Connect with us

JUSTIȚIE

Reacția DNA după raportul MCV: Sperăm ca instituțiile-cheie să acționeze în sensul angajamentului pentru independența justiției

Published

on

Direcția Națională Anticorupție spune că observațiile exprimate în mod constant de DNA în contextul modificărilor legislative privind sistemul judiciar sunt similare cu punctul de vedere exprimat în raportul MCV. DNA menționează că tratează cu atenție recomandările făcute de Comisia Europeană și speră că instituțiile-cheie din România vor acționa astfel încât „să facă dovada unui angajament ferm față de independența sistemului judiciar și față de lupta împotriva corupției”.

DNA a transmis, miercuri, că a luat la cunoștință de conținutul raportului MCV publicat de Comisia Europeană și constată că în raport îndeplinirea obiectivului nr. 3 din MCV, intitulat Combaterea corupției la nivel înalt, este pusă în legătură cu durabilitatea Direcției Naționale Anticorupție și ireversibilitatea luptei împotriva corupției.

Direcția Națională Anticorupție spune că va rămâne angajată în activitatea de combatere a corupției la nivel înalt, îndeplinindu-și atribuțiile legale, cu profesionalism și imparțialitate.

„Apreciind că observațiile exprimate în mod constant de DNA în contextul modificărilor legislative privind sistemul judiciar și codurile sunt similare cu punctul de vedere exprimat în raportul MCV, instituția tratează cu atenție recomandările făcute de Comisia Europeană și își exprimă speranța ca instituțiile-cheie din România vor acționa astfel încât să facă dovada unui angajament ferm față de independența sistemului judiciar și față de lupta împotriva corupției și să acționeze pentru refacerea capacității naționale de garanții, control și echilibru”, potrivit concluziei Raportului”, mai spune DNA.

Comisia Europeană a publicat marți raportul MCV, cu opt recomandări suplimentare pentru România, cerând puterii de la București să suspende punerea în aplicare a legilor Justiției și să le revizuiască în acord cu recomandările Comisiei de la Veneția și GRECO. De asemenea, Comisia cere înghețarea intrării în vigoare a modificărilor propuse a fi aduse Codului penal și Codului de procedură penală, dar și suspendarea procedurii procedurilor de numire și revocare a procurorilor șefi.

Potrivit Comisiei Europene, cele 12 recomandări formulate în raportul din ianuarie 2017 nu mai sunt suficiente pentru a permite respectarea orientării formulate de preşedintele Jean-Claude Juncker la începutul mandatul său de a încheia MCV până la sfârşitul mandatului actualei Comisii. Prin urmare, în raportul publicat marți sunt formulate opt recomandări suplimentare menite să remedieze situaţia actuală. În acest sens, va fi necesar ca instituţiile-cheie din România să facă dovada unui angajament ferm faţă de independenţa sistemului judiciar şi de lupta împotriva corupţiei, să recunoască rolul indispensabil al acestora drept pietre de temelie şi să redea statului capacitatea de a acţiona, prin pârghiile sale de control şi echilibru, atunci când există riscul unei involuţii.

Comisia Europeană menționează în raport că Direcția Națională Anticorupție (DNA) a constituit o țintă predilectă în ceea ce privește exercitarea unei presiuni de natură să aducă atingere independenței sale și avertizează că instituțiile publice, inclusiv Curtea de Conturi, par a fi mai puțin active în a informa DNA despre potențiale infracțiuni de corupție și fraude, cu excepție DLAF. “(…) DNA pare să fi fost un obiectiv specific în ceea ce privește exercitarea de presiuni care ar putea afecta independența sa”, se arată în raportul tehnic MCV, care notează „criticile intense din partea politicienilor de rang înalt”, demiterea procurorului-șef și numirea unui nou procuror-șef al DNA fără a se ține seama de avizul negativ al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Raportul mai subliniază că în 2018 instituțiile judiciare implicate în combaterea corupției la nivel înalt au menținut un traseu bun și, “în ciuda împrejurărilor tot mai dificile” rezultatele sunt “comparabile cu cele din anii precedenți”.

Comisia Europeană a anunțat, marți, în cadrul prezentării raportului MCV pentru Bulgaria și România că țara noastră are opt recomandări suplimentare, cerând Guvernului de la București să suspende punerea în aplicare a legilor Justiției și să le revizuiască în acord cu recomandările Comisiei de la Veneția și GRECO. De asemenea, Comisia Europeană cere înghețarea intrării în vigoare a modificărilor propuse a fi aduse Codului penal și Codului de procedură penală, dar și suspendarea procedurii procedurilor de numire și revocare a procurorilor șefi.

Comisia Europeană adaugă astfel, la cele 12 recomandări formulate în raportul din ianuarie 2017 încă 8 pentru a permite respectarea orientării formulate de preşedintele Jean-Claude Juncker la începutul mandatul său de a încheia MCV până la sfârşitul mandatului actualei Comisii.

Guvernul României a anunțat că va contesta la Curtea de Justiție a Uniunii Europene raportul din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare publicat marți de Comisia Europeană, susține președintele Comisiei juridice din Camera Deputaților.

.

MCV

Ministerul Justiției va ”coopera transparent și sincer” cu Comisia Europeană pentru atingerea obiectivelor din cadrul MCV. Ce plan și-a propus Ministerul

Published

on

© Catalin Predoiu - Facebook

Ministerul Justiției a prezentat astăzi, 15 ianuarie, planul de acțiuni imediate în direcția realizării obiectivelor din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV).

„Ministerul Justiției rămâne ferm angajat în realizarea obiectivelor din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV), prioritățile sale imediate în cadrul acestui instrument fiind promovarea legii privind desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), promovarea legilor Justiției și promovarea modificărilor la Codul penal și Codul de procedură penală”, se arată în comunicatul oficial, remis CaleaEuropeană.ro.

Planul prezentat astăzi de Ministerul Justiției survine după declarațiile recente făcute de comisarul european pentru justiție, Didier Reynders, apărute într-un articol Financial Times prin care avertiza România cu sancțiuni, fiind a treia țară după Polonia și Germania care contestă supremația dreptului UE.

„În timp ce Polonia fură lumina reflectoarelor cu disputele sale cu Comisia Europeană pe tema statului de drept, o altă țară est-europeană, România, a început și ea să conteste supremația legislației UE”, relatează Financial Times, citând declarații ale comisarului european pentru justiție, Didier Reynders, expune problemele și explică la ce consecințe se poate aștepta Bucureștiul.

Am primit o reacția din partea Guvernului României care spune nu, noi ne dorim să respectăm pe deplin supremația dreptului european…dar în cadrul Constituției României”, a declarat Reynders pentru Financial Times, într-un articol semnat de jurnaliștii Valentina Pop și Sam Fleming la Bruxelles.

Potrivit lui Reynders, Curtea Constituțională din România calcă pe urmele instituției sale omoloage din Polonia atunci când vine vorba de contestarea supremației legislației UE, potrivit comisarului pentru justiție, Didier Reynders, scriu Valentina Pop și Sam Fleming la Bruxelles.

Astfel, Ministerul Justiției reafirmă poziția sa constantă, aliniată poziției Guvernului României, exprimată fără echivoc de Prim Ministrul Nicolae Ciucă, în sensul respectării supremației dreptului european așa cum este stipulată în Tratatul Lisabona, Anexa 17, parte integrantă din tratat și recunoscută de art.148 alin.(2) din Constituția României.

Ministerul Justiției reafirmă poziția sa constantă, aliniată poziției Guvernului României, exprimată prin scrisoarea transmisă de Guvernul României Comisiei Europene în data de 17.11.2021, în sensul respectării caracterului obligatoriu al deciziilor Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Ministerul Justiției va coopera transparent și sincer cu Comisia Europeană pentru atingerea obiectivelor din cadrul MCV și a mecanismului ”Rule of Law” astfel încât progresele concrete realizate în cadrul MCV să conducă în consecință la aplicarea unui singur mecanism de monitorizare, respectiv mecanismul ”Rule of Law”, aplicabil tuturor Statelor Membre ale Uniunii Europene.

Desființarea SIIJ

Ministerul Justiției a finalizat proiectul de lege privind desființarea SIIJ și va iniția, în săptămâna care urmează, procedurile necesare, astfel încât proiectul de lege să fie aprobat de Guvern și înaintat Parlamentului, în prima parte a lunii februarie, după reluarea lucrărilor Parlamentului și începerea sesiunii parlamentare februarie – iunie 2022.

Legile Justiției

Proiectele legilor Justiției au fost puse în dezbatere publică de către Ministerul Justiției în septembrie 2020 și au parcurs o dezbatere publică de mai multe luni de zile, încheiată în primăvara anului 2021. Pentru că legile Justiției nu au mai fost promovate de Ministerul Justiției în avizarea CSM, aprobarea de către Guvern și adoptarea de către Parlament în 2021, Ministerul Justiției va relua și continua acest proces. După integrarea unor propuneri și soluții primite în dezbaterea publică care a avut loc în anul 2021 și finalizarea proiectelor, ținând cont și de recentele decizii ale CJUE, Ministerul Justiției va transmite proiectele legilor Justiției pentru avizare interministerială în conformitate cu legea, cel târziu la data de 15.02.2022 și, ulterior avizării de către ministere, în procesul de avizare la CSM, cel târziu la data de 1.03.2022, astfel încât proiectul să poată fi transmis Guvernului spre aprobare și Parlamentului spre adoptare, până cel târziu la data de 31.03.2022.

Codurile penale

Procesul de dezbatere publică asupra legilor de modificare a Codului penal, respectiv Codului de procedură penală s-a încheiat în cursul anului 2021, fără ca proiectele să mai fie promovate în Guvern și, ulterior, în Parlament, pentru aprobare și adoptare. Ministerul Justiției va relua procedurile necesare pentru promovarea proiectelor, astfel încât să fie înaintate Guvernului și Parlamentului spre aprobare, respectiv adoptare, până cel târziu la data de 31.03.2022.

Citiți și: Comisia Europeană solicită un calendar pentru desființarea SIIJ și adoptarea legilor justiției: Anul 2022 va fi determinant pentru îndeplinirea obiectivelor MCV de către România

Continue Reading

JUSTIȚIE

Ambasada SUA: Statele Unite sunt mândre să lucreze în parteneriat cu România și încurajăm noul guvern să continue reformele judiciare și anticorupție

Published

on

© Guvernul României/ Facebook

Statele Unite sunt mândre să lucreze în parteneriat cu România și încurajează noul guvern de la București să continue reformele judiciare și anticorupție necesare, a transmis marți Ambasada americană la București într-o postare pe Facebook în care și-a manifestat îngrijorarea față de excluderea judecătorului Cristi Danileț din magistratură.

“O justiție independentă care respectă statul de drept este esențială pentru orice democrație prosperă. După cum a spus recent Președintele Biden la SummitforDemocracy, democrația nu se produce întâmplător. Trebuie să o reînnoim cu fiecare generație. Statele Unite sunt mândre să lucreze în parteneriat cu România, în cadrul comunității globale pentru democrație, pe parcursul Anului de Acțiune al Summit-ului pentru Democrație”, a transmis misiunea diplomatică americană

Încurajăm noul guvern al României să continue reformele judiciare și anticorupție necesare. Cetățenii români merită un sistem de justiție independent, care să respecte statul de drept și valorile democratice. Trebuie să continuăm să susținem valorile care ne unesc“, a subliniat Ambasada SUA.

 

Săptămâna trecută, Joe Biden a invitat țările lumii să își unească eforturile în fața “autocraților”.

Preşedintele american a opinat că democraţia are nevoie de “campioni”, inclusiv în SUA, în deschiderea unui Summit virtual pentru democraţie, care reuneşte 100 de ţări, a căror selecţie a stârnit controverse pe plan internaţional.

“Mă gândesc de mult timp la această adunare dintr-un motiv simplu: în fața provocărilor susținute și alarmante la adresa democrației, a drepturilor universale ale omului și – în întreaga lume, democrația are nevoie de campioni”, a spus Biden de la Casa Albă, conform discursului difuzat de administrația americană.

Exprimându-se de pe un podium înconjurat de panouri create pentru această ocazie, cu inscripţia “Summit pentru Democraţie” şi un logo în culorile albastru, portocaliu şi alb, Biden a subliniat că democrația are nevoie de “campioni” pentru a face faţă “provocărilor importante şi neliniştitoare”.

La același summit, președintele Klaus Iohannis a afirmat România este hotărâtă să prevină şi să combată toate fenomenele negative care subminează încrederea democratică, în timp ce a precizat că implementarea măsurilor de întărire a capacității instituționale în lupta împotriva corupției este esențială pentru România, nu doar la nivel național, dar și în plan extern.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană solicită un calendar pentru desființarea SIIJ și adoptarea legilor justiției: Anul 2022 va fi determinant pentru îndeplinirea obiectivelor MCV de către România

Published

on

© Ministerul Justiției

Vicepreședinta Comisiei Europene pentru valori și transparență, Vera Jourova, și comisarul european pentru justiție, Didier Reynders i-au transmis vineri, ministrului Justiției, Cătălin Predoiu, că anul 2022 va fi determinant pentru îndeplinirea obiectivelor MCV și a treia rundă de evaluare în cadrul mecanismului Rule of Law, se precizează într-un comunicat de presă remis de Ministerul Justiției.

Ministrul român s-a întâlnit vineri, la Bruxelles, cu cei doi oficiali europeni, iar discuțiile s-au concentrat pe cooperarea dintre Ministerul Justiției din România și Comisia Europeană în cadrul MCV, dar și pe problematica formațiunii Justiție și Afaceri Interne a Consiliului UE.

Ambii oficiali europeni au insistat pe faptul că 2022 va fi determinant pentru îndeplinirea obiectivelor MCV și a treia rundă de evaluare în cadrul mecanismului Rule of Law. Din această perspectivă, oficialii europeni au subliniat importanța calendarului pentru realizarea principalelor obiective, desființarea SIIJ, adoptarea legilor justiției și a codurilor penale. Atât vicepreședintele, cât și comisarul au subliniat necesitatea accelerării reformelor și obținerea de rezultate concrete, care să poată duce la finalizarea MCV și continuarea evaluării României exclusiv în cadrul Mecanismului generalizat al UE privind statul de drept. Va fi importantă, pentru atingerea obiectivului de mai sus, care este unul comun al Comisiei și al României, asigurarea sustenabilității reformelor, inclusiv prin respectarea jurisprudenței CJUE și a avizelor Comisiei de la Veneția”, se arată în comunicat.

Vicepreședinta Jourova a declarat că este gata să sprijine accelerarea reformelor în domeniul Justiției în România, în vederea îndeplinirii obiectivelor MCV și ridicării MCV pe baza rezultatelor concrete din teren, subliniind disponibilitatea de a angaja un dialog la București cu toți actorii implicați în realizarea reformelor din Justiție.

A subliniat nevoia realizării unui plan de acțiune cu un calendar realist al reformelor, declarând că este conștientă de dificultățile aflate pe agenda Ministerului Justiției, din cauza nerealizării obiectivelor din anul 2021, ceea ce creează o presiune suplimentară pentru realizarea lor in 2022, în vederea obținerii unor rapoarte pozitive în cadrul mecanismelor MCV și Rule of Law.

Vicepreședinta Jourova și ministrul Predoiu au convenit să continue dialogul în prima parte a anului 2022, fie la Bruxelles, fie la București.

În cadrul discuțiilor bilaterale, Comisarul Reynders a subliniat obligația tuturor statelor membre ale Uniunii Europene, de a respecta principiul supremației dreptului UE și deciziile CJUE. Comisarul european a subliniat că timpul este un factor esențial pentru realizarea obiectivelor desființării SIIJ și adoptării Legilor justiției, astfel încât România să evite evaluări negative în rapoartele MCV și Rule of Law din 2022.

”Ministrul Predoiu a subliniat că programul de guvernare aprobat de Parlament este unul foarte ambițios în domeniul Justiției și include explicit obiectivele MCV, inclusiv adoptarea modificărilor la Codul penal și Codul de procedură penală, Legile Justiției și desființarea SIIJ. Ministrul a subliniat că în privința SIIJ, programul de guvernare trimite explicit la deciziile CJUE și prevede ca termen maxim de desființare 30.03.2022.

În ceea ce privește desființarea SIIJ, ministrul român a subliniat că există opinii divergente în sânul sistemului judiciar și că, în opinia sa, este important să continuăm demersurile pentru consultarea sistemului judiciar și căutarea unei soluții tehnice care să înlăture orice amenințare la independența justiției și să asigure un mecanism eficient de combatere a corupției în sistemul judiciar”, se mai arată în comunicat.

În privința dreptului european, ministrul Predoiu a transmis că Guvernul precedent a transmis Comisiei o scrisoare în care a precizat că Guvernul României respectă principiul supremației dreptului european și că poziția noului Guvern în această chestiune rămâne neschimbată.

Cei doi oficiali au convenit să continue dialogul direct în primul trimestru al anului 2022, în cadrul bunei cooperări dintre Ministerul Justiției și Comisia Europeană.

Continue Reading

Facebook

MAREA BRITANIE29 seconds ago

Premierul britanic apără dreptul suveran al Ucrainei de a ”aspira la aderarea la NATO”: Vladimir Putin nu poate ”rescrie normele” internaționale

INTERNAȚIONAL17 mins ago

Șefa diplomației canadiene, Melanie Joly, avertizează că orice incursiune în Ucraina va avea consecințe grave, inclusiv sancțiuni coordonate foarte dure

ONU28 mins ago

Secretarul general al ONU i-a propus Angelei Merkel să prezideze un consiliu consultativ format din foști șefi de stat și de guvern

RUSIA38 mins ago

Casa Albă avertizează că “Rusia ar putea ataca în orice moment Ucraina”, în timp ce Antony Blinken și Serghei Lavrov se vor întâlni la Geneva pentru a căuta o “portiţă de ieşire diplomatică” din criză

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

Afganistan: UE sprijină educația, sănătatea și mijloacele de trai ale populației afgane cu 268,3 milioane de euro

CONSILIUL UE16 hours ago

Ministrul de Finanţe, Adrian Câciu: Implementarea directivei privind nivelul minim de impozitare de 15% pentru grupurile multinaționale din UE reprezintă o prioritate pentru România

ROMÂNIA17 hours ago

România va avea un nou Plan Național de Combatere a Cancerului. Prof. Univ. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu îl va prezenta mâine la Palatul Cotroceni

COMISIA EUROPEANA17 hours ago

Un nou set de instrumente privind modalitățile de atenuare a interferențelor străine în cercetare și inovare în UE a fost publicat de Comisia Europeană

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI17 hours ago

Eurodeputatul Victor Negrescu, scrisoare către Emmanuel Macron prin care solicită ca aderarea României la Schengen să se afle printre obiectivele președinției franceze a Consiliului UE

RUSIA18 hours ago

Annalena Baerbock îi transmite lui Serghei Lavrov în prima vizită la Moscova că Germania este pregătită să apere regulile comune, chiar dacă va plăti ”un preț economic ridicat”

RUSIA18 hours ago

Annalena Baerbock îi transmite lui Serghei Lavrov în prima vizită la Moscova că Germania este pregătită să apere regulile comune, chiar dacă va plăti ”un preț economic ridicat”

PARLAMENTUL EUROPEAN22 hours ago

După 20 de ani, conducerea Parlamentului European este preluată de o femeie: Roberta Metsola, a treia femeie din istorie aleasă președinte al PE

RUSIA2 days ago

Germania dă asigurări Kievului că va face ”totul pentru a garanța securitatea Ucrainei și Europei” și avertizează Rusia că va ”plăti un preț ridicat” dacă va recurge la ”un nou act de agresiune”

CHINA2 days ago

Forumul de la Davos: Președintele Chinei atrage atenția că o confruntare globală ”nu rezolvă problemele” și ar putea avea ”consecințe catastrofale”

SUA5 days ago

SUA sunt pregătite atât pentru discuții, cât și pentru represalii față de Rusia, nefiind clar că Moscova a decis „în mod categoric” să întreprindă o acțiune militară în Ucraina

NATO7 days ago

Klaus Iohannis reafirmă obiectivul creșterii prezenței militare SUA în România în contextul tensiunilor cu Rusia: Punerea sub semnul întrebării a arhitecturii de securitate europene este inacceptabilă

ROMÂNIA7 days ago

Klaus Iohannis: Finalizarea aderării României la Spaţiul Schengen este “deosebit de importantă”. Finalizarea MCV, o altă prioritate majoră

FONDURI EUROPENE3 weeks ago

Premierul Nicolae Ciucă va prelua monitorizarea operaționalizării PNRR: La începutul lui 2022 urmează să intre în contul statului încă 1,9 miliarde de euro, prefinanțare din împrumutul acordat României

ROMÂNIA3 weeks ago

Guvernul lucrează la un plan de acțiune din bani europeni care să transforme România într-un lider regional pentru dezvoltare durabilă până în 2030

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă, prima întâlnire cu reprezentanții AmCham România: Stimularea investițiilor străine și atragerea de fonduri europene prin PNRR și CFM, soluții pentru prosperitate și bunăstare

Advertisement

Team2Share

Trending