Agenția de rating Standard & Poor’s a anunțat revizuirea perspectivei privind economia României de la stabil la negativ și avertizează că ratingul României ar putea scădea în următoarele 24 de luni dacă nu vor fi luate măsuri de redresare economică, potrivit unui comunicat al agenției.

Revizuirea perspectivei reflectă riscuri din ce în ce mai mari pentru stabilitatea economică și fiscală a României, în cazul în care factorii de decizie nu vor stabiliza și consolida poziția bugetară a României, inclusiv prin ajustarea planurilor de a implementa creșteri suplimentare de pensii începând cu anul viitor, transmite agenția. 

Standard & Poor’s amintește motivele pentru care s-a ajuns în această situație și pentru care situația s-ar putea perpetua în următorii doi ani, respectiv abaterile majore de la cheltuielile preconizate din partea guvernului anterior care au forțat conducerea actuală a României să-și revizuiască obiectivele fiscale pentru 2019 și 2020, pe fondul încetinirii creșeterii economice, și menținerea majorării planificate a salariilor și a pensiilor, care va contribui la mărirea deficitului de cont curent deja important al României până în 2020.

Totuși, agenția de rating a înaintat și două scenarii, unul negativ și unul pozitiv, privind evoluția perspectivei economice a României în următoarele luni, în funcție de măsurile pe care Guvernul le va lua în direcția consolidării fiscale. 

Pe de-o parte, în cazul scenariului negativ, agenția afirmă că evaluările sale ar deveni mai pesimiste dacă dezechilibrele fiscale și externe continuă să se deterioreze și persistă mai mult decât ne așteptăm în prezent, în absența consolidării fiscale rezultând datorii publice și externe mai mari decât cele prevăzute. De asemenea, agenția atrage atenția că lipsa sincronizării politicilor economice duce la o supraextensie a salariilor reale și la o volatilitate crescută a cursului de schimb, cu potențiale repercusiuni negative asupra bilanțurilor din sectorul public și privat.

De cealaltă parte, în cazul scenariului pozitiv, agenția afirmă că ar putea revizui perspectiva economică din nou la ,,stabil” daca constată că Guvernul a avansat în ancorarea consolidării fiscale, care ar duce la stabilizarea finanțelor publice și a poziției externe a României.

Însă aceasta atrage atenția că decidenții și-au majorat proiecțiile privind deficitul bugetar pentru 2019 și 2020 la 4,3% și, respectiv, 3,5% din PIB de la 2,8% și 3,0%, ceea ce semnifică o abatere majoră de la țintele inițiale. Aceste revizuiri reflectă în mare măsură decizia transparentă a noului guvern al României de a achita facturile și restanțele la furnizori în bugetul 2019, revizuind în același timp așteptările sale privind creșterea veniturilor.

Cu toate acestea, Standard & Poor’s consideră că există motive de a pune sub semnul întrebării realismul obiectivelor bugetare revizuite în perioada 2020-2022. În primul rând, pe fondul intenției Guvernului de a menție majorarea pensiilor prevăzută în legea pensiilor din iulie 2019, ceea ce  va duce la creșteri cumulate de cheltuieli pentru pensii de peste 3% din PIB în 2020-2022.

În al doilea rând, în opinia agenției, orice plan de compensare a măsurilor bugetare este complicat de viitorul ciclu electoral și de volatilitatea politică cauzată de luptele de putere între partide. În acest sens, în cazul în care propunerea bugetului 2020 nu va primi sprijin parlamentar la vot, agenția precizează că posibilitatea alegerilor anticipate va fi mai mare.

Având în vedere că deficitul public general va depăși probabil plafonul de 3% din PIB așa cum este prevăzut în Procedura de deficit excesiv (PED) din acest an și următorul, agenția atenționează ă este posibil ca România să nu poată evita PED stabilită de Comisia Europeană în cadrul Pactului de stabilitate și creștere. România a fost supusă PED ultima dată din 2009 până în 2013.

În al treilea rând, mai subliniază agenția, o încetinire economică ar avea un impact asupra veniturilor guvernamentale, conducând la alte presiuni bugetare. În cadrul scenariului macroeconomic de bază, Agenția prevede că creșterea va rămâne aproape de 3% până în 2022.

Eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei de Agricultură și Dezvoltare Rurală (AGRI) din Parlamentul European,  a avut un dialog la Strasbourg cu reprezentanții companiilor americane care investesc în sectorul agricol european, despre provocările fermierilor și agricultorilor pe fondul automatizării și digitalizării, potrivit unei postări pe Facebook. 

,,În urmă cu puțin timp, am avut o întâlnire la sediul Parlamentului European de la Strasbourg, cu mai mulți reprezentanți ai unor companii americane care investesc în agricultura din Uniunea Europeană. Astfel, am avut discuții cu domnul Luca Bellomo, reprezentant Herbalife, domnul Gilles Dryancour, de la compania John Deere, doamna Julie Vermooten, reprezentant Merck, doamna Marta Zuluaga Zilberman, de la compania Cargill, Miruna Marchis, reprezentant Syngenta, Thibaut L’Ortye, reprezentantii AmChamEU”, a scris eurodeputatul. 

Acesta a evidențiat că în sectorul agricol sunt 150 de companii din S.U.A. care investesc în statele membre, companii care stabilesc legătura dintre fermieri și retaileri, oferă produse și consiliere adaptate oricărui tip de activitate agricolă. Potrivit lui Daniel Buda, principalul obiectiv este să ofere un trai decent pentru fermieri.

În discuțiile cu investitorii americani, eurodeputatul a atins și subiectul provocărilor cu care se confruntă fermierii și agricultorii la nivel european, dar și în România. 

,,Principala provocare pe care mi-au semnalat-o este numărul tot mai redus de fermieri și lucrători în agricultură. Tocmai de aceea, sectorul digital și automatizat cunoaște o ascensiune puternică. Le-am transmis faptul că în România există probleme ce țin de capacitatea de asociere a fermierilor. Drept urmare, încă din primul an de mandat ca europarlamentar, am lansat campania „Asociază-te! Doar așa vei deveni mai puternic!”, având deja o tradiție de cinci ani. Prin această campanie, am încurajat fermierii în demersurile de a se asocia în diferite forme asociative, cu scopul de a atrage mai multe fonduri europene și de a obține accesul mai facil pe piețele de desfacere. Totuși, am subliniat faptul că este nevoie de un schimb mai activ de bune practici, iar fermierii români sunt dispuși să aibă un schimb de experiențe cu fermierii din alte state!”, a transmis vicepreședintele Comisiei AGRI.

Astăzi, deputatul european Eugen Tomac (PMP și PPE) a anunțat că va vota viitoarea Comisie Europeană și va face acest lucru ca ”un european convins, pentru o Europă unită în care să se regăsească toți românii. Fără o Românie întreagă, nici Uniunea Europeană nu este întreagă”.

Reamintim că Ursula von der Leyen și-a prezentat astăzi viitoare echipă a comisarilor cu care va munci în următorii 5 ani pentru un nou start al Europei.

Potrivit lui Eugen Tomac, această Comisie, pe lângă celelalte provocări pe care le are de înfruntat, va trebui să apere ceeea ce are mai sfânt Uniunea Europeană – valorile care o fac puternică: pacea, piața unică, democrația și statul de drept.

Eugen Tomac subliniază în mesajul său că forța Uniunii Europene este alcătuită din ”unitatea și solidaritatea europenilor.”

Pentru a beneficia din plin de oportunitățile oferite de construcția europeană, trebuie accelerat procesul de intrare în zona Euro. În acest sens, Eugen Tomac a făcut referire la economia românească, care are are nevoie de acest salt vital, pentru că doar așa putem fi pe deplin integrați, doar așa putem face față competiției interne.”

”Valorile care ne fac unici și puternici, precum libertatea de mișcare, libertatea de exprimare, libertatea religioasă, libertatea de întrunire sunt cele pe care trebuie să le apărăm cu orice preț”, a mai declarat acesta.

1 decembrie va fi o dată cu dublă însemnătate pentru români, deoarece actuala Comisie își va începe activitate într-o zi de sărbătoare pentru noi,  iar Eugen Tomac speră că această zi va fi un nou început pentru Uniunea Europenă.

Citiți și Comisia geopolitică a Ursulei von der Leyen vine în fața Parlamentului European pentru votul de învestire. Ce trebuie să știi despre prima Comisie Europeană condusă de o femeie și de un german după 52 de ani

Parlamentul European se pronunţă miercuri, la 13:00 ora României, asupra noii Comisii Europene, după ce preşedinta aleasă Ursula von der Leyen își prezintă echipa şi programul în plenul legislativului european reunit la Strasbourg în cursul dimineţii.

Europarlamentarii vor decide într-un vot prin apel nominal cu majoritate simplă dacă vor valida sau nu viitoarea Comisie Europeană, care, dacă este aprobată, îşi va începe activitatea pe 1 decembrie, informează un comunicat al Parlamentului European.

Ursula von der Leyen, preşedintele ales al Comisiei Europene, îşi prezintă echipa comisarilor desemnaţi şi validaţi deja de către comisiile de specialitate în cadrul audierilor recente şi discută obiectivele noii Comisii alături de eurodeputaţi.

În urma dezbaterii cu Ursula von der Leyen, fiecare grup politic se va reuni pentru a discuta intenţiile de vot, urmând ulterior să voteze. Procedura de vot prevede că viitoarea Comisie Europeană va fi validată cu majoritatea simplă (50% + 1 din voturi) din numărul total al voturilor valabile exprimate.

Eurodeputaţii au ales-o pe Ursula von der Leyen, fost ministru german al apărării, în funcţia de preşedinte al Comisiei Europene în iulie, într-un vot secret, cu 383 de voturi pentru, 327 împotrivă şi 22 de abţineri. La momentul respectiv, Ursula von der Leyen trebuia aleasă cu minim 374 de voturi pentru.

Din 1995 și până în 2014, cel mai mic număr de voturi favorabile acordat unei Comisii Europene a fost pentru echipa lui Jacques Santer (1995 – 417 voturi pentru), iar cea mai mare încredere a fost dată Comisiei lui Romano Prodi (1999 – 510 pentru). În 2014, Comisia lui Jean-Claude Juncker a primit 423 de voturi pentru.

Structura viitoarei Comisii Europene este următoarea:

Președinte: Ursula von der Leyen (Germania, PPE);

Trei vicepreședinți executivi: Frans Timmermans (Olanda, PES – responsabil Pactul Ecologic European); Margrethe Vestager (Danemarca, Renew Europe – responsabil o Europă pregătită pentru era digitală); Valdis Dombrovskis (Letonia, PPE – responsabil pentru o economie în serviciul cetățenilor și comisar pentru servicii financiare)

Cinci vicepreședinți: Josep Borrell (Spania, PES – Înalt Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate); Věra Jourová (Cehia, Renew Europe – valori și transparență); Margaritis Schinas (Grecia, PPE – promovarea modului nostru de viață european; Maroš Šefčovič (Slovacia, PES – relații interinstituționale și prospectivă); și Dubravka Šuica (Croația, PPE -Democrație și demografie).

Alți 18 comisari europeni, după cum urmează: Johannes Hahn (Austria, PPE – portofoliul pentru buget și administrație); Didier Reynders (Belgia, Renew Europe – portofoliul pentru justiție); Mariya Gabriel (Bulgaria, PPE – portofoliul pentru inovare și tineret); Stella Kyriakides (Cipru, PPE – portofoliul pentru sănătate); Kadri Simson (Estonia, Renew Europe – portofoliul pentru energie); Jutta Urpilainen (Finlanda, PES – portofoliul pentru parteneriate internaționale); Thierry Breton (Franța, Renew Europe – portofolil pentru piață internă, politică industrială, industira de apărare și spațiu); Olivér Várhelyi (Ungaria, PPE – portofoliul pentru vecinătate și extindere); Phil Hogan (Irlanda, PPE – portofoliul pentru comerț); Paolo Gentiloni (Italia, PES – portofoliul pentru economie); Virginijus Sinkevičius (Lituania, Verzii – portofoliul pentru mediu, oceane și pescuit); Nicolas Schmit (Luxemburg, PES – portofoliul pentru locuri de muncă și afaceri sociale); Helena Dalli (Malta, PES – portofoliul pentru egalitate); Janusz Wojciechowski (Polonia, ECR – portofoliul pentru agricultură); Elisa Ferreira (Portugalia, PES – portofoliul pentru coeziune și reforme); Adina Vălean (România, PPE – portofoliul pentru transporturi); Janez Lenarčič (Slovenia, Renew Europe – portofoliul pentru gestionarea crizelor); Ylva Johansson (Suedia, PES – portofoliul pentru afaceri interne).