Connect with us

INTERNAȚIONAL

Reacția fostului lider URSS Mihail Gorbaciov, cosemnatar al Acordului privind forțele nucleare intermediare, după ce SUA au anunțat că se retrag din INF

Published

on

Decizia președintelui american, Donald Trump, de retrage unilateral Statele Unite din tratatul cu Rusia privind forțele nucleare internediare (INF) este o ”greșeală”, a declarat fostul lider soviectic, Mihail Gorbaciov, cosemnatar al tratatului, încheiat în 1987, alături de președintele american de la acea vreme, Ronald Reagan.

Sub nicio circumstanţă nu ar trebui să rupem acorduri vechi privind dezarmarea… Oare cei din Washington chiar nu înţeleg la ce s-ar putea ajunge? Retragerea din INF este o greşeală“, a declarat Mihai Gorbaciov, potrivit agenţiei Interfax citată de Reuters, informează Adevărul.ro.

Sâmbătă, liderul de la Casa Albă, Donald Trump, a anunțat că va retrage unilateral Statele Unite din tratatul cu Rusia privind forțele nucleare intermediare (INF).

Citiți și:

Germania vede drept dezastruoasă decizia lui Donald Trump de a retrage SUA din Tratatul INF cu Rusia

”Vom rezilia tratatul şi ne vom retrage“, a spus Trump, aflat în Nevada, în campanie pentru alegerile parţiale pentru Congresul SUA, referitor la INF.

Consilierul pentru securitate naţională al Casei Albe, John Bolton, a plecat spre Moscova, pentru a discuta decizia preşedintelui.

Trump a făcut aceste declarații după ce New York Times a scris că Statele Unite intenţionează să se retragă din INF, Washingtonul urmând să anunţe Rusia despre această intenţie săptămâna viitoare. Mai mult, potrivit publicației americane Statele Unite şi-au informat, săptămâna aceasta, aliaţii europeni cu privire la această propunere.

Declarațiile liderului SUA apar în condițiile în care Statele Unite și NATO acuză Rusia de încălcarea tratatului prin dezvoltarea şi desfăşurarea unei rachete de croazieră cu lansare de sol – de tip 9M729.

Actualmente, acordul este temă de dispută între SUA și Rusia de mai mulți ani. Moscova utilizează această înțelegere strategică pentru a critica existența sistemului antirachetă american coordonat de NATO în România și amplasarea sa în Polonia, motivând în dese rânduri că aceste poziționări de facilități vor duce la anularea tratatului. În schimb, NATO, SUA și România au transmis în dese rânduri că Tratatul Forțelor Nucleare Intermediare este un element crucial în politica de securitate euro-atlantică, iar scutul antirachetă de la Deveselu respectă întru totul tratatul.

Tema echilibrului strategic nuclear a fost discutată și la primul summit Trump-Putin, desfășurat în iulie la Helsinki, la câteva zile după summitul NATO de la Bruxelles. Cu acea ocazie, președintele rus a făcut referire la interacțiunea politică dintre Moscova și Washingtonîn cadrul agendei de dezarmarecare include extinderea Tratatului de limitare a armelor strategice ofensive și problemele de implementare cu tratatul Forțelor Nucleare Intermediare.

Recent, într-un discurs susținut la Valdai Club, Vladimir Putin a spus că ruşii vor merge în Paradis în caz de război nuclear, negând orice ambiţii războinice, dar avertizând că orice agresor care va dori să lovească ţara sa cu arma atomică va fi distrus.

Tratatul INF, semnat în 1987 în anii Războiului Rece de președintele SUA Ronald Reagan și liderul URSS Mikhail Gorbaciov, a marcat sfârşitul unei înfruntări nucleare în Europa, implicând rachete de croazieră americane de tip Pershing şi rachete cu rază medie de acţiune sovietice de tip SS-20.

Un alt tratat ruso-american, cel împotriva rachetelor balistice (ABM), încheiat în 1972, a fost reziliat de SUA în 2002, pe motiv că împiedică dezvoltarea unor mijloace de apărare împotriva unor state cum ar fi Iranul şi Coreea de Nord. Cel mai recent tratat legat de înarmare, START, din 2010, referitor al reducerea armamentului strategic, expiră în 2020. 

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

NATO

NATO și Ucraina au semnat un acord de consolidare a cooperării împotriva atacurilor cibernetice, la câteva zile după un atac informatic la adresa Kievului

Published

on

© NATO

NATO şi Ucraina au semnat luni la Bruxelles un acord care prelungeşte şi consolidează cooperarea împotriva atacurilor cibernetice, la trei zile după un masiv atac informatic care a vizat site-urile web ale mai multor ministere ucrainene.

Agenția NATO pentru Comunicații și Informații (Agenția NCI) și Ucraina au semnat, la 17 ianuarie 2022, un memorandum de acord reînnoit în vederea continuării colaborării lor în cadrul unor proiecte legate de tehnologie, informează Alianța Nord-Atlantică într-un comunicat.

Duminică, Ucraina a afirmat că dispune de “dovezi” privind implicarea Rusiei în acest atac cibernetic de amploare, care intervine într-un context de puternice tensiuni între Kiev şi Moscova. Atacul cibernetic, efectuat în noaptea de joi spre vineri, a vizat site-urile mai multor ministere ucrainene, care au fost inaccesibile timp de mai multe ore, amintește AFP, potrivit Agerpres.

Citiți și Bogdan Aurescu condamnă atacul cibernetic „masiv” împotriva Guvernului ucrainean: Sprijinul nostru pentru suveranitatea și integritatea Ucrainei rămâne ferm

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, anunţase încă de vineri viitoarea semnare a unui acord cu Kievul, care să permită autorităţilor ucrainene acces la platforma de schimb de informaţii cu aliaţii cu privire la soft-uri de tip malware.

Acest acord a fost semnat luni la sediul Alianţei din Bruxelles de către ambasadoarea ucraineană pe lângă NATO, Natalia Galibarenko, şi de Ludwig Decamps, şeful agenţiei NATO specializate în comunicaţii (NCI).

De când Consiliul de supraveghere al agenției a aprobat primul acord în 2015, agenția a sprijinit în mod constant Ucraina în chestiuni tehnologice, în principal prin intermediul Fondului fiduciar NATO-Ucraina pentru comandă, control, comunicații și calculatoare (C4).

“Memorandumul semnat astăzi continuă cooperarea noastră stabilită în 2015. Cu sprijinul NATO, intenționăm să introducem în continuare tehnologii și servicii informatice moderne în sistemul de comandă și control al Forțelor Armate ale Ucrainei”, a declarat ambasadorul Nataliia Galibarenko, șeful misiunii Ucrainei la NATO.

Proiectele includ un efort de livrare a echipamentelor de comunicații securizate în Ucraina în decembrie 2018, care sunt încă în uz în prezent.

Continue Reading

RUSIA

Germania dă asigurări Kievului că va face ”totul pentru a garanța securitatea Ucrainei și Europei” și avertizează Rusia că va ”plăti un preț ridicat” dacă va recurge la ”un nou act de agresiune”

Published

on

©Annalena Baerbock/ Twitter

Ministrul german de externe, Annalena Baerbock, a asigurat Kievul că țara sa nu va face compromisuri cu privire la principiile fundamentale ale suveranității Ucrainei atunci când va avea o întrevedere cu omologul rus, Serghei Lavrov, programată pentru mâine, și a pledat pentru diplomație, considerând că este ”singura cale” pentru a rezolva tensiunile între Moscova și Occident.

Baerbock, membră a Partidului Verzilor, a precizat în cadrul primei sale vizite la Kiev pentru a marca 30 de ani de relații diplomatice germano-ucrainene, moment ce vine pe un fond de securitate tensionat, că este pregătită pentru un dialog serios cu Rusia, dar nu va fi dispusă să facă pași în spate atunci când vine vorba despre principii de bază precum ”inviolabilitatea frontierelor, dreptul de a alege alianțele și renunțarea la amenințările cu violența”.

 

 

Vezi această postare pe Instagram

 

O postare distribuită de Auswärtiges Amt (@auswaertigesamt)

”Vom face tot ce ne stă în putere pentru a garanta securitatea Ucrainei. Vom face tot ce ne stă în putere pentru a garanta securitatea Europei. Pentru fiecare nou act de agresiune Rusia va plăti un preț ridicat din punct de vedere economic, strategic, politic”, a declarat Baerbock într-o conferință de presă comună cu omologul său ucrainean, Dmytro Kuleba, potrivit The Guardian și Radio Free Europe.

Vizita oficialului german este urmărită cu mare atenție de către administrațiile europene, britanică și americană pentru a observa dacă există o intenție a Germaniei de a recurge la tradiționalul comportament orientat spre dialog bilateral cu Rusia în detrimentul fermității.

Cu toate acestea, Baerbock este privită ca făcând parte din clasa politică tânără puternic angajată în proiectarea drepturilor omului în politica externă și determinată să scoată Berlinul de pe calea disponibilității istorice de a face compromisuri față de Moscova. Va fi frustrant pentru unele țări occidentale dacă Germania va acționa ca o ancoră, în contextul în care Statele Unite și Uniunea Europeană au depus eforturi concertate pentru a prezenta un front unit în cadrul NATO.

Detaliind o parte din obiectivele pe care le va urmări în cadrul discuțiilor cu omologul rus, Serghei Lavrov, Baerbock a declarat la Kiev că va explora posibilitatea reluării negocierilor în format Normandia, din care fac parte Rusia, Ucraina, Germania și Franța, cu posibilitatea ca Statele Unite să se alăture acestora pentru a le dinamiza.

”Vreau să aflu de pe teren dacă există dorința identificării unor soluții prin intermediul canalelor diplomatice, mai presus de toate pentru a da din nou viață formatului Normandia și pentru a face în sfârșit progrese cu privire la punerea în aplicare a acordurilor de la Minsk”, a detaliat ministrul german de externe.

”Cea mai eficientă pârghie pe care o avem pentru a susține Ucraina este angajamentul unanim al UE, G7 și NATO că orice nouă agresiune va avea un preț ridicat pentru regimul rus. Nicio țară nu are dreptul să dicteze altor țări în ce direcție să meargă, ce relații să aibă și la ce alianțe să adere. Suveranitatea Ucrainei nu poate fi și nu va fi niciodată subiectul unor negocieri”, a fost mesajul ferm transmis de Baerbock.

La rândul său, ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, a spus că a abordat chestiunea sensibilă a livrărilor de arme către Ucraina, în contextul în care Kievul a acuzat în decembrie Berlinul că împiedică furnizarea de armamente defensive în cadrul cooperării cu NATO, informează AFP, potrivit Agerpres.

”Dialogul nostru cu Germania pe acest subiect va continua. Ştim de unde şi ce fel de arme putem obţine. Ştim foarte bine cum să le folosim pentru a ne apăra teritoriile. Lucrăm la asta în fiecare zi, iar rezultatele nu sunt rele”, a mai declarat Kuleba.

De asemenea, acesta a transmis că ”este important ca nici Berlinul, nici Parisul să nu ia decizii despre Ucraina fără Ucraina și să nu facă niciun joc pe la spatele nostru în relațiile cu Rusia”, a declarat Kuleba, care i-a mulțumit lui Baerbock ”pentru că a adoptat o poziție de principiu”.

Vizita sa are loc după trei întâlniri diplomatice la nivel înalt, desfășurate pe parcursul săptămânii trecute, care s-au încheiat fără un semnal clar dacă Putin va decide să avanseze cu invazia militară în Ucraina sau, din contră, va demara un dialog cu Statele Unite cu privire la controlul armelor în Europa, o agendă mai restrânsă decât apelul său de redesenare a arhitecturii de securitate a Europei.

Atmosfera s-a inflamat și mai tare în contextul atacului cibernetic asupra unor site-uri ale Guvernului de la Kiev, condamnat de UE și NATO și despre care Ucraina spune că are ”dovezi” privind implicarea Rusiei.

După oprirea la Kiev, ministrul german de externe, Annalena Baerbock, urmează să poposească la Mosova pentru discuții cu omologul rus, Serghei Lavrov, pe agenda celor doi aflându-se cel mai probabil subiecte precum comasarea de trupe ruseşti la graniţa cu Ucraina sau Nord Stream 2, proiect față de care aceasta și-a exprimat în trecut opoziția. 

Să nu uităm totuși de practica specific germană ce a intrat în jargonul politic ca ”german vote” prin care Guvernul federal vine cu păreri diferite, în funcție de ministrul care își exprimă opinia. 

Așa se face că Berlinul, prin vocea ministrului său al apărării, Christine Lambrecht, a subliniat că Nord Stream 2 este un proiect comercial care nu trebuie legat de acțiunile politice.

Decizia Gazprom, companie care adminsitrează gazoductul mai sus amintit, de a limita furnizarea de gaze naturale în pofida majorării cererii a fost calificată de Uniunea Europeană drept ”provocatoare”, fapt pentru care autoritățile de reglementare au decis să examineze livrările de energie.

Pe lângă presiunea sporită din partea autorităților europene pentru aplicarea legilor concurenței, Înaltul Reprezentat al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, a insistat, de asemenea, asupra faptului că speranțele Rusiei de a transporta gaz direct în Germania prin conducta Nord Stream 2 depind și de comportamentul său în Ucraina.

”Cu siguranță, funcționarea acestei infrastructuri va depinde și de evoluția evenimentelor din Ucraina și de atitudinea Rusiei”, a menționat acesta, adăugând că viitorul gazoductului –  care ar trebui să fie aprobat de autoritățile de reglementare germane în cursul acestui an – ”este cu siguranță legat de situația militară din Ucraina”.

Încercând să explice creșterea prețurilor la gaze, șeful Agenţiei Internaţionale a Energiei a arătat cu degetul către Gazprom.

”Credem că există dovezi ale încordării de pe piaţa europeană a gazelor din cauza acţiunilor Rusiei. Aş atrage atenţia că fluxurile scăzute de gaze ruseşti din prezent către Europa coincid cu tensiunile geopolitice accentuate privind Ucraina”, a declarat Birol, care este de părere că ”Rusia ar putea majora livrările spre Europa cu cel puţin o treime – acesta este mesajul cheie”.

Birol a semnalat că ţările europene, inclusiv Marea Britanie, trebuie să se pregătească de viitoare crize, asigurându-şi capacităţi suplimentare de stocare a gazelor pentru a reduce influenţa oricărei ţări pe piaţă în momentele tensionate.

Rusia este răspunzătoare pentru aproximativ 40% din gazele naturale ale UE și a susținut mult timp că este un furnizor stabil și previzibil, dar acest lucru devine din ce în ce mai greu de crezut, pe măsură ce SUA, NATO și UE devin din ce în ce mai alarmate de trupele ruse comasate la granița Ucrainei și solicitările răsunătoare ale Kremlinului prin care urmărește să remodeleze arhitectura de securitate a Europei.

Senatul american a dezbătut joi un proiect de sancțiuni prezentat de republicani ce vizează Nord Stream 2, o măsură care a eșuat.

Baerbock este conștientă că Joe Biden a respins această intenție republicană de a aplica sancțiuni noi asupra Nord Stream 2 tocmai pentru că dorește conservarea relațiilor, după cum însuși președintele american a declarat de nenumărate ori însă, dacă nu există reciprocitate din partea Berlinului, este posibil ca Washington să își revizuiască atitudinea cu privire la acest gazoduct.

Dovadă în acest sens stă un alt proiect de lege dezvăluit săptămâna trecută de mai mulți senatori democrați de prim rang care vizează pedepsirea preşedintelui rus Vladimir Putin în cazul în care Rusia invadează Ucraina.

Textul, sprijinit de Casa Albă, încurajează mai ales Statele Unite ”să ia în considerare toate măsurile disponibile şi adecvate” pentru a se asigura că Nord Stream 2, descris ca ”un instrument de influenţă rău intenţionată al Federaţiei Ruse”, nu devine operaţional.

 

 

Continue Reading

CHINA

Forumul de la Davos: Președintele Chinei atrage atenția că o confruntare globală ”nu rezolvă problemele” și ar putea avea ”consecințe catastrofale”

Published

on

© captură video/ World Economic Forum

Președintele chinez, Xi Jinping, a atras luni atenția asupra unei confruntări globale între marile puteri care ar putea duce la ”consecințe catastrofale”, informează AFP, potrivit Agerpres

Într-un discurs susținut la Forumul de la Davos, care facilitează întâlniri între mediile de afaceri și responsabili politici sau reprezentanți ai societății civile și care se desfășoară anul acesta online din cauza pandemiei, liderul chinez s-a prezentat din nou ca apărător al multilateralismului şi a atras atenţia asupra tensiunilor la nivel mondial.

”Istoria a dovedit de nenumărate ori că o confruntare nu rezolvă problemele. Ea nu duce decât la consecinţe catastrofale”, a spus preşedintele chinez, conform textului oficial al intervenţiei sale.

Xi Jinping nu a menţionat însă marele rival al Chinei, SUA.

”Lumea noastră de astăzi este departe de a fi liniştită. Abundă discursurile care îndeamnă la ură şi prejudecăţi”, a punctat Xi Jinping, fără a elabora însă.

China este acuzată de Uniunea Europeană şi Statele Unite, principalii săi doi parteneri comerciali, că a recurs la dumping şi la măsuri protecţioniste care penalizează produsele importate şi că a restrâns accesul companiilor străine.

Cu toate acestea, ministrul francez pentru comerţ exterior, Franck Riester, a cărui țară asigură președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene, consideră că cooperare cu China va determina Beijingul să devină un concurent mai respectuos al regulilor internaționale.

Chiar dacă ministrul francez consideră că este necesar să se coopereze cu China atunci când este posibil, el a mai subliniat că este ”un rival sistemic” cu care occidentalii nu împărtăşesc aceleaşi puncte de vedere cu privire la drepturile omului.

”Suntem angajaţi să creştem presiunea când este vorba de drepturile omului şi drepturile sociale”, a ţinut acesta să adauge. ”Trebuie să cooperăm cu China atunci când este posibil şi trebuie să fim foarte hotărâţi să ne protejăm mai mult companiile (…) chiar dacă aceasta ar putea avea consecinţe în domeniul comercial şi al investiţional”, a încheiat demnitarul francez într-un mesaj care amintește de cel pe care Înaltul Reprezentat al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, l-a transmis în cadrul celei de-a 11-a ediții a Dialogului strategic UE-China.

La finalul lunii octombrie, președintele francez, Emmanuel Macron, a făcut apel într-o convorbire telefonică cu omologul său chinez, Xi Jinping, la reechilibrarea relațiilor dintre UE-China în direcția unei mai mari reciprocități, în special în ceea ce privește accesul la piață.

De cealaltă parte, președintele american, Joe Biden, a punctat în primul summit virtual cu omologul chinez, Xi Jinping, ”natura complexă a relațiilor” SUA-China, subliniind că trebuie evitată o escaladare a competiției în conflict. 

 

Continue Reading

Facebook

CONSILIUL EUROPEAN8 mins ago

Olaf Scholz răspunde Franței, care consideră învechite regulile bugetare ale UE: Pactul de stabilitate trebuie să rămână “baza” bugetară în Europa

PARLAMENTUL EUROPEAN48 mins ago

Europa s-a despărțit de David Sassoli printr-un ultim omagiu adus în plenul Parlamentului European: Europa a pierdut un lider, un european mândru

NATO13 hours ago

NATO și Ucraina au semnat un acord de consolidare a cooperării împotriva atacurilor cibernetice, la câteva zile după un atac informatic la adresa Kievului

U.E.13 hours ago

Cancelarul german Olaf Scholz cere Rusiei să facă “paşi fără echivoc” către o dezescaladare în Ucraina: Situația este foarte gravă

RUSIA16 hours ago

Germania dă asigurări Kievului că va face ”totul pentru a garanța securitatea Ucrainei și Europei” și avertizează Rusia că va ”plăti un preț ridicat” dacă va recurge la ”un nou act de agresiune”

U.E.17 hours ago

Miniștrii de finanțe din zona euro vor discuta despre modul în care pot fi modificate regulile fiscale ale UE, astfel încât guvernele să le respecte

CHINA18 hours ago

Forumul de la Davos: Președintele Chinei atrage atenția că o confruntare globală ”nu rezolvă problemele” și ar putea avea ”consecințe catastrofale”

U.E.19 hours ago

UE: Procesul de reformă pentru consolidarea sistemului judiciar din Serbia trebuie să continue dincolo de referendumul din 16 ianuarie

COMISIA EUROPEANA19 hours ago

Comisia Europeană lansează o cerere de proiecte în valoare de 1 milion de euro adresată facultăților de jurnalism din UE

COMISIA EUROPEANA19 hours ago

Raport: Prețurile gazelor naturale în UE au crescut la niveluri record în al treilea trimestru din 2021, influențate de piețele globale de gaze

RUSIA16 hours ago

Germania dă asigurări Kievului că va face ”totul pentru a garanța securitatea Ucrainei și Europei” și avertizează Rusia că va ”plăti un preț ridicat” dacă va recurge la ”un nou act de agresiune”

CHINA18 hours ago

Forumul de la Davos: Președintele Chinei atrage atenția că o confruntare globală ”nu rezolvă problemele” și ar putea avea ”consecințe catastrofale”

SUA4 days ago

SUA sunt pregătite atât pentru discuții, cât și pentru represalii față de Rusia, nefiind clar că Moscova a decis „în mod categoric” să întreprindă o acțiune militară în Ucraina

NATO6 days ago

Klaus Iohannis reafirmă obiectivul creșterii prezenței militare SUA în România în contextul tensiunilor cu Rusia: Punerea sub semnul întrebării a arhitecturii de securitate europene este inacceptabilă

ROMÂNIA6 days ago

Klaus Iohannis: Finalizarea aderării României la Spaţiul Schengen este “deosebit de importantă”. Finalizarea MCV, o altă prioritate majoră

FONDURI EUROPENE3 weeks ago

Premierul Nicolae Ciucă va prelua monitorizarea operaționalizării PNRR: La începutul lui 2022 urmează să intre în contul statului încă 1,9 miliarde de euro, prefinanțare din împrumutul acordat României

ROMÂNIA3 weeks ago

Guvernul lucrează la un plan de acțiune din bani europeni care să transforme România într-un lider regional pentru dezvoltare durabilă până în 2030

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă, prima întâlnire cu reprezentanții AmCham România: Stimularea investițiilor străine și atragerea de fonduri europene prin PNRR și CFM, soluții pentru prosperitate și bunăstare

ROMÂNIA4 weeks ago

Prim-ministrul Nicolae Ciucă, mesaj de Crăciun: Să ne gândim la sănătatea noastră și a celor din jur, cel mai frumos dar pe care îl putem oferi celorlalți

ROMÂNIA4 weeks ago

Klaus Iohannis, mesaj de Crăciun: La finalul unui an foarte dificil, să ne reîntoarcem la semnificațiile acestei sărbători

Advertisement

Team2Share

Trending