Connect with us

JUSTIȚIE

Reacția DNA după raportul MCV: Sperăm ca instituțiile-cheie să acționeze în sensul angajamentului pentru independența justiției

Published

on

Direcția Națională Anticorupție spune că observațiile exprimate în mod constant de DNA în contextul modificărilor legislative privind sistemul judiciar sunt similare cu punctul de vedere exprimat în raportul MCV. DNA menționează că tratează cu atenție recomandările făcute de Comisia Europeană și speră că instituțiile-cheie din România vor acționa astfel încât „să facă dovada unui angajament ferm față de independența sistemului judiciar și față de lupta împotriva corupției”.

DNA a transmis, miercuri, că a luat la cunoștință de conținutul raportului MCV publicat de Comisia Europeană și constată că în raport îndeplinirea obiectivului nr. 3 din MCV, intitulat Combaterea corupției la nivel înalt, este pusă în legătură cu durabilitatea Direcției Naționale Anticorupție și ireversibilitatea luptei împotriva corupției.

Direcția Națională Anticorupție spune că va rămâne angajată în activitatea de combatere a corupției la nivel înalt, îndeplinindu-și atribuțiile legale, cu profesionalism și imparțialitate.

„Apreciind că observațiile exprimate în mod constant de DNA în contextul modificărilor legislative privind sistemul judiciar și codurile sunt similare cu punctul de vedere exprimat în raportul MCV, instituția tratează cu atenție recomandările făcute de Comisia Europeană și își exprimă speranța ca instituțiile-cheie din România vor acționa astfel încât să facă dovada unui angajament ferm față de independența sistemului judiciar și față de lupta împotriva corupției și să acționeze pentru refacerea capacității naționale de garanții, control și echilibru”, potrivit concluziei Raportului”, mai spune DNA.

Comisia Europeană a publicat marți raportul MCV, cu opt recomandări suplimentare pentru România, cerând puterii de la București să suspende punerea în aplicare a legilor Justiției și să le revizuiască în acord cu recomandările Comisiei de la Veneția și GRECO. De asemenea, Comisia cere înghețarea intrării în vigoare a modificărilor propuse a fi aduse Codului penal și Codului de procedură penală, dar și suspendarea procedurii procedurilor de numire și revocare a procurorilor șefi.

Potrivit Comisiei Europene, cele 12 recomandări formulate în raportul din ianuarie 2017 nu mai sunt suficiente pentru a permite respectarea orientării formulate de preşedintele Jean-Claude Juncker la începutul mandatul său de a încheia MCV până la sfârşitul mandatului actualei Comisii. Prin urmare, în raportul publicat marți sunt formulate opt recomandări suplimentare menite să remedieze situaţia actuală. În acest sens, va fi necesar ca instituţiile-cheie din România să facă dovada unui angajament ferm faţă de independenţa sistemului judiciar şi de lupta împotriva corupţiei, să recunoască rolul indispensabil al acestora drept pietre de temelie şi să redea statului capacitatea de a acţiona, prin pârghiile sale de control şi echilibru, atunci când există riscul unei involuţii.

Comisia Europeană menționează în raport că Direcția Națională Anticorupție (DNA) a constituit o țintă predilectă în ceea ce privește exercitarea unei presiuni de natură să aducă atingere independenței sale și avertizează că instituțiile publice, inclusiv Curtea de Conturi, par a fi mai puțin active în a informa DNA despre potențiale infracțiuni de corupție și fraude, cu excepție DLAF. “(…) DNA pare să fi fost un obiectiv specific în ceea ce privește exercitarea de presiuni care ar putea afecta independența sa”, se arată în raportul tehnic MCV, care notează „criticile intense din partea politicienilor de rang înalt”, demiterea procurorului-șef și numirea unui nou procuror-șef al DNA fără a se ține seama de avizul negativ al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Raportul mai subliniază că în 2018 instituțiile judiciare implicate în combaterea corupției la nivel înalt au menținut un traseu bun și, “în ciuda împrejurărilor tot mai dificile” rezultatele sunt “comparabile cu cele din anii precedenți”.

Comisia Europeană a anunțat, marți, în cadrul prezentării raportului MCV pentru Bulgaria și România că țara noastră are opt recomandări suplimentare, cerând Guvernului de la București să suspende punerea în aplicare a legilor Justiției și să le revizuiască în acord cu recomandările Comisiei de la Veneția și GRECO. De asemenea, Comisia Europeană cere înghețarea intrării în vigoare a modificărilor propuse a fi aduse Codului penal și Codului de procedură penală, dar și suspendarea procedurii procedurilor de numire și revocare a procurorilor șefi.

Comisia Europeană adaugă astfel, la cele 12 recomandări formulate în raportul din ianuarie 2017 încă 8 pentru a permite respectarea orientării formulate de preşedintele Jean-Claude Juncker la începutul mandatul său de a încheia MCV până la sfârşitul mandatului actualei Comisii.

Guvernul României a anunțat că va contesta la Curtea de Justiție a Uniunii Europene raportul din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare publicat marți de Comisia Europeană, susține președintele Comisiei juridice din Camera Deputaților.

.

JUSTIȚIE

Curtea Constituțională a decis în unanimitate validarea referendumului pentru justiție inițiat de președintele Klaus Iohannis

Published

on

©️ Administrația Prezidențială

Curtea Constituțională a validat joi rezultatele referendumului pe justiţie inițiat de președintele Klaus Iohannis și a respins cele cinci contestaţii referitoare la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului din 26 mai.

Potrivit Agerpres și Hotnews, decizia de validare a referendumului a fost luată în unanimitate de judecătorii Curții Constituționale.

Potrivit legii, “înainte de a fi publicată în Monitorul Oficial, hotărârea Curţii Constituţionale este prezentată Camerei Deputaţilor şi Senatului, întrunite în şedinţă comună”.

La referendumul din 26 mai, cetăţenii au fost chemaţi să se pronunţe prin “Da” sau “Nu” la întrebările:

  1. “Sunteţi de acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie?”
  2. “Sunteţi de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare şi cu extinderea dreptului de a ataca ordonanţele direct la Curtea Constituţională?”.

Potrivit datelor centralizate de BEC, din 7.922.591 de participanţi la referendum, 6.459.383 de răspunsuri au fost favorabile întrebării referitoare la interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie. De asemenea, la întrebarea privind interzicerea adoptării OUG în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare, 6.477.865 de răspunsuri au fost favorabile.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

România, criticată în raportul GRECO privind corupția: Țara noastră are cel mai mare număr de recomandări neimplementate referitoare la parlamentari

Published

on

©️ Council of Europe

Percepţia publică privind nivelul scăzut al corupţiei în unele ţări poate conduce la subestimarea necesităţii unor măsuri de combatere a practicilor de corupţie, relevă raportul anual publicat marţi de Grupul de state împotriva corupţiei (GRECO), organismul anticorupţie al Consiliului Europei, în care România a fost ţara cu cel mai mare număr de recomandări neimplementate referitoare la parlamentari.

În raport, GRECO îşi exprimă îngrijorarea faţă de ritmul general lent de implementare a recomandărilor sale şi le cere ţărilor să soluţioneze această situaţie cât mai rapid. Documentul analizează măsurile adoptate de cele 49 de state membre în combaterea corupţiei în anul 2018, în special în rândul parlamentarilor, judecătorilor şi procurorilor.

”Corupţia are consecinţe devastatoare pentru drepturile omului, democraţie şi statul de drept. În general statele noastre membre au făcut progrese pentru a pune în practică măsuri de prevenire şi combatere a corupţiei, dar trebuie făcut mult mai mult. Recomandările GRECO nu sunt opţionale. Guvernele, parlamentarii şi alte autorităţi naţionale trebuie să-şi arate angajamentul în combaterea corupţiei prin implementarea integrală a recomandărilor GRECO”, a subliniat secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland.

Concret, raportul GRECO indică faptul că doar 34% dintre recomandări au fost implementate integral până la finalul anului, notează Agerpres.

Ţările cu cel mai mare număr de recomandări neimplementate sau implementate doar parţial sunt Turcia (33), Bosnia (23), Grecia (19), Armenia (17), Belgia (17), Macedonia de Nord (17), Serbia (17), Cipru (14), Portugalia (14) şi România (12).

Cel mai mic nivel de conformare cu recomandările s-a înregistrat în legătură cu parlamentarii (23%), în timp ce pentru judecători (36%) şi procurori (45%) indicatorul a fost mai ridicat.

România a fost ţara cu cel mai mare (6) număr de recomandări neimplementate referitoare la parlamentari, fiind urmată de Polonia (5), Cipru, Serbia şi Turcia (câte 4 recomandări neimplementate).

De asemenea, ţara noastră s-a aflat printre cele 16 ţări care nu s-au conformat deplin niciunei recomandări a GRECO privind parlamentarii, alături de Azerbaidjan, Belgia, Bosnia, Croaţia, Cipru, Danemarca, Germania, Lituania, Malta, Portugalia, Serbia, Slovacia, Slovenia, Spania şi Turcia.

Cu privire la judecători, Finlanda, Norvegia şi Suedia sunt singurele trei ţări care s-au conformat deplin recomandărilor GRECO, Estonia şi Polonia unei proporţii de 80% din recomandări, ele fiind urmate de Slovenia (75%), România (67%), Azerbaidjan şi Letonia (câte 57%).

În cursul anului 2018, GRECO a adoptat şapte rapoarte de evaluare, 29 de rapoarte de conformitate şi trei evaluări ad hoc în contextul noii proceduri de evaluare referitoare la evoluţiile care necesită acţiuni rapide, de exemplu evaluarea unei noi legislaţii ce poate periclita eforturile anticorupţie. 

Continue Reading

JUSTIȚIE

Klaus Iohannis, reacție după opinia Comisiei de la Veneția: Guvernul are datoria să repare prejudiciul adus sistemului judiciar

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus  Iohannis atrage atenția Guvernului asupra noului semnal de alarmă transmis de către Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept a Consiliului Europei (Comisia de la Veneția) în Opinia referitoare la modificările succesive ale legilor justiției prin ordonanțe de urgență, adoptată la 21 iunie și publicată luni, 24 iunie.

”Președintele Klaus Iohannis evidențiază că Opinia Comisiei de la Veneția reprezintă o reconfirmare clară, cu argumente juridice solide, a prejudiciului adus funcționării sistemului judiciar prin intervenția abuzivă a Guvernului de a legifera defectuos și în favoarea unor interese particulare sau de grup, și nu în beneficiul cetățeanului. Această intervenție abuzivă s-a produs, așa cum arată și Opinia Comisiei, ulterior adoptării de către Parlament a pachetului de modificări asupra legilor justiției care privesc statutul judecătorilor și procurorilor, organizarea judiciară, precum și organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii, prin adoptarea de către Guvern a cinci ordonanțe de urgență: O.U.G. nr. 77/2018, O.U.G. nr. 90/2018, O.U.G. nr. 92/2018, O.U.G. nr. 7/2019 și O.U.G. nr. 12/2019”, se arată într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Aspectele constatate de Comisia de la Veneția consolidează concluzia că instrumentul ordonanțelor de urgență a fost complet denaturat și folosit abuziv de către Guvern, fără evaluarea impactului, ocolindu-se atât o dezbatere autentică în Parlament a măsurilor urmărite, cât și o consultare efectivă a reprezentanților sistemului judiciar. Așa cum arată Opinia, schimbările intempestive într-un domeniu atât de sensibil și lipsa unui control efectiv de constituționalitate al ordonanțelor de urgență nu numai că bulversează întregul sistem, dar afectează chiar esența statului de drept – securitatea raporturilor juridice și previzibilitatea legii, precum și principiul separației puterilor în stat.

Președintele României subliniază că mesajul transmis în documentul adoptat de Comisia de la Veneția este cât se poate de clar: guvernanții au datoria să repare prejudiciul adus sistemului judiciar prin punerea în aplicare de îndată și în integralitate a recomandărilor organismelor europene din domeniu.

Președintele Klaus Iohannis consideră inadmisibilă conduita guvernanților care, nici până la acest moment, după votul clar al românilor din 26 mai, nu au implementat recomandările Comisiei de la Veneția cuprinse în Opinia finală din luna octombrie 2018 privind cele trei legi ale justiției, aspect subliniat și în opinia din 21 iunie 2019. Păstrarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție ca instrument de intimidare a magistraților, menținerea în legislație a dispozițiilor referitoare la pensionarea anticipată a magistraților, care pun în pericol însăși funcționarea sistemului judiciar, diminuarea rolului CSM concomitent cu creșterea rolului ministrului justiției în procedurile de numire a procurorilor de rang înalt sunt doar câteva exemple care, în viziunea Comisiei, necesită remedieri urgente.

Mai mult, Opinia Comisiei de la Veneția vizează chiar modul general de folosire a ordonanțelor de urgență, indiferent de domeniul în care sunt adoptate, și instabilitatea pe care această practică o creează. Folosirea în continuare a ordonanțelor de urgență în lipsa unor situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, în domenii precum administrație publică sau economie, reprezintă un mod profund greșit de înțelegere de către Guvern a votului românilor din 26 mai. Este un abuz evidențiat de Comisia de la Veneția și respins în mod clar de către cetățeni, prin răspunsul covârșitor favorabil dat celei de-a doua întrebări de la referendum, care și-a demonstrat, și astfel, justețea.

Comisia de la Veneția reafirmă principiul potrivit căruia, într-o democrație, procedura parlamentară de adoptare a legilor trebuie să fie regula, iar legiferarea prin ordonanțe de urgență să reprezinte excepția permisă de Constituție doar în anumite condiții. Utilizarea instrumentului ordonanțelor de urgență într-un mod care conduce la transformarea excepției în regulă a fost sancționată așadar atât de cetățeni, cât și de Comisia de la Veneția.

Președintele României reiterează atenționarea transmisă Guvernului actual că această practică trebuie să înceteze. Participarea semnificativă la scrutinul din luna mai arată, încă o dată, că cetățenii își doresc o Românie ferm angajată să respecte valorile europene în scopul consolidării democrației, pentru că fără o justiție independentă și funcțională nu poate exista stat de drept și nici progres al țării, care să se reflecte, în fiecare zi, într-o viață mai bună pentru români.

Continue Reading

Summitul pentru simplificarea accesării fondurilor structurale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending