România este invitată să devină membru al Consiliului pentru Pace în Fâșia Gaza, a anunțat duminică Administrația Prezidențială, confirmând primirea unei scrisori transmise președintelui Nicușor Dan din partea omologului său american Donald Trump.

“Administrația Prezidențială a confirmat primirea scrisorii transmise de președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, către președintele României, Nicușor Dan, prin care este adresată oficial invitația ca România să devină membru al Consiliului pentru Pace“, a transmis Palatul Cotroceni.

Mai mulți lideri mondiali au fost invitați să se alăture așa-numitului Consiliu de Pace pentru Gaza, a anunțat președintele american Donald Trump, însă componența exactă a consiliului rămâne neclară, informează dpa și AFP, în timp ce Israelul a contestat componența acestui organism.

“Anunțul privind componența Comitetului Director pentru Gaza, care ține de Consiliul de Pace pentru Gaza (înființat de Trump și prezidat de acesta), nu a fost coordonat cu Israelul și contravine politicii sale”, se arată într-un comunicat publicat de biroul premierului Benjamin Netanyahu.

Washingtonul ar fi trimis invitații președintelui turc Recep Tayyip Erdogan, președintelui egiptean Abdel-Fattah al-Sissi și președintelui argentinian Javier Milei, precum și altora, potrivit Agerpres. Ankara a confirmat oficial că președintele Erdogan a primit această invitație.

Ministrul turc de externe, Hakan Fidan, a fost, de asemenea, desemnat să participe la comitetul executiv care va supraveghea Consiliul de Pace pentru Gaza

Consiliul de Pace pentru Gaza face parte din cea de-a doua fază a planului de pace al lui Trump pentru Fâșia Gaza, care prevede încetarea războiului cu Israelul și dezarmarea organizației extremiste Hamas.

Organismul urmează să supravegheze noul comitet de tranziție pentru Fâșia Gaza, care a fost în mare parte distrusă în războiul dintre Hamas și Israel. Președintele Trump va prezida consiliul.

Statele Unite au anunțat și că un consiliu executiv, ce va supraveghea noul guvern din Fâșia Gaza, va fi format, printre alții, din fostul ministru britanic Tony Blair, secretarul de stat american Marco Rubio, emisarul Casei Albe, Steve Witkoff, și Jared Kushner, ginerele președintelui american Donald Trump, a informat și EFE.

Lista membrilor este completată de Marc Rowan, directorul Apollo Global Management, Roberto Gabriel, consilier al președintelui Trump și Ajay Banga, președintele Băncii Mondiale.

Potrivit Casei Albe, fiecare membru al consiliului va prelua portofolii specifice, care privesc inclusiv ”consolidarea capacității de guvernare, relațiile regionale, reconstrucția, atragerea de investiții, asigurarea finanțării la scară largă și mobilizarea de capital”.

De asemenea, s-a anunțat că Înaltul Reprezentant pentru Gaza va fi fostul ministru bulgar de externe și coordonator special al ONU pentru procesul de pace din Orientul Mijlociu, Nicolai Mladenov.

Totodată, Jasper Jeffers, comandantul operațiunilor speciale din cadrul armatei americane, va prelua conducerea Forței Internaționale de Stabilizare (ISF), contingentul ONU care trebuie să garanteze în viitor securitatea și demilitarizarea Fâșiei Gaza, așa cum este stipulat în planul de pace al președintelui Trump.

Ministrul afacerilor externe, Oana Țoiu, a participat vineri, 16 ianuarie 2026, la conferința „Snow Meeting”, eveniment anual organizat la Vilnius, în Lituania.

Ministrul român a avut o intervenție în cadrul panelului „On the Road Again: NATO Summit în Ankara”, alături de Hakan Fidan, ministrul de externe al Republicii Turcia, Nick Catsaras, asistent al Secretarului General NATO, Steve Biegun, fost adjunct al secretarului de stat al SUA și Keir Giles (Chatham House).

În intervenția sa, ministrul Oana Țoiu a prezentat prioritățile României în perspectiva viitorului Summit NATO de la Ankara. Acestea vizează consolidarea posturii NATO pe Flancul Estic, cu accent pe regiunea Mării Negre, asigurarea progreselor în alocarea resurselor financiare pentru apărare, în conformitate cu angajamentele asumate la Haga, precum și continuarea sprijinului acordat Ucrainei, inclusiv prin intermediul „Listei de achiziții prioritare necesare apărării Ucrainei” (PURL).

Potrivit unui comunicat MAE remis CaleaEuropeană.ro, ministrul român a subliniat, totodată, necesitatea unor garanții de securitate robuste, care să prevină orice viitoare agresiune rusă împotriva Ucrainei, în linie cu concluziile ultimei reuniuni a Coaliției de Voință, desfășurată la Paris, la 6 ianuarie 2026.

În marja „Snow Meeting”, ministrul afacerilor externe a avut întrevederi bilaterale cu omologul lituanian, Kęstutis Budrys, și cu omologul eston, Margus Tsahkna.

În întrevederea cu ministrul Kęstutis Budrys s-a conturat interesul comun pentru consolidarea posturii de apărare și descurajare pe Flancul Estic al NATO, pentru obținerea unei păci juste și durabile în Ucraina și pentru sprijinirea Republicii Moldova.

De asemenea, cei doi miniștri au agreat continuarea coordonării în cadrul UE pe dosarele de interes comun, precum extinderea, Cadrul Financiar Multianual și sancțiunile. Ministrul Oana Țoiu a transmis oficialului lituanian apreciere pentru organizarea conferinței „Snow Meeting”, un forum important de dialog pe teme de securitate și politică externă.

Întâlnirea cu ministrul afacerilor externe al Estoniei, Margus Tsahkna, a evidențiat interesul comun pentru conlucrarea la nivel regional, inclusiv prin Summit-ul formatului București 9, care va fi găzduit de România în 2026, precum și prin Inițiativa celor Trei Mări, pentru a promova conectivitatea, reziliența și infrastructura strategică. Au fost abordate și teme ale cooperării sectoriale, inclusiv schimbul de bune practici în educație, cu accent pe integrarea noilor tehnologii și transformarea digitală.

Aflat la cea de-a 19-a ediție, „Snow Meeting” este un eveniment de tradiție organizat anual de Ministerul Afacerilor Externe al Lituaniei începând cu anul 2007. Forumul deschide seria de dezbateri europene dedicate securității și este recunoscut pentru formatul său de ținută, cu sesiuni publice și închise, care facilitează dialoguri informale și directe între demnitari și experți.

Autoritatea Națională pentru Cercetare anunță că, în ultimii trei ani, au fost contractate proiecte de cercetare cu o valoare totală ce depășește 12 miliarde de lei, finanțate din fonduri structurale europene, PNRR și fonduri naționale.

Aceste investiții s-au realizat în acord cu obiectivele Strategiei Naționale de Cercetare, Inovare și Specializare Inteligentă, cu angajamentele asumate de România la nivel european, vizând consolidarea infrastructurii de cercetare, susținerea resursei umane și creșterea capacității de transfer al rezultatelor către economie și societate.

Președintele Autorității Naționale pentru Cercetare, Andrei Alexandru, a subliniat importanța acestui efort susținut într-un context economic dificil.

„Ultimii 3 ani au fost marcați de un context fiscal bugetar delicat. Statul a trebuit să ia măsuri dificile, dar absolut necesare pentru stabilizarea marilor sisteme fiscal bugetare. Cu toate acestea, în urma îndeplinirii target-urilor cerute de Comisia Europeană am reușit atragerea unor fonduri europene consistente care, în sinergie cu fondurile naționale, au condus la alocări de circa 2,5 miliarde euro în cercetare. Pentru toate acestea remarc contribuția esențială a domnilor miniștri Marcel Boloș, Sebastian Burduja, Bogdan Ivan și Daniel David”, a transmis Andrei Alexandru.

Prin Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (PCIDIF) 2021–2027 și Programul Sănătate (PS) 2021–2027, pentru care ANC îndeplinește sarcini delegate de către autoritățile de management din cadrul MIPE, au fost contractate proiecte prioritare și operațiuni de importanță strategică, cu o valoare totală nerambursabilă de 734,99 mil euro, din care 601,79 mil euro reprezintă contribuția publică UE (FEDR – Fondul European de Dezvoltare Regională), iar 133,20 mil euro reprezintă contribuția publică națională de la bugetul de stat.

Potrivit Autorității Naționale pentru Cercetare, aceste proiecte vizează domenii-cheie pentru competitivitatea europeană și națională – tehnologii avansate, energie, hidrogen, semiconductori, inteligență artificială, cercetare medicală și genomică – și includ investiții majore în infrastructuri de cercetare, platforme tehnologice și hub-uri de inovare.

Autoritatea Națională pentru Cercetare arată că:

• proiectele prioritare „Platforma Națională pentru Tehnologiile Semiconductorilor – PNTS”, „Hub-ul Român de Hidrogen și Noi Tehnologii Energetice – RoHydroHub” și „Hub-ul Român de Inteligență Artificială – HRIA” au fost finanțate din sprijinul acordat de UE în dezvoltarea de tehnologii strategice pentru Europa – STEP,
• proiectele „Centrul Internațional de Studii Avansate pentru Sisteme Fluvii–Mări – DANUBIUS-RO” și „Activități de cercetare și infrastructură experimentală pentru demonstrarea tehnologiei reactorilor rapizi răciți cu plumb – 4ALFRED” au fost finanțate din sprijinul acordat în domeniul tehnologiilor avansate prin crearea de hub-uri de inovare în domenii de interes strategic.

Ca abordări inovative în cercetarea din domeniul medical, au fost contractate operațiunile de importanță strategică: „Dezvoltarea cercetării genomice în România – ROGEN”, „Dezvoltarea cercetării translaționale pentru vaccinuri, seruri și alte medicamente biologice – CANTAVAC 2.0” și „Aplicații medicale ale laserilor de mare putere – Dr. LASER”, din sprijinul acordat de UE pentru implementarea de soluții de cercetare de importanță strategică în domeniul medical, prin operațiuni strategice predefinite, explică Autoritatea Națională pentru Cercetare.

„Din fondurile alocate de MIPE în cadrul Priorității 1 aferente PCIDIF, au fost contractate 72 de proiecte în cadrul Măsurii 1.1.1 – Sprijin pentru întreprinderi nou înființate inovatoare și 19 proiecte în cadrul Măsurii 1.1.2 – Creșterea gradului de colaborare public-privat: consorții tematice, cu o valoare totală nerambursabilă de 259,81 milioane euro, din care 207,36 milioane euro reprezintă contribuția publică UE (FEDR – Fondul European de Dezvoltare Regională), iar 52,45 milioane euro reprezintă contribuția publică națională de la bugetul de stat. Aceste proiecte reprezintă un real sprijin pentru sectorul privat și pentru colaborarea între actorii din sistemul public și mediul de afaceri în domeniul CDI”, mai arată ANC.

Autoritatea Națională pentru Cercetare arată că atragerea acestor fonduri a fost posibilă în urma demersurilor pe care le-a întreprins pentru reconfigurarea întregului cadru normativ privind cercetarea, inovarea și guvernanța specializării inteligente în acord cu recomandările Comisiei Europene, în urma cărora au fost deblocate peste 1,7 miliarde euro pentru România.

ANC completează că „finanțarea cercetării prin buget național a fost asigurată atât prin alocările destinate finanțării de bază a sistemului de cercetare, cât și prin derularea Planului Național de Cercetare-Dezvoltare și Inovare PNCDI IV (2023–2027).”

În cadrul PNCDI IV, au fost lansate competiții naționale dedicate cercetării fundamentale și aplicative, dezvoltării tehnologice și cooperării internaționale, precum Proiecte de Cercetare Exploratorie (PCE), Proiecte pentru Stimularea Tinerelor Echipe Independente (TE), Proiecte Experimentale Demonstrative (PED), Proiecte de Transfer la Operatorul Economic (PTE), Centre de Excelență (CoEx), Soluții, proiecte de mobilități, proiecte strategice (precum DANUBIUS-RO sau ELI-RO), Asigurarea accesului la literatura științifică, precum și apeluri pentru cooperare internațională (SUA, Republica Moldova) și cofinanțare a proiectelor câștigate la competițiile din Horizon Europe sau Digital Europe. Pentru un număr de 7.429 de proiecte contractate în perioada raportată, valoarea totală a finanțării PNCDI IV se ridică la 4,87 miliarde lei. La această valoare se adaugă cele 18 centre de excelență cu un buget aprobat de 1,5 miliarde lei în domenii de cercetare asociate principalelor provocări societale, al căror scop este reducerea gradului de fragmentare a sistemului public de cercetare.

În plus, a fost realizată implementarea Măsurilor-Suport aferente ariei tematice „Cercetare și inovare” din cadrul Programului de cooperare elvețiano-român (PCER), finanțat prin cea de-a doua contribuție elvețiană în România, după cum urmează:

• „Programul de cooperare internațională în domeniul cercetării”, buget 13 milioane CHF contribuție elvețiană,
• „Programul infrastructură pentru cercetarea și monitorizarea emisiilor”, buget 7,4 milioane CHF contribuție elvețiană, încheindu-se contracte de finanțare de peste 110 milioane lei contribuție elvețiană nerambursabilă.

Autoritatea Națională pentru Cercetare amintește și de componenta 9 a PNRR – „Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare”, care completează acest tablou al finanțărilor prin investiții dedicate centrelor de competență asociate celor 5 misiuni ale UE în Horizon Europe, atragerii resursei umane înalt specializate din străinătate, sprijinirii cercetătorilor de excelență evaluați pozitiv în competiții europene și dezvoltării unei rețele naționale de centre regionale de orientare în carieră.

În total, pentru investițiile păstrate în PNRR au fost contractate peste 140 de proiecte, cu un buget PNRR angajat de peste 178 milioane euro, mai spune ANC.

Autoritatea Națională pentru Cercetare menționează că, în urma negocierilor cu Comisia Europeană, a reușit transferarea acestor sume de pe componenta de împrumut pe cea de grant, ele devenind astfel finanțare nerambursabilă atrasă de România.