UE rămâne ferm angajată în sprijinirea parcursului Serbiei către aderare, ca stat stabil, pașnic și prosper, care a depășit moștenirea trecutului și a ales un viitor democratic și european, a transmis președintele Consiliului European, Antonio Costa, în cadrul unei conferințe de presă comune cu președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, potrivit comunicatului oficial.

„În decembrie, la începutul mandatului meu de președinte al Consiliului European, am transmis un semnal clar privind angajamentul meu personal și prioritatea pe care o acord extinderii Uniunii Europene către Balcanii de Vest. Astăzi, încep chiar aici, în Serbia, un turneu în toate cele șase state partenere din regiune”, a declarat Antonio Costa.

Referindu-se la procesul de aderare, președintele Consiliului European a subliniat că acesta se bazează pe încredere reciprocă, iar actualul context favorabil extinderii Uniunii Europene reprezintă o oportunitate majoră pentru Serbia.

Follow my press conference with President Vučić in Belgrade LIVE https://t.co/GVHdFbrpnh

— António Costa (@eucopresident) May 13, 2025

Citiți și: Parlamentul European încurajează Kosovo și Serbia să avanseze în reformele lor privind aderarea la Uniunea Europeană

„M-am bucurat să aflu că integrarea în UE rămâne o prioritate pentru dumneavoastră și pentru noul guvern. Este esențial ca această orientare să se traducă rapid în acțiuni concrete și într-o accelerare a reformelor. După cum știți, procesul de aderare se bazează pe merit. Următorul pas pentru deschiderea Clusterului 3 este foarte clar și a fost deja agreat: consolidarea libertății presei, lupta împotriva corupției și reformarea legislației electorale. Este încurajator să aud, dragă Aleksandar, că faceți progrese în această direcție”, a adăugat Antonio Costa.

Totodată, Costa a precizat că reformele necesare nu reprezintă o simplă formalitate, ci aduc beneficii concrete pentru cetățenii sârbi, subliniind că alinierea deplină la Politica Externă și de Securitate Comună a UE, împreună cu soluționarea problemelor bilaterale și avansarea dialogului Belgrad–Priștina, sunt condiții esențiale în procesul de aderare.

„Desigur, nu putem ignora faptul că un pilon al politicii noastre externe și de securitate comune este condamnarea fermă a invaziei brutale a Rusiei în Ucraina și sprijinul pentru Ucraina în obținerea unei păci juste și durabile. Dragă Aleksandar, extinderea UE se bazează pe construirea încrederii. Știu că mulți oameni – nu doar în Serbia, ci în întreaga regiune – și-au pierdut încrederea în acest proces. Am venit astăzi aici pentru a vă asigura de angajamentul meu personal și de voința fermă a Uniunii Europene de a duce acest proces la bun sfârșit”, a punctat Antonio Costa.

În încheiere, președintele Consiliului European a afirmat cu convingere că viitorul Serbiei este în Uniunea Europeană.

„Mingea este acum în terenul dumneavoastră. Nu trebuie să pierdem timpul – viitorul nu așteaptă. Este momentul să deschidem Clusterul 3 și să continuăm, pas cu pas, drumul Serbiei către o aderare reușită la Uniunea Europeană”, a conchis Antonio Costa.

Germania este un pilon esențial al Uniunii Europene, iar o Germanie mai puternică este crucială pentru economia noastră și pentru capacitatea de a face față provocărilor din lume, a transmis președintele Consiliului European, Antonio Costa în cadrul conferinței de presă susținute după întâlnirea cu cancelarul federal al Germaniei, Friedrich Merz.

„Sunt încântat să-l întâmpin pe cancelarului Friedrich Merz într-o zi cu o puternică semnificație, în care celebrăm 75 de ani de la Declarația Schuman – momentul fondator al Uniunii noastre. Îi doresc mult succes cancelarului, noului său guvern și Germaniei în anii ce vor urma. Germania este, desigur, un pilon esențial al Uniunii Europene, iar o Germanie puternică este crucială pentru economia noastră și pentru capacitatea noastră de a face față provocărilor globale”, a declarat Antonio Costa.

It was a pleasure to receive you on Europe Day, dear @bundeskanzler Friedrich Merz!

We are fully aligned on our common priorities: building up our competitiveness and reindustrialising our economies, strengthening our defence capabilities, reinforcing our strategic autonomy,… pic.twitter.com/mlfBXdhiL5

— António Costa (@eucopresident) May 9, 2025

Președintele Consiliului European s-a declarat mulțumit de faptul că, potrivit cancelarului Merz, există o aliniere deplină între prioritățile guvernului german și cele ale Uniunii Europene, în domenii precum competitivitatea, securitatea și migrația.

„Vom avea cu siguranță ocazia să colaborăm foarte bine în anii următori, iar acest lucru este benefic pentru Europa și sper că va fi la fel de benefic și pentru Germania”, a conchis Antonio Costa.

Citiți și: După un “restart germano-francez” pentru Europa, Merz îi asigură pe Tusk că “în inima Europei, un parteneriat strâns germano-polonez trebuie să fie de la sine înțeles”

Merz, a cărui facțiune conservator CDU/ CSU a câștigat alegerile din februarie din Germania, este un european convins, un transatlanticist și un susținător al Ucrainei, care a promis să restabilească rolul Germaniei pe scena mondială după o jumătate de an de paralizie.

Vineri, cancelarul german s-a întâlnit la Bruxelles cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, precum și cu secretarul general al NATO, Mark Rutte.

Președintele Consiliului European, António Costa, a transmis joi, într-un discurs susținut la Institutul Universitar European din Florența în cadrul unei ceremonii de marcarea a 80 de ani de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, că războiul Rusiei împotriva Ucrainei a transformat mentalitatea europeană “de la o pauză geopolitică la construcția unei Europe a Apărării”, devenind “un test al identității europene”.

În debutul intervenției sale, cu o zi înainte de a marca Ziua Europei și 75 de ani de la Declarația Schuman, Costa a subliniat simbolismul prezenței sale în Florența, un oraș care întruchipează spiritul proiectului european de pace.

“Uniunea Europeană nu a fost creată doar ca un proiect economic, ci ca un proiect de pace prin concepere”, a afirmat Costa, amintind că la doar cinci ani de la încheierea războiului, Declarația Schuman a propus o viziune revoluționară: integrarea producției de cărbune și oțel – materialele esențiale pentru război – pentru a face conflictul “nu doar de neconceput, ci materialmente imposibil”.

It is a great honour to be here in Florence, at the European University Institute on this historic day.
This day of peace — but unfortunately we cannot celebrate it in peace.

Follow my speech at the @EUI_EU ↓ https://t.co/maWCRju69F

— António Costa (@eucopresident) May 8, 2025

Costa a urmărit firul istoric al integrării europene, de la Comunitatea Cărbunelui și Oțelului, la Tratatele de la Roma și apoi la Tratatul de la Lisabona, fiecare etapă fiind un răspuns la întrebarea fundamentală: cum putem face ca pacea să dureze?

“Răspunsul: reconciliere politică, cooperare profundă, interdependență economică și o identitate comună construită pe unitate în diversitate. Proiectul european a oferit ceea ce teoreticienii politici numesc dividendele păcii: creștere economică, frontiere deschise, stat de drept și, mai presus de toate, stabilitate”, a subliniat președintele Consiliului European.

Referindu-se la statele din Peninsula Iberică, Balcanii de Vest și Europa Centrală, Costa a subliniat că atracția pentru Uniunea Europeană nu se bazează doar pe comerț, ci pe promisiunea păcii și a consolidării democrației. În acest sens, el a reamintit atribuirea Premiului Nobel pentru Pace Uniunii Europene în 2012, când președintele de atunci al Consiliului European, Herman Van Rompuy, declara: „Poate că pacea ar fi venit și fără Uniunea Europeană. Poate. (…) Dar nu ar fi fost de aceeași calitate. Nu o pace durabilă, ci o încetare rece a focului.”

Astăzi, a avertizat Costa, această viziune este pusă la încercare.

“Din păcate, nu putem sărbători pacea în pace, pentru că războiul s-a întors pe continentul nostru”, Agresiunea brutală a Rusiei împotriva Ucrainei a spulberat multe dintre presupunerile de bază pe care Europa și-a construit pacea postbelică: că interdependența economică previne conflictele, că frontierele sunt inviolabile, că pacea a devenit un dat. “Pacea nu este o condiție permanentă. Trebuie apărată constant, nu doar prin diplomație, ci și prin forță, dacă este necesar”.

În această logică, securitatea Ucrainei este securitatea Europei.

Costa a arătat că amenințarea rusă merge dincolo de Ucraina, dominând Belarusul, având trupe în Moldova și Georgia, proiectând influență destabilizatoare în statele baltice și la frontierele estice ale Uniunii. “Dacă Rusia consideră că frontierele Ucrainei sunt doar o linie pe hartă, de ce ar respecta frontierele altui stat?”, a spus el

Prin urmare, orice înțelegere nu poate oferi Rusiei o nouă oportunitate de agresiune și nici nu trebuie să recompenseze agresorul. El a salutat inițiativa Statelor Unite de a oferi Ucrainei garanții de securitate sustenabile și a reafirmat rolul fundamental al alianței transatlantice. “Trebuie să ne asigurăm că Rusia nu mai este o amenințare nici pentru Ucraina, nici pentru Europa, nici pentru vecinii săi, nici pentru securitatea internațională”, a adăugat Antonio Costa

Războiul a transformat mentalitatea europeană: de la o pauză geopolitică la construcția unei Europe a Apărării, a precizat șeful Consiliului European, subliniind că “este un test al identității europene”.

“Ce fel de Europă vrem să fim?”, s-a întrebat Costa, adăugând: “Una care se mulțumește cu beneficiile păcii din trecut sau una care își asumă responsabilitatea construirii păcii în fața amenințărilor reale?

În acest context, el a subliniat cele două priorități ale agendei strategice europene: apărarea și competitivitatea. “Pacea fără apărare este o iluzie”, a spus el.

Apărarea europeană trebuie să fie una comună, nu 27 de politici separate. El a salutat creșterea cu peste 30% a cheltuielilor de apărare ale UE din 2022, dar a adăugat că este nevoie de mai mult. “Trebuie să mergem mai departe și împreună. Politica de apărare este și politică economică. Dar și invers: puterea economică este o condiție pentru securitate reală”, a precizat el.

În sprijinul acestor obiective, Comisia Europeană a lansat programul SAFE, iar douăsprezece state membre au cerut activarea clauzei de derogare din Pactul de Stabilitate pentru a putea investi mai mult în apărare fără a reduce bugetele pentru sănătate, educație sau securitate socială. El a pledat pentru eficiență în cheltuieli, prin agregarea cererii, achiziții comune și capacități europene comune, mai ales în domenii critice precum apărarea antiaeriană sau războiul electronic, precizând că investiția în apărare înseamnă și inovare, industrie și locuri de muncă.

Costa a trecut apoi la a doua prioritate: competitivitatea. El a invocat raportul Letta privind piața unică și raportul Draghi care urmează să modeleze viitorul economic european.

“Trebuie să transformăm economiile în investiții, inovația în productivitate, politicile în acțiuni. Avem nevoie de capital privat, de reducerea fragmentării și a birocrației. Trebuie să aliniem această ofensivă economică la prioritățile geopolitice: energie, apărare și digital”, a mai indicat președintele Consiliului European

Totodată, președintele Consiliului European a pledat și pentru extinderea Uniunii. “Extinderea este cea mai bună investiție geopolitică pe care o putem face pentru o Europă mai puternică, mai sigură și mai democratică. Trebuie să fim pregătiți – politic, instituțional și financiar – să primim noi membri: Ucraina, Moldova, statele din Balcanii de Vest și Georgia, dacă doresc. Este necesar. Nu mai există cale de întoarcere”, a conchis Costa.

În finalul discursului, a evocat importanța universităților libere, a incluziunii, a inovării și a atragerii celor mai luminate minți din lume în Europa.

“Pacea nu este o stare pasivă. Este un proiect activ, ce trebuie reînnoit cu fiecare generație. Uniunea Europeană a fost construită pe ruinele războiului, nu doar pentru a preveni altul, ci pentru a construi ceva mai bun. Lumea are nevoie de Europa pentru pace și prosperitate. Este momentul nostru să ne reamintim de ce am fost creați și să fim, din nou, la înălțimea misiunii noastre”, a conchis el.