Connect with us

JUSTIȚIE

Reacția Laurei Codruța Kövesi după decizia CEDO: Este o premieră când o Curte Constituțională încalcă două drepturi fundamentale ale unei persoane

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Decizia Curții Europene a Drepturilor Omului, care a stabilit că revocarea din fruntea Direcției Naționale Anticorupție i-a încălcat Laurei Codruța Kövesi două drepturi fundamentale, anume cel la liberă exprimare și accesul la justiție, reprezintă o victorie a sistemului de justiție și a celor care au susținut justiția în ultimii ani, a declarat actualul procuror-șef al Parchetului European, într-un interviu pentru Europa FM.

“Prin decizia de azi, CEDO nu apără doar persoana fostului procuror-șef, ci însuși sistemul de justiție”, a spus fosta șefă a DNA.

“Sunt mulțumită că am început un demers în care am crezut foarte mult, care a vizat o chestiune de principiu, care ține de independența justiției, a procurorilor, a judecătorilor. Este o victorie a sistemului de justiție și a celor care au susținut justiția în ultimii ani. (…) CEDO spune că această revocare a fost o sancțiune deosebit de severă și prin această îndepărtare prematură din funcție a fost de fapt învins scopul menținerii independenței sistemului judiciar. În paragraful 209, în motivare, se reține că revocarea a fost făcută pentru a avea un efect de descurajare, în sensul ca pe viitor toți procurorii și judecătorii care ar fi luat atitudine, să nu mai aibă acest curaj. CEDO nu apără doar persoana fostului procuror-șef, ci însuși sistemul de justiție. Când este afectată independența procurorilor, este afectată și cea a judecătorilor”, a mai declarat Kövesi.

Fostul procuror-șef al DNA a spus că decizia CEDO reprezintă o premieră când se reține că o Curte Constituțională a încălcat două drepturi fundamentale ale unei persoane și a precizat că acțiunea sa a reprezinetat o chestiune de principiu.

“Nu am cerut repunerea în funcție. Remediul trebuie găsit de statul român. Aș fi putut să cer despăgubiri materiale, dar scopul nu a fost să obțin bani, ci a fost o chestiune de principiu. Dacă aș fi cerut bani și aș fi câștigat, statul, implicit românii ar fi trebuit să plătească. Dar ceva trebuie să se întâmple! Statul român trebuie să ia măsuri prin care astfel de situații să nu se mai repete. Niciodată, CCR nu ar trebui să mai dea decizii cu privire la o persoană, așa cum a fost în cazul meu, ci ar trebui să se pronunțe pe principii. Un procuror, judecător revocat ar trebui să aibă posibilitatea să ajungă în fața unui complet de judecată, în fața unui complet de judecători independenți”, a mai spus ea.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) i-a dat câștig de cauză Laurei Codruța Kövesi în procesul intentat după ce a fost revocată din funcție în 9 iulie 2018, prin decretul președintelui Klaus Iohannis în urma unei decizii a Curții Constituționale.

Judecătorii Curţii Europene a Drepturilor Omului au ajuns la concluzia că demiterea Laurei Codruţa Kövesi de la conducerea Direcției Naționale Anticorupție a fost abuzivă.

Magistraţii au ajuns la concluzia că fosta şefă a DNA nu a avut cum să conteste decizia. Mai mult, CEDO a spus că dreptul la liberă exprimare i-a fost încălcat.

La sfârșitul anului 2018, Laura Codruţa Kövesi a făcut o plângere către CEDO în care contestă modul în care a fost revocată din funcţie. Cererea a trecut rapid de procedura de filtru.

Președintele Klaus Iohannis a semnat decretul de revocare a Laurei Codruța Kövesi din fruntea DNA în 9 iulie, în urma unei decizii a Curții Constituționale.

În acțiunea transmisă Curții Europene pentru Drepturile Omului, magistratul arată că decizia unilaterală a CCR nu i-a oferit o cale efectivă de a o contesta, așa cum prevede Convenția Europeană a Drepturilor Omului și nici măcar nu a fost parte din acel conflict inițiat de Executiv la CCR, conflict cu președintele României, care s-a soluționat în favoarea Guvernului și în urma căruia șeful statului a fost nevoit să emită acel decret de revocare.

Actualul procuror-șef al Parchetului European, Laura Codruța Kövesi, nu a cerut despăgubiri statului român, însă efectele aceste decizii CEDO trebuie să fie aplicate pe viitor de statul român atunci când revocă un magistrat dintr-o funcție înaltă.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

JUSTIȚIE

Klaus Iohannis: Într-o Românie europeană, nimeni nu este mai presus de lege, iar justiţia trebuie să funcţioneze la întreaga sa capacitate

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, că nimeni nu este mai presus de lege şi că Justiţia trebuie să funcţioneze la întreaga sa capacitate, subliniind că procesul de reparare a legilor Justiţiei nu a fost finalizat din cauza actualei majorităţi parlamentare.

Într-o Românie europeană, nimeni nu este mai presus de lege, iar Justiţia trebuie să funcţioneze la întreaga sa capacitate, pentru a-şi îndeplini misiunea nobilă“, a spus Iohannis, la şedinţa anuală de bilanţ de la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).

El a indicat că procesul de revizuire a legilor Justiţiei a demarat, însă nu a fost finalizat din cauza actualei majorităţi parlamentare.

“Prin votul exprimat la referendumul din 2019, românii au transmis clasei politice un puternic semnal că independenţa Justiţiei şi buna sa funcţionare nu sunt lucruri negociabile şi reprezintă coordonatele dezvoltării unei Românii europene. Românii au dat, totodată, un mesaj clar şi pentru continuarea luptei anticorupţie şi suntem datori să răspundem onest tuturor acestor solicitări legitime ale cetăţenilor. Procesul de reparare a legilor Justiţiei, de creare a unui cadru legislativ coerent, stabil şi de implementare a recomandărilor MCV, ale Comisiei de la Veneţia sau ale GRECO a început deja. Motivul pentru care acest demers nu s-a finalizat însă este bine cunoscut: o majoritate parlamentară care nu numai că nu a făcut niciun secret din faptul că este ostilă unor reforme reale ale sistemului judiciar, dar care s-a şi dedicat trup şi suflet adoptării unor legi menite să-i apere pe infractori. O majoritate parlamentară care, chiar şi după sancţiunea dură primită în 2019 din partea românilor, nu s-a sfiit să voteze măsuri contrare interesului public ori să întârzie adoptarea unora extrem de necesare”, a afirmat şeful statului, potrivit Agerpres.

Preşedintele Iohannis a punctat că legislaţia în domeniul Justiţiei trebuie să fie rezultatul unor dezbateri ample purtate în următorul Parlament, cu o altă majoritate, construită în jurul unor forţe politice profund ataşate valorilor democratice.

El a arătat că CSM trebuie să se implice în acest proces.

“Profesioniştii din sistemul judiciar, asociaţiile profesionale şi Consiliul Superior al Magistraturii trebuie să fie parte din acest proces, pentru ca normele să reflecte realitatea socială, nevoile stringente ale sistemului judiciar, astfel încât acesta să funcţioneze în mod optim pentru democraţia noastră. În acest context, susţinerea de către Consiliul Superior al Magistraturii a implementării recomandărilor organismelor europene, în beneficiul întregului sistem judiciar, este una deosebit de valoroasă. Nu îmi pot imagina acest demers fără implicarea CSM. Vocea dumneavoastră este extrem de importantă şi, de aceea, mă aştept să aveţi intervenţii profesioniste şi obiective”, a transmis Iohannis. 

Continue Reading

JUSTIȚIE

Cristian Diaconescu propune măsuri urgente care să repună justiția din România pe un “făgaș european” după ce instituțiile UE au decis condiționarea fondurilor europene de statul de drept

Published

on

Cristian Diaconescu, prim-vicepreşedinte al PMP, afirmă că perspectiva partenerilor europeni privind situaţia relaţiei dintre politic şi justiţie în România este una “foarte complicată” şi propune o serie de măsuri urgente, care să repună justiţia din ţara noastră pe un făgaş “normal şi european”. Fost ministru al justiției și de externe, Diaconescu a făcut aceste precizări în contextul în care negociatorii Parlamentului European şi ai Consiliului UE au stabilit că, nerespectarea statului de drept în statele UE, va putea avea drept consecinţă, blocarea accesului la fondurile europene.

Pentru prima dată, în istoria UE, se instituie un mecanism, prin care se poate stopa alocarea fondurilor europene către statele membre. Aceasta acțiune este valabilă nu numai în condiţiile în care apar cazuri de corupţie sau fraudă privind folosirea acestor finanţări dar şi în cazul unor încălcări sistemice ale valorilor fundamentale ale UE, precum: libertatea, democraţia, egalitatea şi respectarea drepturilor omului. Mecanismul preventiv se declanşează nu numai atunci când actele sau faptele, unui stat membru, afectează direct bugetul UE dar şi în condiţiile existenţei unei situații în legătură cu producerea unor prejudicii. Această decizie are şanse foarte mari să fie adoptată formal de către Parlamentul şi miniştrii UE. După cele întâmplate în anii 2017-2019, România trebuie să fie foarte atentă la aceste evoluţii”, a scris Diaconescu sâmbătă, pe pagina de Facebook.

“Avertizez, la modul cel mai serios, că perspectiva partenerilor europeni privind situaţia relaţiei dintre politic şi justiţie în România este una foarte complicată. Astăzi există pentru instituţiile UE, parteneri de discuţie atât în zona prezidenţială, cât şi în zona executivă. În condiţii de pandemie COVID-19, stăpânirea derapajelor privind deficitele enorme, cât şi lipsa de lichidităţi creează o competiţie acerbă între statele UE. Pe cale de consecinţă, propun o serie de măsuri urgente, menite a repune justiţia română pe un făgaş normal şi european”, 

În acest context, liderul PMP propune “suspendarea imediată” a legilor justiţiei şi a ordonanţelor de urgentă subsecvente, adoptate până la sfârşitul anului 2019, “care afectează funcţionarea statului de drept, echilibrele şi sistemul drepturilor şi libertăţilor în România”, revizuirea legilor justiţiei “ţinând seama, pe deplin de recomandările formulate în MCV, precum şi de către Comisia de la Venetia şi GRECO”, dar şi desfiinţarea Secţiei Speciale.

Diaconescu mai propune redeschiderea procesului de revizuire a Codului penal şi a Codului de procedura penala, “pentru a asigura compatibilitatea cu dreptul UE şi cu instrumentele internaţionale de luptă împotriva corupţiei, precum şi cu recomandările formulate în cadrul MCV şi prin avizul Comisiei de la Veneţia”, punerea în practică a unui sistem “robust şi independent de numire a procurorilor de rang înalt, pe baza unor criterii clare si transparente, şi eliminarea dreptului ministrului Justiţiei de a propune conducerea DNA, DIICOT şi a Parchetului General, conform legii 303/2004 privind Statutul magistraţilor”.

În opinia sa, Ministerul Justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ar trebui să elaboreze un plan de acţiune şi de raportare periodică cu privire la implementarea Strategiei Naţionale Anticoruptie, “inclusiv cu privire la statisticile referitoare la incidentele de integritate în administraţia publiăa cu detalii privind procedurile şi sancţiunile disciplinare şi informaţii referitoare la măsurile structurale aplicate în domeniile vulnerabile”, iar Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate să publice “rapoarte periodice, cuprinzând informaţii statistice exacte, privind confiscarea de bunuri provenite din săvârşirea de infracţiuni şi gestionarea acestora”.

Totodată, Cristian Diaconescu consideră că Parlamentul ar trebui să instituie “un sistem de raportare periodică referitoare la deciziile adoptate în cele două Camere cu privire la solicitările de ridicare a imunităţii şi să organizeze de dezbateri publice”, oferind atât CSM cât şi societăţii civile posibilitatea de a reacţiona.

Continue Reading

JUSTIȚIE

Guvernul SUA alocă un grant de 600.000 de dolari pentru a sprijini România în lupta împotriva traficului de persoane

Published

on

© US Embassy Bucharest/ Facebook

Guvernul Statelor Unite va aloca un grant de 600.000 de dolari organizației International Justice Mission (IJM) pentru ca aceasta să sprijine România în lupta împotriva traficului de persoane, a anunțat joi ambasadorul SUA la București, Adrian Zuckerman, după o întrevedere cu ministrul justiției Cătălin Predoiu, cu procurorul general Gabriela Scutea, cu secretarul de stat din Ministerul Afacerilor Interne Bogdan Despescu și cu directorul IJM Shawn Kohl.

“Sunt mândru de faptul că, sub conducerea Președintelui Trump, Statele Unite sunt implicate să ajute România în această luptă. Vom folosi toate mijloacele de aplicare a legii de care dispunem, de la Departamentul pentru Justiție și de la Biroul Federal de Investigații ale S.U.A., pentru a ajuta România să îi prindă și să îi defere justiției pe cei care își exploatează semenii. În acest sens, sunt încântat să vă anunț că Guvernul Statelor Unite a alocat un grant în valoare de 600.000 de dolari organizației „International Justice Mission”, în vederea combaterii traficului de persoane“, a spus Zuckerman, conform unui discurs publicat de Ambasada SUA.

 

Ambasadorul a menționat că în luna iunie a promis că “SUA vor folosi toate resursele de care dispun pentru a ajuta România să pună capăt flagelului traficului de persoane și să ofere asistență victimelor”.

“Ne-am respectat promisiunea”, a adăugat Zuckerman, transmițând totodată aprecieri pentru prim-ministrul Orban și pe membrii guvernului său, pentru eforturile de eradicare a traficului de persoane, în ciuda faptului că guvernul a primit moștenire “un sistem cu politici deficitar concepute, corupție și rețele infracționale”.

Încă de la înființarea sa în urmă cu mai bine de 20 de ani, International Justice Mission a jucat un rol esențial în lupta împotriva traficului de persoane. IJM va ajuta în lupta împotriva traficului de persoane în diverse moduri:

  • IJM va colabora cu sistemul judiciar și liderii comunității pentru a putea oferi un răspuns eficient la violență și pentru a putea concepe îmbunătățiri care să deservească supraviețuitorii, să descurajeze infractorii și să scadă gradul de violență.
  • IJM va încheia parteneriate cu autoritățile locale în vederea salvării victimelor individuale ale violenței și a restaurării siguranței și stabilității în viața supraviețuitorilor.
  • IJM va colabora cu oficialitățile din sistemul judiciar pentru a se asigura că infractorii sunt trași la răspundere, pentru a pune capăt ciclului de violență și a descuraja abuzurile comise față de persoanele vulnerabile.
  • IJM va reuni și va pregăti persoanele care vor pleda pentru protecție ca viitor esențial și palpabil pentru toată lumea.

România este una dintre principalele surse din Europa de proveniență a victimelor rețelelor de traficanți, se arată în ultimul raport al Departamentului de Stat al Statelor Unite privind traficul de persoane, prezentat la 26 iunie de secretarul de stat al SUA Mike Pompeo și în care România este din nou criticată, menținându-se supravegherea pentru al doilea an consecutiv pentru lipsa de măsuri în gestionarea fenomenului infracțional.

Continue Reading

Facebook

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Ursula von der Leyen și Boris Johnson au decis revenirea la masa tratativelor post-Brexit. Negociatorii UE și Regatului Unit revin duminică la discuții

ROMÂNIA11 hours ago

Klaus Iohannis: Viitorul înseamnă acces universal la actul medical şi un nou concept bazat pe prevenţie, inovare şi sustenabilitate

NATO12 hours ago

Autonomia strategică UE. Mircea Geoană: O semantică insuficient de precisă poate crea confuzii. Nu există securitate europeană credibilă fără o relație transatlantică puternică

NATO12 hours ago

Mircea Geoană: Aliații NATO au aprobat un raport referitor la zona Mării Negre, care este rampa de lansare a Federaţiei Ruse către Orientul Mijlociu și Mediterană

NATO13 hours ago

Mircea Geoană: NATO va declanșa procesul de evaluare privind intenția României de a înființa un centru de reziliență pentru spațiul euro-atlantic

FONDURI EUROPENE15 hours ago

Klaus Iohannis s-a întâlnit cu Nicușor Dan: O parte din problemele Bucureștiului pot fi soluţionate dacă se folosesc foarte mult banii europeni

Marian-Jean Marinescu15 hours ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu a organizat prima vizită virtuală în Parlamentul European pentru un grup de elevi din Oltenia

CONSILIUL UE16 hours ago

Țările UE au adoptat noi reguli anti-fraudă pentru a asigura cooperarea strânsă între OLAF și Parchetul European condus de Laura Codruța Kövesi

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

Comisia Europeană avertizează Ungaria și Polonia că “UE va merge înainte fără ele”: Nu vom capitula în faţa acestui veto privind pachetul de 1,82 trilioane de euro

POLITICĂ17 hours ago

Standard & Poor’s menține ratingul României la “BBB minus /A-3”. Ministrul finanțelor Florin Cîțu: Am câștigat încrederea investitorilor

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 day ago

Eurodeputatul Nicu Ștefănuță, despre cele 80 de miliarde de euro alocate României de UE: Am pierdut acel Plan Marshall după al Doilea Război Mondial. Nu putem pierde acest Plan Marshall

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Eurodeputatul Nicu Ștefănuță pledează pentru o modificare de tratat pentru a oferi UE mai multe prerogative în domeniul sănătății: Criza COVID-19 a arătat că niciun stat nu poate face față singur unor astfel de provocări

ROMÂNIA3 days ago

Premierul Ludovic Orban: Peste 5 miliarde de euro finanțare europeană în perioada 2021-2027 pentru infrastructura de apă şi canalizare

Cristian Bușoi3 days ago

Cristian Bușoi, raportorul PE pentru Programul EU4Health: În PNRR trebuie incluse proiecte de sănătate competitive și care pot fi implementate în patru ani pentru a primi finanțare de la UE

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Ludovic Orban: Finalizarea gazoductului BRUA, o investiţie extrem de importantă pentru România şi pentru Europa, permiţând diversificarea surselor de aprovizionare cu gaz natural ale UE

ROMÂNIA1 week ago

Faza I a gazoductului BRUA, finalizată. Președintele Klaus Iohannis: O etapă esențială a întăririi securității energetice atât a țării noastre, cât și a Uniunii Europene

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Ludovic Orban: În următoarea perioadă, România va beneficia de finanțări extrem de importante de la nivel european

EVENIMENTE2 weeks ago

Coaliția “Votez pentru Sănătate” organizează dezbaterea “De ce avem nevoie de un parteneriat strategic pentru sănătate?” (LIVE, 26 noiembrie, ora 11:00)

Dacian Cioloș2 weeks ago

Dacian Cioloș: Europa este ținută ostatică de două țări, iar Bruxelles-ul trebuie să arate că știe să ia decizii ferme pentru a apăra libertatea și democrația

U.E.2 weeks ago

Președinția Germaniei la Consiliul UE patronează proiectul fotografic ”Faces of Europe”, un tablou despre toleranță și conviețuirea în pace

Advertisement
Advertisement

Trending