebuie să identifice rapid soluții pentru contracararea creșterii prețurilor la energie

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Pactul Verde European: UE investește încă un miliard de euro în infrastructura energetică

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Vladimir Putin a discutat cu liderii de afaceri italieni din industria energetică, chiar dacă Guvernul de la Roma s-a opus: Grupurile energetice italiene continuă să coopereze cu Gazprom pe termen lung

ROMÂNIA2 hours ago

De Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului, MAE reiterează angajamentul său pentru prevenirea și sancționarea antisemitismului

U.E.2 hours ago

UE ridică ”perdeaua de fum a minciunilor despre Ucraina”: Rusia o acuză în mod absurd că își atacă propriul teritoriu

ROMÂNIA3 hours ago

Nicolae Ciucă condamnă “presiunile și amenințările” Rusiei la întâlnirea cu ministrul francez al apărării, aflat la prima vizită într-un stat UE de la începutul președinției franceze a Consiliului UE

NATO23 hours ago

Klaus Iohannis: Planificarea sancțiunilor UE împotriva Rusiei este accelerată. România se pregătește să gestioneze efectele situației de securitate

NATO24 hours ago

Klaus Iohannis: România are un dialog permanent cu NATO, SUA, UE și OSCE. Acțiunile Rusiei încearcă să modifice în mod inacceptabil arhitectura europeană de securitate

NATO1 day ago

Klaus Iohannis: Suntem gata să găzduim o prezență NATO crescută pe teritoriul României. Suntem în contact cu SUA și Franța în acest sens

NATO1 day ago

Klaus Iohannis: CSAT a adoptat un plan de măsuri ca România să fie pregătită pentru orice scenariu. Ca membru al NATO, ne bucurăm de toate garanțiile de securitate

ROMÂNIA2 days ago

Șeful diplomației române, Bogdan Aurescu: Vom continua să condamnăm public, fără ezitare, orice încercare de a nega sau distorsiona Holocaustul

ROMÂNIA2 days ago

Președintele Klaus Iohannis: Suntem un model de bune practici în regiune prin extinderea și consolidarea programelor educaționale despre istoria evreilor și a Holocaustului

INTERVIURI6 days ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

Daniel Buda7 days ago

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate rapoartele lui Daniel Buda prin care este asigurată bunăstarea animalelor în timpul transportului, protejând în același timp interesele fermierilor

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen, la Forumul Economic Mondial: Vom propune o Lege Europeană privind Cipurile în februarie

PARLAMENTUL EUROPEAN1 week ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

Advertisement

Team2Share

Trending