Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Reacția Comisiei Europene după anunțul premierului Viorica Dăncilă privind mutarea ambasadei României din Israel, de la Tel Aviv la Ierusalim

Published

on

După ce premierul Viorica Dăncilă a anunțat că Ambasada României va fi mutată de la Tel Aviv la Ierusalim, Comisia Europeană reamintește că poziția Uniunii Europene rămâne neschimbată.

Reacția Executivului european vine după ce prim-ministrul Viorica Dăncilă a anunțat în cadrul discursului inaugural al Conferinței Internaționale a Comitetului Americano-Israelian pentru Politici Publice (AIPEC), eveniment desfășurat la Washington, că România își va muta ambasada de la Tel Aviv ”la Ierusalim, capitala Israelului”.

Într-un răspuns pentru Digi24, executivul european spune, referindu-se la declaraţiile Vioricăi Dăncilă, că ”nu comentează comentarii“ şi aminteşte faptul că, în ceea ce priveşte Ierusalimul, poziţia Uniunii Europene, din care România face parte, rămâne neschimbată şi ea susţine soluţia celor două state, Israel şi Palestina, ambele cu capitala la Ierusalim.

”După cum știm, președintele Donald Trump a deschis ambasada Statelor Unite la Ierusalim. Acest pas admirabil și curajos ne-a impresionat pe mine, Guvernul meu și poporul român. Sunt încântată să anunț astăzi, în fața audientei AIPAC, că după finalizarea analizei de către toți actorii constituționali implicați în procesul decizional din țara mea și în deplin consens, eu, ca prim-ministru al României, și Guvernul pe care-l conduc vom muta ambasada României la Ierusalim, capitala Israelului”, a declarat Dăncilă, astăzi.

Anunțul premierul a provocat o reacție și din partea președintelui României, care a spus că prin declarațiile susținute referitoare la mutarea Ambasadei României la Ierusalim, prim-ministrul Viorica Dăncilă demonstrează, ”încă o dată, totala sa ignoranță în domeniul politicii externe” și în ceea ce privește luarea unor decizii importante ale statului român.

Ambasada Israelului la Bucureşti îşi exprimă speranţa ca reprezentanţa diplomatică a României să se mute de la Tel Aviv la Ierusalim, poziţie exprimată după anunţul făcut în acest sens, duminică, de premierul Viorica Dăncilă.

Ulterior, șefa guvernului a revenit asupra afirmațiilor făcute în cadrul discursului susținut la AIPEC. Într-o intervenție telefonică, aceasta a precizat că ”în discursul meu am vorbit despre mutarea ambasadei la Ierusalim, dar (…) am formulat într-un mod corect, am spus că trebuie să îndeplinim toţi paşii constituţionali. Nu am spus: eu voi muta ambasada. Am spus că trebuie să respectăm Constituţia”.

Amintim faptul că la 6 decembrie 2017, preşedintele american Donald Trump a anunţat că SUA recunosc Ierusalimul drept capitală a statului Israel, anunţ ce a marcat o schimbare majoră a politicii Washingtonului în Orientul Mijlociu. Totodată, Trump a cerut Departamentului de Stat al SUA să înceapă pregătirile pentru a muta ambasada SUA de la Tel Aviv la Ierusalim. Liderul de la Casa Albă a subliniat că Ierusalimul trebuie să rămână locul sfânt pentru trei religii importante (creştină, mozaică şi musulmană, n.r.) şi că Israelul are dreptul de a-şi decide propria capitală.

Decizia lui Trump a provocat un val de reacții de dezaprobare din partea statelor membre ale Uniunii Europene, Uniunea Europeană afirmând în repetare rânduri prin intermediul reprezentanților instituțiilor sale că ”trebuie să ne ferim de decizii unilaterale”.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

COMISIA EUROPEANA

Corina Crețu: Serviciile Comisiei Europene nu pot face progrese în privința demarării lucrărilor de construcție a celor trei spitale regionale de la Iași, Craiova și Cluj până când Guvernul României nu răspunde clarificărilor solicitate atât în 2018, cât și 2019

Published

on

@European Commission

Comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, a precizat ieri, într-o conferință de presă că serviciile Comisiei Europene nu pot face progrese în privința demarării lucrărilor de construcție a celor trei spitale regionale de la Iași, Craiova și Cluj-Napoca până când Guvernul României nu răspunde clarificărilor solicitate în aprilie și octombrie 2018, precum și mai recent, în martie anul acesta.

Amintim că aceasta a transmis o scrisoare premierului român Viorica Dăncilă, în martie, prin care îi solicita acesteia să comunice la Bruxelles poziția oficială a Guvernului în privința celor 3 spitale regionale de la Iași, Cluj și Craiova, potrivit unui comunicat al Reprezentanței Comisiei Europene în România. Înaltul oficial european invita autoritățile române să transmită Comisiei Europene o serie de clarificări în privința măsurilor pe care intenționează să le ia, pentru a evita întârzieri suplimentare în demararea lucrărilor la cele trei spitale regionale.

,,Neprimind nici un răspuns, am retrimis această scrisoare în martie 2019, cu speranța accelerării procesului de realizare a acestor proiecte. Comisia Europeană și eu personal suntem, ca întotdeauna, la dispoziția autorităților naționale și sper că acest subiect de importanță primordială pentru cetățenii României să nu fie politizat”, a precizat Corina Crețu, într-o postare pe Facebook.

În scrisoarea adresată prim-ministrului român, comisarul european Corina Crețu preciza că sunt „trei aspecte critice care trebuie să fie abordate de către autoritățile române înainte ca solicitarea pentru proiectul major privind construcția celor 3 spitale regionale să fie transmisă Comisiei Europene: deficitul de finanțare de aproximativ 1,2 miliarde de euro, conform estimărilor Băncii Europene de Investiții; revizuirea modelului prin care cele trei spitale regionale vor fi finanțate, odată ce vor fi date în exploatare, pentru a se asigura adaptările necesare cu privire la gestionarea și mecanismele de finanțare, astfel încât noile investiții să acopere costurile operaționale preconizate; proiectul trebuie să îndeplinească obiectivele strategiei naționale de sănătate la nivel național și local, respectiv planurile regionale de asistență medicală și master-planurile de sănătate ale celor trei regiuni.

Potrivit înaltului oficial european, este necesar ca termenele limită să fie respectate și cele trei faze de implementare a proiectelor – construirea, dezafectarea sau reconversia vechilor instalații, după caz, precum și formarea personalului – să progreseze în paralel. În acest sens, comisarul european Corina Crețu așteaptă ca autorităților române să prezinte o planificare clară și să valideze în cel mai scurt timp atât cadrul de intervenție pentru întregul proiect, cât și termenele de implementare, urmând ca apoi acestea să fie comunicate în cel mai scurt timp Comisiei.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Candidatul PPE la Președinția Comisiei Europene, germanul Manfred Weber, își lansează programul de conducere a Europei la Zappeion, clădirea ridicată la Atena de fondatorul Jocurilor Olimpice Moderne, devenit milionar în România

Published

on

Dan Cărbunaru, corespondență din Atena

Candidatul PPE la Președinția Comisiei Europene, germanul Manfred Weber își lansează programul de conducere a Europei la Zappeion, clădirea ridicată la Atena de fondatorul Jocurilor Olimpice Moderne, devenit milionar în România.

Zappeion. Foto – zapeion.gr

Manfred Weber, politicianul bavarez de 47 de ani, își va lansa, astăzi, programul de guvernare a Europei Unite, pe care îl va aplica dacă voturile obținute de PPE vor fi suficiente pentru a negocia apoi voturile necesare pentru nominalizarea sa ca Președinte al Comisiei Europene.

Regele Otto al Greciei. Sursa- Wikipedia

După un secol și jumătate de când un alt bavarez, Otto, devenit rege al Greciei între 1832 și 1862, avea să iubească atât de mult această țară, încât a purtat chiar și după înlăturarea sa de pe tron uniforma gărzilor sale, Weber vine în leagănul democrației europene cu un program în 12 puncte. Îl va prezenta într-o clădire simbol al Greciei moderne, Zappeion, care poartă numele celui care a reluat tradiția Jocurilor Olimpice, finanțându-le cu averea făcută în România, din agricultură. Ridicat pentru a găzdui prima Olimpiadă modernă – în 1896 aici s-a derulat competiția de Spadă, Zappeion a găzduit și semnarea Tratatului de aderare a Greciei la Comunitatea Europeană, în 1979.

Evangelis Zappas a participat la războiul de independență grecesc, intre 1821 si 1832, după ce, la numai 13 ani, se înrolase în armata lui Ali Pasha, un conducător militar al provinciei .  Născut în Epirul de Nord, Zappas a devenit unul dintre cei mai bogați oameni de afaceri bogat din estul Europei, după ce și-a dezvoltat moșia din Romania, la Broșteni, Ialomița. 

Evangleios Zappas. Foto – Wikipedia

Și-a dorit atât de mult să reînvie traditiile grecesti, încât și-a propus să reia Jocurile Olimpice cu propriile resurse. I-a scris și l-a convins pe regele Otto al Greciei să sprijine ideea, după care a obținut de la guvernul grec stabilirea unui fond olimpic. Pe 15 noiembrie 1859, primele Jocuri Olimpice au fost ținute în Piața Centrala din Atena.

Și-a donat o parte din avere pentru a pune bazele viitoarelor olimpiade la stadionul Panathenaic. A murit în 1865, iar în 1870, stadionul refăcut a fost folosit la Jocuri. Au fost primele jocuri moderne internaționale și s-au numit Olimpiadele Zappeion. A lăsat și instrucțiuni pentru constructia unei prime clădiri care să respecte nevoile olimpice. 

Această clădire e chiar Zappeion Conference and Exibition Center, unde va avea loc lansarea campaniei lui Weber.

Parlamentul a donat peste 80 de mii de metri pătrați între templul lui Zeus și Grădinile Naționale, care atunci erau grădinile Regale, la solicitarea lui Zappas. Intarziata intre 1874 și 1888, clădirea a fost ridicată de un arhitect danez.

La JO din 1896, competiția de Spadă s-a ținut în Atriumul din Zappeion. În 1906, clădirea a fost utilizată ca Sat Olimpic. Între 1936-1976 a fost sediul primului radio de stat. În 1940, Zappeionul a fost transformat de germani în spital și cazarmă. Bombardată în 1944, clădirea a fost reparată în 1960, deși erau planuri să o distrugă. 

Aici a fost semnat documentul de aderare la Comunitatea Europeană în 1979. în 2004, la Olimpiadă, aici a fost centrul de presă.

Între timp, la ruinele conacului lui Evanghelie Zappas din Broșteni, Ialomița, copiii tin, in memoria lui, Jocurile Zappaiene. Prima ediție a avut loc în 2015. Presa locală consemna, cu speranța că Ialomița va oferi lumii un campion olimpic la atletism, că printre probele la care s-au întrecut micuții au fost oina, săritura în lungime și rezistență.

Foto: Guraialomitei.com

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisarul Corina Crețu salută inițiativa lui Jean-Claude Juncker de a combate dezinformarea la alegerile europene: ”Apartenența României la UE a adus numai beneficii”

Published

on

Comisarul european pentru politică regională Corina Crețu salută inițiativa președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, de a răspunde dezinformărilor la adresa Uniunii Europene, după ce șeful executivului de la Bruxelles a promis să lupte împotriva oricărui tip de informaţii false în campania pentru viitoarele alegeri europene, care vor avea loc între 23 şi 26 mai.

“Dacă guvernele fac afirmaţii referitoare la UE sau la Comisie care nu corespund realităţii, le vom răspunde”, declară el într-un interviu care va apărea în ediţiile de marţi ale ziarelor din grupul media german Funke, scrie Agerpres.

“O voi face eu însumi în săptămânile care vin înainte de alegeri”, a dat el asigurări.

Într-o postare pe Facebook, comisarul Corina Crețu, candidat din partea formațiunii Pro România la alegerile europene, a apreciat că tactica de a arunca pe umerii Comisiei Europene toată vina este în detrimentul tuturor.

”Salut inițiativa Președintelui Comisiei Europene, dl Jean-Claude Juncker, de a răspunde dezinformărilor la adresa Uniunii Europene. Am muncit cu toții, în ultimii ani, în beneficiul cetățenilor europeni iar această tactică de a arunca pe umerii Comisiei Europene toată vina pentru tot ce nu merge bine într-o țară, pentru neîmplinirile Guvernelor, este în detrimentul tuturor. Mai ales în România, unde apartenența la Uniunea Europeană a adus numai beneficii”, a scris Crețu.

Poziția lui Juncker apare atât după ce au apărut mai multe semnale de posibile ingerințe externe în alegerile europene din perioada 23-26 mai, cât și în contextul atacurilor vehemente la adresa Uniunii Europene din partea unor lideri naționali precum premierul maghiar Viktor Orban.

Mai mult ca sigur, la alegerile europarlamentare va participa și Marea Britanie, iar favorit în sondaje este noul partid Brexit al politicianului Nigel Farage, un artizan al acestui proces și un proeminent lider anti-european.

Participarea la scrutinul pentru desemnarea membrilor Parlamentului European scade constant de la primul astfel de scrutin, în 1979. Aceasta a atins un nivel minim de 43% în 2014, când euroscepticii au înregistrat progrese.

Potrivit celor mai recente estimări, după alegerile de luna viitoare, configurația de forțe în viitoarea legislatură europeană va arăta astfel: facțiunile pro-europene vor totaliza aproximativ 405 locuri din cele 751 (PPE – 180 de mandate, S&D – 149 de mandate și ALDE – 76), în vreme ce grupări eurosceptice precum ECR vor avea 66 de mandate, iar cele anti-europene ca EFDD (45) și ENF (62) vor lua aproximativ 107 mandate.

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending