Connect with us

Rareș Bogdan

Rareș Bogdan: Susțin condiționarea fondurilor europene de respectarea statului de drept, dar cu condiția unor mecanisme care să nu-i transforme pe cetățeni în victime ale politicienilor

Published

on

© Rares Bogdan/ Facebook

Liderul delegației României în grupul PPE din Parlamentul European, eurodeputatul Rareș Bogdan, a declarat în exclusivitate pentru caleaeuropeana.ro că susține condiționarea fondurilor europene de respectarea statului de drept, dar cu condiția unor „mecanisme clare care să nu-i transforme pe cetățeni în victime ale politicienilor”.

În calitate de membru în Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE), Rareș Bogdan a vorbit despre necesitatea unui mecanism privind statul de drept care să împiedice politicienii aflați în funcții publice de la comiterea de abuzuri, asemenea unei „săbii a lui Damocles”, a cărei greutate poate fi consolidată prin condiționarea acordării fondurilor europene, vitale pentru dezvoltarea unei țări, de respectarea legii. 

Dacă nu ar avea această sabie a lui Damocles deasupra capului, poate că politicienii ar fi tentați să împingă statele către derapaje de la principiile statului de drept. Și asta nu se poate, căci statul de drept este cureaua de transmisie a unei democrații consolidate. Statul de drept înseamnă protejarea cetățeanului împotriva exercitării discreționare a puterii. Abuzul de putere poate duce la derapaje care pot face ca unei națiuni să-i șuiere glonțul pe lângă ureche – vezi cazul României. Din fericire, românii au priceput care este riscul de a încredința puterea unei forțe politice suspecte, care a demonstrat că are o agendă personală sau de grup în detrimentul celei naționale. A ține zone întregi în sărăcie, refuzând bani europeni, pentru că nu puteau fi furați de grupul infracțional organizat care aproape că acaparase țara noastră, a fost o crimă care a costat enorm: milioane de cetățeni au plecat peste frontiere. Am pierdut oameni tineri, dornici să muncească, să construiască, să demonstreze ce pot. România a stat pe loc, când putea avea, acum, un decalaj mult mai mic față de vestul Europei. Deci banii europeni sunt cruciali pentru dezvoltarea noastră și nu merită riscat viitorul altor generații numai deoarece cuiva i-a trecut prin minte să-și cumpere o insulă exotică”, atrage atenția Rareș Bogdan.  Așadar, precizează eurodeputatul român, „susțin condiționarea fondurilor europene de respectarea statului de drept, dar trebuie să avem în vedere mecanisme clare care să nu-i transforme pe cetățeni în victime ale politicienilor”. 

El punctează încă o dată că pericolul major al încălcării flagrante a statului de drept „din fericire nu mai există în România, ferm decisă” să respecte acest principiu fundamental, „iar cetățenii care vor veni la vot vor demonstra și ei asta”.

De asemenea, Rareș Bogdan a vorbit și despre primul raport al Comisiei Europene privind situația statului de drept în toate statele membre UE, publicat la sfârșitul lunii septembrie, și în care este recunoscut faptul că angajamentul Guvernului României de a restabili calea reformei judiciare după declinul din anii 2017-2019 a contribuit la o scădere semnificativă a tensiunilor cu sistemul judiciar, iar societatea civilă a avut un rol important în apărarea statului de drept în România. În acest sens, eurodeputatul subliniază că raportul demonstrează cu claritate direcția pozitivă a forțelor politice democratice și a societății civile privind respectarea justiției. 

În privința primului raport european referitor la statul de drept, acesta reflectă exact poziția forțelor politice democratice din România, dar și pe cea a societății civile. Știm cu toții că în perioada 2017 – 2019 au existat tentative de dinamitare și măcelărire a legilor justiției, independența magistraților a fost subminată, codurile judiciare au fost modificate ridiculizând principii care rezistau de la dreptul penal roman încoace. Actualul Guvern a început să corecteze toate aceste erori. De altfel, pachetul de legi care însănătoșesc legile justiției – prevederi legate de desființarea Secției Speciale, procedurile de numire în funcțiile de procurori-șefi, desemnarea membrilor CSM, răspunderea magistraților, protecția magistraților de ingerințe – se află în dezbatere publică”, explică Rareș Bogdan

Primul raport anual privind statul de drept este una dintre inițiativele majore din Programul de lucru al Comisiei pentru 2020 și face parte din mecanismul european cuprinzător privind statul de drept anunțat de președinta von der Leyen în Orientările sale politice. Raportul este rezultatul unui dialog strâns cu autoritățile naționale și cu părțile interesate și analizează situația din toate statele membre în mod obiectiv și imparțial. Evaluarea calitativă realizată de Comisie se concentrează pe evoluțiile semnificative care au avut loc din ianuarie 2019 până în prezent și asigură o abordare coerentă prin aplicarea aceleiași metodologii tuturor statelor membre, proporțională însă cu scara evoluțiilor.

Raportul face parte din noul ciclu anual de evaluare a statului de drept, așa-numitul mecanism privind statul de drept. Mecanismul este un ciclu anual menit să promoveze statul de drept și să prevină apariția sau agravarea problemelor. Obiectivul este de a se concentra pe o mai bună înțelegere și conștientizare a problemelor și a evoluțiilor semnificative, precum și de a identifica amenințările la adresa statului de drept și de a ajuta statele membre să găsească soluții cu sprijinul Comisiei și al celorlalte state membre, precum și al părților interesate, inclusiv al Comisiei de la Veneția.

Obiectivul mecanismului este unul preventiv. Acesta este distinct de celelalte elemente din setul de instrumente ale UE pentru asigurarea respectării statului de drept/ și nu înlocuiește mecanismele de care dispune UE în temeiul tratatelor pentru a rezolva problemele mai grave legate de statul de drept cu care se confruntă statele membre. Printre aceste instrumente se numără procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor și procedura de protejare a valorilor fondatoare ale Uniunii, prevăzută la articolul 7 din Tratatul privind Uniunea Europeană. Mecanismul este, de asemenea, diferit de procedura propusă de condiționalitate bugetară, care urmărește să protejeze bugetul UE în situațiile în care interesul financiar al Uniunii ar putea fi în pericol din cauza unor deficiențe generalizate ale statului de drept într-un stat membru.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Comisia LIBE din PE a adoptat raportul eurodeputatului Rareș Bogdan privind transparența procesului decizional al UE: Doar așa putem spori încrederea cetățenilor în instituțiile europene

Published

on

© Rares Bogdan/ Facebook

Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) din Parlamentul European a adoptat joi cu largă majoritate raportul eurodeputatului Rareș Bogdan (PNL, PPE) privind transparența procesului decizional la nivel european.

În cadrul raportului fără caracter obligatoriu, adoptat cu 60 de voturi pentru și 4 împotrivă, eurodeputații comisiei LIBE subliniază că instituțiile europene trebuie să depună eforturi pentru a garanta cele mai înalte standarde de transparență, resposabilitate și integritate. Eurodeputații consideră că accesul la documente ar trebui să fie asigurat în contextul împlementării politicilor europene și folosirii banilor europeni.

”Suntem hotărâți să aducem cetățenii mai aproape de procesul decizional și, prin recomandările cuprinse în raport, dorim să îmbunătățim și să facem mai eficient accesul cetățenilor la documente. Transparența și responsabilitatea sunt fundamentale pentru a spori încrederea cetățenilor europeni în activitățile politice, legislative și administrative ale UE și în instituțiile sale”, a declarat Rareș Bogdan, liderul delegației eurodeputaților români din grupul PPE, potrivit unui comunicat al comisiei mai sus amintite. 

Comisia LIBE a dat drept exemplu de bune practici Parlamentul European, făcând posibil pentru cetățeni, mass-media și părțile interesate să observe cum sunt adoptate deciziile.

La polul opus, eurodeputații Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne critică Consiliul Uniunii Europene, a cărui lipsă de angajament privind asigurarea transparenței arată ”o lipsă de responsabilitate, în calitate de colegislator”.

Cât privește Comisia Europeană, europarlamentarii consideră că instituția a înregistrat progrese, dar critică practica recurentă a acesteia de a oferi adesea Parlamentului European doar informații limitate cu privire la punerea în aplicare a legislației UE, precum și refuzul de a publica statistici referitoare la eficacitatea politicilor UE.

În egală măsură, Comisia LIBE solicită Executivului european să fie mai transparent când vine vorba de contracte și procedurile de licitație. De asemenea, eurodeputații consideră că Parlamentul European ar trebui informat în legătură cu fiecare etapă a negocierilor acordurilor intertanționale, respectând astel prevederile tratatelor UE.

Comisia LIBE susține, de asemenea, crearea unei baze de date dedicate dosarelor legislative ale UE și deplând evoluția lentă a tratativelor pentru stabilirea unui registru obligatoriu privind transparența.

În ceea ce privește voturile din Parlamentul European, europarlamentarii sugerează stabilirea unui sistem ușor de utilizat care să includă funcții de căutare și filtrare.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Rareș Bogdan, liderul eurodeputaților români din grupul PPE, anunță că va interpela Comisia Europeană în legătură cu blocajul de la frontiera dintre Marea Britanie și Franța

Published

on

© Rareș Bogdan/ Facebook

Situația miilor de cetățeni europeni, foarte mulți români, blocați în trafic după ce mai multe state europene au închis granițele din cauza noii tulpini de SARS-COV-2 necesită o reacție mai rapidă, mai satisfăcătoare din partea UE, a precizat eurodeputatul PNL Rareș Bogdan, liderul eurodeputaților români din grupul PPE.

Manifestându-și revolta față blocajul de la granița dintre Regatul Unit și Franța, eurodeputatul român a anunțat că va interpela Comisia Europeană, alături de 12 colegi din delegația PPE România, pentru a primi răspunsuri la următoarele întrebări:

1. Ce acțiuni întreprinde Comisia pentru a garanta că cetățenilor europeni nu le sunt încălcate drepturile fundamentale și pentru a preveni ca astfel de situații să mai aibă loc?

2. Cum a gestionat Comisia această criză, în afară de a recomanda ţărilor UE să aibă o abordare coordonată în privinţa măsurilor de călătorie şi transporturi?

”Blocajul de la frontiera dintre UK și Franța, de pildă, se rezolvă foarte târziu, iar nervii cetățenilor sunt întinși la maxim! Știu că s-au făcut eforturi, mi se spune că s-au distribuit apă și alimente, dar sistemul s-a mișcat mult prea greu. Mii de oameni epuizați, fără acces la facilități de igienă personală și hrană, copii, vârstnici în situații disperate – aceasta este o situație inacceptabilă”, a precizat Rareș Bogdan într-un mesaj pe Facebook.

”Mă aștept ca acest tip de situații să fie anticipate și instituite celule de criză în secunda 2 a unui blocaj, iar soluțiile să fie puse pe tapet în 3 ore. Asta dacă siguranța cetățeanului european mai contează! Este irelevant, în situații de criză, faptul că membrii UE au autonomie de decizie pe anumite probleme. Mă aștept la solidaritate, nu la o spălare pe mâini”, a mai spus acesta.

Peste 50 de ţări din întreaga lume au impus restricţii călătorilor din Regatul Unit după ştirea referitoare la apariţiei unei variante mult mai contagioasă a virusului care provoacă COVID-19.

Decizia autorităţilor franceze a avut însă cel mai mare impact, trenurile şi feriboturile care traversează Canalul fiind suspendate timp de 48 de ore, ceea ce a provocat blocaje masive pe şoselele din sud-estul Angliei.

Începând cu noaptea de marți spre miercuri, circulația dinspre Regatul Unit către Franța a fost reluată, după ce cele două state au ajuns la un acord, dar condiționat.

Cetățenii Uniunii Europene care vor să treacă din Marea Britanie în Franța trebuie să prezinte dovada unui test COVID negativ, efectuat cu maximum 72 de ore înaintea deplasării.

Sunt acceptate atât testele PCR, cât şi cele antigen care sunt sensibile la noua tulpină a coronavirusului. Lista testelor antigen acceptate urmează să fie publicată de Ministerul francez al Solidarităţii şi Sănătăţii.

Aceste reglementări rămân în vigoare până cel puţin pe 6 ianuarie 2021, sub rezerva unei posibile reevaluări la nivel bilateral sau european.

Comisia Europeană a făcut marți apel la un răspuns coordonat la nivelul Uniunii Europene și a recomandat statelor membre reluarea traficului cu Regatul Unit pentru călătoriile esențiale și pentru ”evitarea înreruperilor lanțului de aprovizionare”.

”În vreme ce sunt importate măsuri de precauție temporare pentru a limita răspândirea SARS-CoV-2, fiind necesară descurajarea călătoriilor neesențiale către și dinstre Marea Britanie, interdicţiile de călătorie cu avionul şi cu trenul ar trebui ridicate, dată fiind nevoia asigurării călătoriilor esenţiale şi a evitării întreruperilor lanţului de aprovizionare”, semnalează Executivului european, având în vedere că, până la finalul lunii decembrie, normele europene se aplică și pe teritoriul Regatului Unit, așadar statele membre nu ar trebui să refuze intrarea persoanelor care vin această țară.

Continue Reading

Rareș Bogdan

EXCLUSIV Rareș Bogdan salută alegerea României ca gazdă a Centrului Cyber al UE: Războaiele s-au mutat online, iar România este un general cu patru stele

Published

on

© Rares Bogdan/ Facebook

România este țara cu cele mai avansate abilități în materie de apărare cibernetică din Centrul și Estul Europei și nu este de mirat că a fost aleasă să găzduiască Centrul european de competențe în domeniu, a declarat eurodeputatul Rareș Bogdan în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro după ce țara noastră a obținut găzduirea Centrului european de competenţe în domeniul securităţii cibernetice.

“România este țara cu cele mai avansate abilități în materie de apărare cibernetică din Centrul și Estul Europei. Nu mă miră faptul că a fost aleasă să găzduiască Centrul european de competențe în domeniu!”, a afirmat Bogdan, liderul delegației eurodeputaților români din grupul PPE.

El a ilustrat și faptul că performanța românilor a fost recunoscută și de NATO, care a încredințat țării noastre, la Summit-ul din Țara Galilor, misiunea de națiune-lider în ce privește securitatea cibernetică a Ucrainei.

“Ecosistemul cibernetic al Uniunii Europene este crucial pentru securitatea noastră”, a mai subliniat el.

Singurul eurodeputat român membru în Comisia specială a Parlamentului European privind dezinformarea s-a referit astfel și la războiul informațional, despre care a punctat că acesta este “extrem de dur” și “țintește UE pe flancuri vopsite în bastioane ale apărării drepturilor omului, teleghidate din estul apropiat și cel îndepărtat, când în realitate sunt niște campanii de discreditare ce lovesc ritmic în eurosistem”.

Acest război, dus împreună cu atacurile cibernetice clasice, trebuie câștigat. Sunt câteva fronturi: combaterea grupărilor de criminalitate cibernetică, a acțiunilor unor state care luptă perfid, a hackerilor și a teroriștilor. Omenirea s-a mutat online, prin urmare și războaiele, iar aici, România este un general cu patru stele“, a conchis Rareș Bogdan.

Bucureștiul va deveni gazda viitorului Centru european de competenţe în domeniul securităţii cibernetice, România urmând să găzduiască în premieră, pe teritoriul său, o agenție europeană, conform unei decizii luate la nivelul Consiliului Uniunii Europene. România, singura țară dintre cele candidate care nu găzduiește vreo agenție UE, a concurat cu Belgia (Bruxelles), Germania (München), Lituania (Vilnius), Luxemburg (Luxemburg), Polonia (Varșovia) și Spania (Leon). Bucureștiul a obținut în finală 15 voturi și a devansat Bruxelles-ul, care a primit 12 voturi. 

Succesul înregistrat de România, care prin Centrul european de securitate cibernetică va găzdui în premieră o structură UE pe teritoriul său, a fos salutat și de președintele Klaus Iohannis și de ministrul de externe Bogdan Aurescu.

România a depus luni dosarul de candidatură a Bucureştiului pentru găzduirea viitorului Centru european de competenţe în domeniul securităţii cibernetice, în cadrul reuniunii ministeriale informale a miniştrilor Telecomunicaţiilor din statele membre UE, desfăşurată luni, sub coordonarea Preşedinţiei germane a Consiliului UE.

Rezultatul obținut de România a fost posibil în urma unor demersuri diplomatice intense în ultima perioadă derulate atât la București și Bruxelles, cât și în capitalele statelor membre. Și prim-ministrul Ludovic Orban a ridicat acest subiect în cadrul consultărilor și discuțiilor avute cu unii dintre omologii săi, în special cu premierul francez și cancelarul german.

Țara noastră deține însă o importantă experiență în domeniul securității cibernetice. România a devenit în iunie 2019 al 22-lea membru cu drepturi depline al Centrului Cooperativ de Excelență NATO pentru Atacuri Cibernetice de la Tallinn. Mai mult, România a participat, începând cu 2015, în calitate de națiune-lider, la Fondul de Sprijin (Trust Fund) pentru dezvoltarea capacității de apărare a securității cibernetice a Ucrainei, fond creat prin participarea voluntară a țărilor NATO, după anexarea Crimeii de către Rusia. Mai mult, România și-a anunțat la nivelul NATO și intenția de a înființa și găzdui un Centru euro-atlantic în domeniul rezilienței

De altfel, decizia înființării acestei agenții a fost luată în timpul președinției României la Consiliul Uniunii Europene.

De asemenea, UE are și Agenția permanentă a Uniunii Europene pentru securitate cibernetică (ENISA), cu sediul în Grecia. Activitățile noului centru european de competențe industriale, tehnologice și de cercetare în domeniul securității cibernetice vor completa sarcinile ENISA.

Propunerea de regulament de instituire a Centrului european de competențe industriale, tehnologice și de cercetare în domeniul securității cibernetice și a rețelei de centre naționale de coordonare (Centrul Cyber al UE) a fost lansată de Comisia Europeană în 2018.

Centrul Cyber va reprezenta o structură cheie în contextul eforturilor de la nivel UE de configurare a unui ecosistem european în materie de securitate cibernetică. Centrul va avea un rol important în sprijinirea creării de legături între actorii publici și privați din domeniu, mediul academic și industria de profil din Uniune, asigurând, totodată, coordonarea între centrele naționale pentru securitate cibernetică din statele membre. 

De asemenea, Centrul va acționa pentru stimularea cercetării și inovării tehnologice în vederea consolidării securității cibernetice în cadrul Uniunii. Astfel, Centrul va reprezenta principalul organism de gestionare a fondurilor europene dedicate cercetării în domeniul securității cibernetice disponibile prin cele două programe de finanțare ale UE cu relevanță pentru sector – Europa Digitală și Orizont Europa. 

Continue Reading

Facebook

U.E.36 mins ago

Ambasadoarea Franței Laurence Auer: Conferința privind viitorul Europei se va baza pe cele 10 angajamente ale Declarației Summitului de la Sibiu

U.E.50 mins ago

Ambasadorul german Cord Meier-Klodt: Spiritul franco-german de la Elysée a trasat cursul acordului de 750 de miliarde de euro privind redresarea UE

PPE1 hour ago

Sorin Cîmpeanu, mesaj pentru miniștrii educației din UE: Investițiile în educație, un reper pentru recuperarea impactului socio-economic generat de pandemie

ROMÂNIA1 hour ago

Ambasadoarea Franței la București salută sprijinul României privind mecanismul UE pentru statul de drept: Statul de drept este inima contractului politic care ne leagă

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 hour ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu susține propunerea de modificare a Regulamentului FEAD: Sprijinul pentru oamenii aflați în dificultate trebuie să continue neîntrerupt

RUSIA1 hour ago

Președintele Consiliului European l-a informat pe Vladimir Putin că UE pregătește revizuirea relațiilor cu Rusia în martie și i-a solicitat eliberarea lui Aleksei Navalnîi

ROMÂNIA1 hour ago

Ambasadorul Germaniei la București: Ne-am bucura să întâmpinăm România în zona euro de îndată ce condițiile sunt îndeplinite

ENGLISH2 hours ago

French-German Day. Ambassadors Laurence Auer and Cord Meier-Klodt: Europe was made possible because two countries decided to reconciliate. The spirit of the Elysée Treaty shaped EU’s recovery fund

PPE3 hours ago

Grupul PPE-CoR la lansarea Platformei Broadband 2021: Tehnologia digitală, imperativă pentru a asigura continuarea vieții profesionale și private în contextul pandemiei COVID-19

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, mesaj pentru președintele turc Recep Tayyip Erdogan: Dialogul este esenţial, dar aşteptăm gesturi credibile pe teren

Dragoș Pîslaru2 days ago

Dragoș Pîslaru: Statele membre ar trebui să profite de majorarea de 3% din FEAD pentru a sprijini persoanele defavorizate în timpul pandemiei COVID-19

Eugen Tomac2 days ago

Eugen Tomac i-a solicitat șefului politicii externe a UE să creeze mecanisme care să condiționeze sprijinul financiar acordat partenerilor de garantarea accesului minorităților naționale la educație în limba maternă

RENEW EUROPE2 days ago

Președintele Consiliului European îi propune lui Joe Biden ca în prima zi de mandat la Casa Albă să construiască un nou pact fondator cu UE pentru „o lume mai bună”

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Președinta Comisiei Europene: Jurământul lui Joe Biden, un mesaj de speranță pentru o lume care așteaptă ca SUA să revină în cercul de state cu idei similare

Eugen Tomac3 days ago

Eurodeputatul Eugen Tomac: Rusia de astăzi se transformă într-un gulag și UE are obligația să acționeze

ROMÂNIA6 days ago

Premierul Florin Cîțu s-a vaccinat împotriva COVID-19: Am vrut să dau un semnal românilor să se vaccineze

U.E.1 week ago

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan dorește să ”repună pe șine” relațiile Turciei cu UE: Este prioritatea noastră să facem din 2021 un an de succes

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Intenţia noastră este ca de la jumătatea săptămânii viitoare să trecem la etapa a doua de vaccinare

Gheorghe Falcă4 weeks ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă se va vaccina împotriva COVID-19 și îndeamnă la responsabilitate pentru „noi și cei de lângă noi”: Vaccinarea, testul nostru de maturitate

ROMÂNIA4 weeks ago

Campania de vaccinare anti-Covid în România începe cu asistenta care a preluat primul pacient infectat cu virusul SARS-CoV-2

Advertisement
Advertisement

Trending