Connect with us

EDITORIALE

Rasism, Xenofobie şi Intoleranţă in Europa. Ingrijorarile Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei

Published

on

de Ionut Stroe, vicepresedinte APCE

Ionu_-Marian STROE, RomaniaIonu_-Marian STROE, RoumanieTema rasismului şi intoleranţei din Europa beneficiaza de un maxim şi permanent interes din partea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.

In ultima sesiune a APCE, discuţiile au pornit de la memorandumul „O strategie pentru prevenirea rasismului şi intoleranţei în Europa”, prezentat de raportorul Jonas GUNNARSSON (Suedia, Grupul Socialist). Raportul susţine ideea dialogului politic deschis în ceea ce priveşte rasismul şi intoleranţa, colectarea informaţiilor şi promovarea iniţiativelor parlamentare menite să combată intoleranţa şi nediscriminarea, precum şi identificarea de soluţii de către CoE pentru combaterea acestora.

In acest context, există şi trebuiesc serios luate în considerare o serie de evenimente recente care dovedesc o tendinţă de creştere în Europa a discriminării rasiale şi intoleranţei, printre care situaţia bazelor de date cu romi întocmite de poliţia suedeză, atacurile la care a fost supusă Cecile Kyenge, Ministrul pentru Integrare al Italiei, dar şi promovarea, de către partide politice din Europa, a unui climat de intoleranţă faţă imigranţi, musulmani, persoane de etnie roma sau aparţinând minorităţilor sexuale (LGBT). De asemenea, trebuie exprimată îngrijorarea privind acţiunile violente în care au fost angajaţi membrii ai partidului neo-nazist Zorii Aurii din Grecia.

Expunerea tinerilor la discursul de ură în mediul on-line, în special în cazul utilizatorilor de bloguri creează şi amplifică pericolul ca aceştia să folosească, la rândul lor, discursul de ură în postările de pe internet.

Marc Leyenberg, membru al Comisiei Europene împotriva Rasismului şi Intoleranţei (ECRI) din partea Franţei, a dat exemplul ţării sale, unde musulmanii reprezintă ţinta principală a intoleranţei, evidenţiind că principale cauze care au dus la rasism şi intoleranţă în Europa sunt criza economică mondială, şomajul şi teama de creştere a numărului de imigranţi, care este folosită de partidele politice în discursurile extremiste. De asemenea, stereotipurile privind populaţia roma şi abuzurile la adresa acestora s-au intensificat, în special în ţările unde aceste populaţii sunt vulnerabile, respectiv Franţa, Italia, România, Bulgaria şi Ungaria.

În altă ordine de idei, exista in acest moment o îngrijorare generală privind creşterea, pe scena politică europeană, a ponderii partidelor extremiste sau care susţin un discurs extremist. Ca soluţie, nu se recomandă interzicerea unor astfel de partide, întrucât electoratul rămâne, iar mesajul va fi preluat automat de către altă formaţiune politică.  Tomas Markert, Secretarul Comisiei de la Veneţia a subliniat necesitatea respectării Codului de bune practici pentru partide politice, elaborat de Comisia de la Veneţia şi a recomandat statelor membre, ca soluţie pentru combaterea discursului extremist, relocarea spaţiilor de emisie TV, iar partidele extremiste să nu mai fie finanţate de la bugetul de stat.

            Manifestările rasiste ale membrilor partidului neonazist Zorii Aurii din Grecia şi acţiunile xenofobe ale poliţiei/autorităţilor suedeze la adresa persoanelor de etnie romă au generat ample discuţii in APCE, pe care le prezint in cele ce urmează:

1. Anastasia TSOUKALA, criminalist şi profesor asociat la Universitatea din Paris XI, a atras atenţia asupra creşterii alarmante a discursului de ură şi a rasismului în Europa, ca efect al crizei economice mondiale. Aceasta a salutat arestarea de către autorităţile elene a liderului partidului neonazist, Nikos Michaloliakos şi a celor 4 parlamentari, membrii ai aceleiaşi formaţiuni, ca urmare a derulării de activităţi infracţionale şi a prezentat, cu această ocazie, o statistică a agresiunilor comise de membrii/simpatizanţi ai partidului. Totodată, a criticat guvernul elen pentru lipsa de reacţie şi tolerarea manifestărilor fasciste, în ciuda presiunilor susţinute exercitate de ONG-uri, ţinta evidentă fiind ministrul de interne elen. Ea a precizat că prezenţa Zorilor Aurii pe scena politică din Grecia face ca pericolul extinderii fenomenului fascist să persiste, iar intrarea acestui partid în parlament a legitimat neonazismul în această ţară.

Răspunzând întrebărilor unor parlamentari, d-na TSOUKALA a declarat că interzicerea partidului Zorii Aurii în Grecia nu ar fi o soluţie pentru că electoratul va căuta acelaşi tip de mesaj radical la alte partide politice, forţând desprinderea de ramuri extremiste sau înfiinţarea altora noi. În viziunea sa, combaterea discursului de ură şi rasismului în Grecia este un proces de lungă durată, singura soluţie identificată fiind implementarea unor programe corespunzătoare în şcoli.

În concluzie, membrii Comisiei pentru Egalitate şi Nediscriminare ai APCE au apreciat că principala cauză a dezvoltării fenomenului rasist în Grecia este criza economică, creşterea şomajului, în special în rândul tinerilor şi, nu în ultimul rând, creşterea numărului de imigranţi, problemă pentru care Europa nu a găsit deocamdată soluţii.

2. Recentele dezvăluiri din presă privind existenţa unor „registre ale romilor”, întocmite de poliţia suedeză, au constituit un alt subiect dezbătut intens de membrii comisiei, invitat special la eveniment fiind d-na Agneta BROBERG, Ombutsman pentru egalitate al Suediei. Aceasta şi-a manifestat îngrijorarea privind bazele de date ale poliţiei suedeze întocmite exclusiv pe baza apartenenţei la etnia romă, fără legături cu activităţi infracţionale şi care cuprind nume, adrese şi relaţii de rudenie între aceştia. A subliniat că existenţa listelor este alarmantă, ducând la conturarea unui profil discriminatoriu şi ilegal, fenomenul discriminării romilor având tendinţa să se dezvolte la scară largă în Suedia.

Răspunzând la întrebările parlamentarilor, Agnita BROBERG a precizat că, din datele pe care le deţine, şi alte instituţii suedeze au astfel de liste, întocmite pe criterii etnice, dând exemplul Oficiului Suedez pentru Migraţie.

Chiar dacă Suedia a implementat o strategie pentru integrarea romilor, pentru asigurarea condiţiilor echitabile şi egale acestei comunităţi, ombutsmanul pentru egalitate consideră că nu au fost înregistrate progrese semnificative, iar guvernul ar trebui să implementeze, în primul rând, reguli unitare privind sistemul de plângeri, pentru cazurile de discriminare etnică.

Nota redactei: Tanarul Deputat PNL Ionuţ Stroe este şeful delegaţiei României la Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei, fiind  si vicepreşedinte al APCE. Incepand cu 11 octombrie 2013, Ionut Stroe a decis sa se alature echipei de editorialisti ai caleaeuropeana.ro. Salutam acest demers, deschis oricaror altor lideri politici care inteleg importanta promovarii valorilor europene si care doresc sa comunice aceste idei pe caleaeuropeana.ro

EDITORIALE

Mesaj postelectoral pentru aleșii locali

De voi va depinde, în următorul mandat pe care vă pregătiți să îl începeți, dacă exodul va continua sau își va schimba sensul. Dacă gropile din drumuri se vor căsca în adâncuri sau dacă localitățile voastre se vor bucura de asfalt.

Published

on

de Dan Cărbunaru

După 27 septembrie, puterea va merge la voi. Deciziile politice, administrative si bugetare pe care le veti lua vor aduce mai multa prosperitate în comunitățile dumneavoastră sau o vor consuma. Consiliile voastre, primăriile voastre vor împărți resursele locale, naționale și europene, după cum ați promis în campanie sau după alte criterii. Va fi pentru prima oară când veți avea cu adevărat acces la o comoară ferecată, până de curând, la București.

Din cele 80 de miliarde de euro – bani europeni pentru România următorilor 7 ani – plus trei de grație la cheltuit, mulți vor putea fi accesați și de comunitățile locale, altfel decât doar prin dirijare de la centru, cum se întâmpla de obicei. Adăugați încă aproape 20 de miliarde de euro din fondurile din păcate încă necheltuite din alocările pentru perioada 2014-2020. 

De voi va depinde, în următorul mandat pe care vă pregătiți să îl începeți, dacă exodul va continua sau își va schimba sensul. Dacă gropile din drumuri se vor căsca în adâncuri sau dacă localitățile voastre se vor bucura de asfalt. Dacă vom scăpa de WC uri în curtea școlii și de spitale în paragină, transformate în anticamere ale morții. Dacă vom avea internet de bandă largă și acces la rețeaua de gaze naturale sau ne vom încălzi, ca în Evul Mediu, cu lemne. Dacă oamenii vor respira un aer mai curat sau se vor sufoca pe străzile pline de mașini. Dacă orașele voastre vor avea centură ocolitoare modernă sau se vor lăsa traversate în comntinuare de cei care le tranzitează. 

Există, deja, comunități unde schimbarea s-a produs. Orașele, comunele, satele care au folosit banii europeni cu viziune și continuitate fac din România, în acele zone, egala multor state occidentale. Deci, se poate. Resurse financiare există. Avem nevoie de viziune, înțelegere, devotament față de comunități și muncă în echipă. 

Șansa modernizării României europene începe de pe ulițele abandonate din săracele noastre sate și se poate vedea până și de la înălțimea unui penthouse din orașul lui Bucur. Altă cale nu e.

Continue Reading

EDITORIALE

Oportunitatea revigorării unui Parteneriat Strategic: România și Marea Britanie în faza reașezării relației lor post-Brexit

Published

on

© Administrația Prezidențială

Marea Britanie a devenit la 1 februarie 2020 primul stat membru din istorie care a părăsit construcția europeană. După aproape patru ani de la referendumul care a accentuat paradigma de transformare a relațiilor internaționale și în urma unei perioade de negocieri lungi și complicate britanicii și europenii și-au atins țelurile: Regatul Unit a ajuns de principiu un stat terț, până când finalul perioadei de tranziție va statua viitoarea relație UK – UE, iar țările membre ale Uniunii Europene și instituțiile UE au trecut proba unității și a principiului “o singură voce” în negocieri.

Simultan cu ultimele zilei ale apartenenței britanice la UE, președintele Klaus Iohannis a adus un element de noutate în discursul său anual susținut în fața ambasadorilor străini acreditați la București. Șeful statului a anunțat atunci că România și Marea Britanie lucrează la modernizarea parteneriatului strategic bilateral.

Parteneriatul Strategic dintre Londra și București a fost lansat în anul 2003, înaintea aderării României la NATO și la Uniunea Europeană, și a fost reînnoit în 2011. Însă, în ultimii ani, majoritatea parteneriatelor strategice cruciale ale României au primit noi impulsuri. În noiembrie 2018, înainte de Centenarul Marii Uniri, președinții Iohannis și Macron au semnat la Paris o foaie actualizată a Parteneriatului Strategic dintre România și Franța. În august 2019, președinții Iohannis și Trump au adoptat la Casa Albă o declarație comună care se adaugă suitei de documente strategice care dau un nou contur dinamicii relației strategice dintre România și SUA.

Anunțul președintelui Klaus Iohannis a fost reafirmat recent și de ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu, într-un interviu pentru CaleaEuropeană.ro în care șeful diplomației române a precizat că Bucureștiul și Londra sunt în faza de negociere a unui document al Parteneriatului Strategic bilateral care să așeze baza relațiilor dintre România și Regatul Unit post-Brexit.

România a jucat în toată această perioadă a negocierilor privind Brexit ca un aliat și un partener fidel valorilor pe care și le-a asumat prin aderarea la NATO și la Uniunea Europeană. La nivel european, Bucureștiul a urmărit să se asigure că drepturile cetățenilor europeni, implicit români, din Marea Britanie vor fi respectate după Brexit, inclusiv în cursul președinției române la Consiliul UE, termenul inițial când ieșirea Marii Britanii din UE ar fi trebuit să se producă. La nivelul emancipării strategice europene, îndeosebi în planul apărării, România a articulat o poziție echilibrată care să nu determină o dublare a eforturilor NATO și o concurență pentru Alianța Nord-Atlantică, în condițiile în care, după Brexit, 80% din cheltuielile militare din cadrul Alianței sunt realizate de aliați non-UE. Pe plan aliat, România a beneficiat de relația sa strategică cu Marea Britanie, forțele aeriene britanice fiind printre primele ramuri militare aliate care au trimis avioane de luptă la Marea Neagră în cadrul misiunilor de poliție aeriană ale NATO realizate în contextul anexării Crimeei de către Federația Rusă. Pe același plan, România s-a raliat gesturilor de solidaritate cu Marea Britanie în cazul Skripal, și a declarat la rândul său “persona non grata” un membru al corpului diplomatic al Rusiei acreditat la București. De asemenea, România și Marea Britanie fac parte, împreună, din grupul de aliați NATO care respectă principiul alocării a minim 2% din PIB pentru apărare.

Cea mai recentă evoluție în privința Parteneriatului Strategic dintre România și Regatul Unit a fost înregistrată în luna martie a anului 2019, când miniștrii apărării din Marea Britanie și din România au semnat, la Londra, un Memorandum de înțelegere privind cooperarea româno-britanică în domeniul apărării, un document prin care cele două țări au semnalat ”un angajament comun față de securitatea Mării Negre”.

Oportunitatea revigorării parteneriatului dintre București și Londra își are importanța, în mod special, în planul cooperării militare și în domeniul apărării. Marea Britanie are al doilea cel mai mare buget al apărării din cadrul NATO. România își continuă procesul de consolidare a poziției de pol de stabilitate regional, așa cum reiese și din Strategia Națională de Apărare a Țării.

Planurile de modernizare a Bazei Aeriene Mihail Kogălniceanu de la Marea Neagră și viitorul Corp multinațional de Sud-est pe care România îl va găzdui la Sibiu sunt câteva dintre elementele concrete ale obiectivelor de securitate ale României care vor avea nevoie de susținere și de prezență militară aliată.

Într-o pondere la fel de ridicată în ecuația parteneriatului bilateral este plasată și cooperarea judiciară și în materie penală sau valoarea adăugată pe care schimbul de informații o aduce securității comune.

Nu va trebui lăsată deoparte nici componenta economică. Riscul încheierii unei perioade de tranziție post-Brexit fără un acord de liber schimb între UE și Regatul Unit este ridicat, caz în care raporturile comerciale dintre cele două blocuri vor fi reglementate de prevederile Organizației Mondiale a Comerțului.  În prezent, Marea Britanie este al 6-lea partener comercial al României din Europa, iar țara noastră înregistrează un excedent comercial în raport cu Regatul Unit, care este a 5-a piață de destinație a exporturilor românești.

Pandemia cu noul coronavirus a modificat substanțial ordinea priorităților imediate, însă a acutizat și tensiunile transatlantice. De aceea, vorbim și de o necesitate politică a revigorării Parteneriatului Strategic dintre România și Regatul Unit, mai ales că atât București, cât și Londra sunt actori pledanți ai unei relații transatlantice solide între Europa și America de Nord.

Relațiile dintre România și Marea Britanie au și o puternică istorie recentă. Londra s-a numărat printre primele voci politice occidentale care și-au manifestat sprijinul pentru aderarea României la Uniunea Europeană și la NATO. În pofida Brexit-ului, Marea Britanie nu părăsește Europa, iar Londra nu își poate permite o izolare, care în actualul climat global ar acutiza ideea de faliment geopolitic al Occidentului. Or, o ranforsare a Parteneriatului Strategic Londra-București ar fi o veste bună pentru întreaga arhitectură de securitate euro-atlantică.

Continue Reading

EDITORIALE

SUA se pregătesc să mute militari americani din Germania în Polonia. Urmează România?

Published

on

© NATO/ Flickr

Vizita la Washington a președintelui polonez a fost prezentată drept un moment strategic definitoriu pentru viitorul relației transatlantice și pentru intențiile Statelor Unite față de securitatea și apărarea Europei. Oportunitatea suplimentării numărului de forțe militare americane pe teritoriul Poloniei, în urma dislocării lor din Germania, a fost tema centrală a unei deplasări oficiale îmbrăcată în fast politic și în logica electorală a proximelor alegeri prezidențiale din Polonia, care se desfășoară duminică și în cadrul cărora Andrzej Duda candidează pentru un al doilea mandat.

Cooperarea dintre SUA și Polonia este cât se poate de solidă, intensificată mult în mandatul actual al administrațiilor americană și polonă. Donald Trump și Andrzej Duda s-au întâlnit de cinci ori în ultimii trei ani, președintele polonez a fost primit de trei ori la Casa Albă, iar una dintre puținele capitale europene vizitate de președintele american a fost Varșovia. La nivel de discurs, amabilitățile la nivel înalt ale acestei sunt de necontestat: Polonia este un aliat transatlantic major în Europa, care a intrat de curând în programul Visa Waiver, care cumpără armament american, Varșovia fiind privită drept lider al Inițiativei celor Trei Mări și un stâlp politic în cooperarea energetică pe care Washington-ul și-o dorește în regiune pentru a slăbi influența Rusiei. Cu toate acestea, substanța acestei vizite nu s-a manifestat pe loc. Nu a fost anunțat niciun plan concret de relocare a unei părți din contingentul militar american aflat în Germania, altul decât că SUA vor transfera soldați în Polonia și că Varșovia va suporta costurile acestor reașezări.

Intenția manifestată de președintele american Donald Trump de a retrage 9.500 de soldați din contingentul militar american amplasat în Germania, generând o reducere la 25.000 a totalului de efective militare SUA de pe teritoriul acestui aliat, a suscitat o nouă dezbatere transatlantică. Vorbim, în primul rând, despre o dorință a președintelui american de a continua să sancționeze faptul că Germania nu își respectă angajamentele financiare în privința bugetului apărării, bugetul militar al Berlinului fiind în continuare sub cota 2% din PIB. Avem, în al doilea rând, o abordare din partea SUA de a disloca prezența sa militară în alte zone, îndeosebi Asia. În al treilea rând, și poate cel mai important pentru noi, avem premisele ca o parte însemnată din acest contingent să fie redistribuit în partea estică a Alianței Nord-Atlantice.

O frază dintre cele rostite de Donald Trump la conferința comună de presă cu Andrzej Duda este importantă în acest sens: “Ne vom reduce forţele din Germania. Unele vor reveni acasă, altele vor merge în alte locuri, iar Polonia va fi unul din locurile acestea din Europa”.

Aici intervine oportunitatea României. Principalii aliați în regiune ai Statelor Unite sunt Polonia și România, ca poli regionali în dimensiunile nordică, respectivă sudică ale flancului estic. Ambele țări au deja o tradiție în a găzdui forțe militare americane și fac parte din clubul ad hoc creat de SUA la summitul NATO de la Londra – “The two percenters/ Cei care alocă 2%” – sub forma unei reuniuni între președintele SUA și liderii țărilor care alocă minim 2% din PIB pentru apărare. De asemenea, România găzduiește prezență militară americană la sistemul antirachetă al NATO de la Deveselu, la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, la Baza Aeriană Câmpia Turzii, precum și la structurile NATO de pe teritoriul țării noastre, iar o parte însemnată din achizițiile de modernizare a arsenalului militar al țării – rachete Patriot sau HIMARS – sunt cumpărate de la SUA.

Decuplându-ne de cheia electorală a întâlnirii dintre Trump și Duda, reuniune care a urmat anunțului președintelui SUA de a reduce cu aproximativ 30% efectivele militare americane din Germania, România trebuie să continue să pregătească cu minuțiozitate strategică o relocare a unui număr semnificativ de militari SUA din Germania în țara noastră și, implicit, în regiunea Mării Negre.

România a făcut deja pași concreți în această direcție, iar cel puțin cinci aspecte sunt importante în această ecuație.

1. Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024 concepută de președintele Klaus Iohannis și care își urmează cursul aprobărilor în Parlament, afirmă că pre-eminența SUA în fața Chinei la nivelul sistemului internațional de putere este un element cheie pentru interesul național al României, definește Rusia ca principală amenințare și statuează drept obiectiv important creșterea prezenței militare a Statelor Unite pe teritoriul țării noastre.

2. Ministerul Apărării Naţionale a cerut luna trecută încuviinţarea Parlamentului pentru a lansa procedurile de achiziţie necesare extinderii, upgradării şi modernizării infrastructurii Bazei aeriene Mihail Kogălniceanu, o investiție care este estimată la peste 2 miliarde euro, prin care baza va putea găzdui 10.000 de militari aliaţi și va deveni cea mai mare bază militară a NATO din Europa de Est. Anterior, detaliile extinderii acestei baze importante pentru poziția geostrategică a României au fost discutate de ministrul apărării naționale cu omologul său american și cu locţiitorul preşedintelui Comitetului Întrunit al şefilor Statelor Majore ale Armatei SUA. De asemenea, anul trecut, Comitetul Executiv Româno-American a discutat despre planurile de extindere a bazelor aeriene de la Mihail Kogălniceanu şi Câmpia Turzii. În același context, secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, argumenta zilele trecute într-o videoconferință cu jurnaliști români că baza de la Kogălniceanu este ideal plasată geografic şi strategic pentru elemente expediționale și pentru proiecția militară a SUA în Orientul Mijlociu și în alte zone.

3. România se află în curs de înființare a Corpului Multinațional de Divizie Sud-Est de la Sibiu, o nouă structură de comandă NATO ce va funcționa în țara noastră și care a fost aprobată ca propunere din partea României în anul 2018, atunci când NATO a adoptat cel mai mare plan de reîntărire a apărării colective “Readiness Initiative”, prin intermediul căruia 30 de escadrile aeriene, 30 de nave de lupte și 30 de brigăzi mecanizate pot fi desfășurate în maxim 30 de zile oriunde este nevoie pe teritoriul Alianței.

4. Un raport recent al think tank-ului american CEPA arată că România este centrul de greutate al posturii NATO de descurajare regională pe flancul estic și are nevoie consolidări militare semnificative prin îmbunătățirea infrastructurii rutiere și feroviare și completarea arhitecturii regionale de comandă și control aliat.

5. Declarația adoptată de președinții Donald Trump și Klaus Iohannis în cadrul întâlnirii lor din august 2019 evocă palierul cooperării militare, în vreme ce două rezoluții adoptate recent de Senatul SUA și de Camera Reprezentanților pentru a marca 140 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice încurajează Guvernul Statelor Unite să facă în continuare demersuri pentru a determina o prezență crescută a NATO în România, adaptată la evoluția amenințărilor din regiunea Mării Negre.

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Adunarea Generală ONU: Premierul Marii Britanii Boris Johnson promite că va folosi președinția G7 de anul viitor pentru “a uni lumea” împotriva unor viitoare pandemii

INTERNAȚIONAL8 hours ago

Adunarea Generală ONU: Papa Francisc deplânge “eroziunea multilateralismului” și cere încetarea “climatului de neîncredere” în relaţiile internaţionale

CONSILIUL EUROPEAN9 hours ago

Președintele Consiliului European: În competiția marilor puteri SUA – China, UE este profund conectată cu Statele Unite. Împărtășim idealuri și valori consolidate prin încercări ale istoriei

INTERNAȚIONAL10 hours ago

Bogdan Aurescu, la reuniunea Alianței pentru Multilateralism: Pentru a creşte rezilienţa societăţilor este necesară reconsolidarea valorilor democratice

Cristian Bușoi10 hours ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi le-a prezentat miniștrilor sănătății din PPE prioritățile sale ca raportor pentru EU4Health: Sănătatea are nevoie de un buget generos

NATO11 hours ago

NATO: Șase avioane de vânătoare F-16 ale SUA vor apăra spațiul aerian al Bulgariei

INTERNAȚIONAL13 hours ago

Estul Mediteranei: De la ONU, Grecia și Turcia fac apel reciproc “să dea o şansă diplomaţiei” și la “un dialog sincer bazat pe dreptul internaţional”

INTERNAȚIONAL14 hours ago

România condamnă ferm atacul terorist de lângă Charlie Hebdo: Suntem deplin solidari cu Franța și uniți în lupta împotriva terorii

COMISIA EUROPEANA14 hours ago

Ursula von der Leyen susține suspendarea fondurilor europene pentru țările UE ce nu respectă drepturile persoanelor LGBTI

CONSILIUL EUROPEAN1 day ago

Mesajul Uniunii Europene la cea de-a 75-a Adunare Generală a ONU: Vom continua să fim o forță motrice a multilateralismului 

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

Charles Michel, apel la liderii lumii la 75 de ani de la crearea ONU: Curajul nostru de astăzi va crea oportunități pentru ca generațiile de mâine să-și deschide aripile

ROMÂNIA1 week ago

Ludovic Orban, la începerea lucrărilor la conducta submarină Midia – MGD: Susținem investițiile în gaze naturale care pot genera dezvoltare economică și creșterea calității vieții

Dragoș Pîslaru1 week ago

Dragoș Pîslaru: România trebuie să găzduiască viitoarea agenție a UE pentru cercetări biomedicale. Nu mai putem rata o nouă ocazie

Dacian Cioloș1 week ago

Dacian Cioloș: Legătura dintre bani și valori și consolidarea resurselor proprii sunt două aspecte esențiale în reconstrucția proiectului european

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Seceta pedologică din România, menționată de Ursula von der Leyen în pledoaria pentru salvarea ”planetei noastre fragile”: Am văzut tot ce se întâmplă în jurul nostru: de la incendiile din Oregon până la culturile din România distruse de cea mai puternică secetă de zeci de ani

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisia Europeană va numi în premieră un coordonator anti-rasism care să lucreze direct cu societatea civilă și instituțiile

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen anunță investiții de până la 20% din valoarea fondului de redresare Next Generation EU pentru a pava „calea europeană spre era digitală”

U.E.2 weeks ago

Grecia: Președintele Consiliului European îndeamnă statele membre să se mobilizeze pentru primirea de migranți după incendiul din tabăra Moria

U.E.2 weeks ago

Statele membre din sudul UE susțin îndemnul Franței la sancțiuni economice suplimentare împotriva Turciei

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru, amendament care prevede alocarea a 10% din planurile de redresare economică ale statelor din UE pentru măsuri care vizează tinerii

Advertisement
Advertisement

Trending