Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat investiții de până la 20% din fondul de redresare post-pandemie Next Generation EU, care se ridică la 750 miliarde de euro, pentru a pava „calea europeană spre era digitală”. 

„Vom investi 20% din Next Generation EU în domeniul digital. (…) Vrem să pavăm calea, calea europeană, către Era digitală: pe baza valorilor noastre, a forței noastre, a ambițiilor noastre globale”, a subliniat von der Leyen în primul său discurs despre Starea Uniunii Europene, în plenul Parlamentului European, la Bruxelles.

„Imaginați-vă pentru o clipă viața în această pandemie fără digital în viața noastră. De la statul în carantină – izolați de familie și comunitate și separați de lumea muncii – la probleme majore de aprovizionare. De fapt, nu este atât de greu de imaginat că acesta a fost cazul în urmă cu 100 de ani în timpul ultimei pandemii majore. Un secol mai târziu, tehnologia modernă le-a permis tinerilor să învețe de la distanță și altor milioane să lucreze de acasă. A permis companiilor să-și vândă produsele, fabricilor să continue să funcționeze și guvernelor să furnizeze servicii publice cruciale de la distanță. Am văzut câțiva ani de inovație digitală și transformare în decursul a câteva săptămâni. Ajungem la limita lucrurilor pe care le putem face într-un mod analog. Și această mare accelerație abia începe. Trebuie să realizăm din acest moment decada digitală a Europei”, a menționat șefa Comisiei Europene. 

În acest sens, von der Leyen a pledat pentru o acțiune rapidă a UE în sfera digitală, cu obiective clar definite pentru 2030, cum ar fi conectivitatea, capabilitățile și serviciile publice digitale, care să se bazeze însă pe principii clare, precum dreptul la confidențialitate și conectivitate, libertatea de exprimare, fluxul liber de date și securitatea cibernetică. Motivul pentru care „trebuie să mișcăm repede” este acela de a ne asigura că UE stabilește standardele digitale pentru a nu fi nevoiți să le aplicăm  pe cele stabilite de alții. 

Astfel, șefa Comisiei Europene a anunțat investiții de până la 20% din fondul de redresare post-pandemie Next Generation EU, care se ridică la 750 miliarde de euro, pentru ca Europa „să capete mai mult control asupra propriului viitor”. 

Potrivit lui von der Leyen, un plan comun în sfera digitală la nivel european ar trebui să se concentreze pe trei domenii: date, tehnologie și infrastructură.

În domeniul datelor, președinta Executivului European a pus accentul pe valoarea inestimabilă a datelor industriale care pot fi „un motor puternic pentru inovație și noi locuri de muncă” dacă sunt puse la dispoziția companiilor, IMM-urilor și cercetătorilor. 

„Datele industriale valorează greutatea lor în aur atunci când vine vorba de dezvoltarea de noi produse și servicii. Dar realitatea este că 80% din datele industriale sunt încă colectate și niciodată utilizate, ceea ce este o risipă pură. O economie reală a datelor, pe de altă parte, ar fi un motor puternic pentru inovație și noi locuri de muncă. Iată de ce trebuie să securizăm aceste date pentru Europa și să le facem accesibile pe scară largă. Avem nevoie de spații comune de date – de exemplu, în sectoarele energiei sau al sănătății. Acest lucru va sprijini ecosistemele de inovare în care universitățile, companiile și cercetătorii pot accesa și contribui la date”, a atenționat aceasta.

În acest sens, von der Leyen a anunțat realizarea unui „cloud european” ca parte a NextGenerationEU – bazat pe GAIA-X, un proiect european dezvoltat pentru Europa, cu obiectivul de a pune la punct o infrastructură a datelor comună. 

În ceea ce privește al doilea domeniu, tehnologia, Ursula von der Leyen a făcut în special referire la inteligența artificială și la o propunere care urmează să fie prezentată curând de Comisie privind o identitate electronică europeană sigură, „în care avem încredere și pe care orice cetățean o poate folosi oriunde în Europa pentru a face orice, de la plata taxelor până la închirierea unei biciclete”. Această identitate electronică ar fi o „tehnologie cu care putem controla ce date sunt utilizate și cum”.

În ultimul rând, referitor la al treilea domeniu, infrastructura, președinta Comisiei Europene a subliniat că „conexiunile de date trebuie să țină pasul cu viteza rapidă de schimbare”

Fie că este vorba de agricultură de precizie în agricultură, diagnostic medical mai precis sau conducere autonomă sigură – inteligența artificială ne va deschide noi lumi. Dar această lume are nevoie și de reguli.

Vrem un set de reguli care să pună oamenii în centru. Algoritmii nu trebuie să fie o cutie neagră și trebuie să existe reguli clare dacă ceva nu merge bine. Comisia va propune o lege în acest sens anul viitor.

Aceasta include controlul asupra datelor noastre personale, care încă au mult prea rar astăzi. De fiecare dată când o aplicație sau un site web ne cere să creăm o nouă identitate digitală sau să ne conectăm cu ușurință printr-o platformă mare, nu avem nicio idee ce se întâmplă cu datele noastre în realitate.

De aceea, Comisia va propune în curând o identitate electronică europeană sigură.

Unul în care avem încredere și pe care orice cetățean îl poate folosi oriunde în Europa pentru a face orice, de la plata taxelor dvs. până la închirierea unei biciclete. O tehnologie în care ne putem controla ce date și cum sunt utilizate datele.

Al treilea domeniu la care a făcut referire Ursula von der Leyen este infrastructura, iar Comisia Europeană propune concentrarea pe investițiile în pe conectivitate sigură, pe extinderea rețelelor 5G, 6G și fibră, care să asigure oportunități de dezvoltare pentru afaceri, precum și pentru echilibrarea decalajelor de dezvoltare dintre regiuni, în special cele rurale. 

Ursula von der Leyen susține miercuri primul său discurs privind Starea Uniunii Europene în timpul celei mai grave crize din istoria UE

Înaintea Zilei Internaționale a Democrației, sărbătorită anual pe 15 septembrie, Înaltul Reprezentant / Vicepreședinte Josep Borrell și Vicepreședintele Dubravka Šuica au cerut, într-o declarație comună, dublarea eforturilor de apărare a democrației în Uniunea noastră și în întreaga lume, punând accentul pe dialogul cu cetățenii în procesul decizional.

„În întreaga lume, oamenii continuă să-și demonstreze, adesea cu mare risc personal, dorința lor de democrație. Din Hong Kong în Liban, Belarus până în Sudan, în spatele titlurilor de ziar și numerelor sunt oameni curajoși din toate mediile. Le aducem un omagiu și le împărtășim angajamentul față de democrație. ”

Declarația comună subliniază că Uniunea Europeană își dublează eforturile și rolul de lider în promovarea și protejarea democrației – sprijinindu-și partenerii din întreaga lume, precum și luând măsuri pentru protejarea și consolidarea democrației în interiorul Uniunii noastre.

„Înțelegem că credința cetățenilor noștri europeni în democrație nu poate și nu ar trebui niciodată să fie luată ca atare. Cetățenii noștri au cerut o participare mai mare la elaborarea politicilor și au cerut transparență. Trebuie să ascultăm și să construim încrederea acestora”, au declarat Înaltul Reprezentant / Vicepreședinte Borrell și Vicepreședintele Šuica.

„Uniunea Europeană se bazează pe un angajament puternic de promovare și protecție a democrației, alături de drepturile omului și statul de drept. Fără democrație, pace și stabilitate, dezvoltarea și prosperitatea pe termen lung nu pot exista. Trebuie să continuăm să fim pionierii ei”, au mai subliniat cei doi oficiali europeni.

În 2007, Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a decis să celebreze 15 septembrie drept Ziua Internațională a Democrației – cu scopul promovării și susținerii principiilor democratice – și a invitat toate statele membre și organizațiile să comemoreze ziua într-un mod adecvat care să contribuie la consolidarea conștientizării publicului larg.

Țările UE au pierdut aproximativ 140 de miliarde de euro din veniturile din taxa pe valoarea adăugată (TVA) în 2018, ca urmare a fraudei și evaziunii, evaziunii fiscale, falimentelor, insolvențelor financiare, precum și calculelor greșite, potrivit unui nou raport publicat astăzi de Comisia Europeană.  De asemenea, România întregistra în 2018 cele mai mari pierderi de TVA din UE.

Deși încă extrem de ridicat, „decalajul de TVA” – sau diferența dintre veniturile preconizate în statele membre ale UE și veniturile efectiv colectate – s-a îmbunătățit marginal în ultimii ani. Cu toate acestea, cifrele pentru 2020 prognozează o inversare a acestei tendințe, cu o pierdere potențială de 164 miliarde EUR în 2020 din cauza efectelor pandemiei de coronavirus asupra economiei.

În termeni nominali, decalajul total de TVA din UE a scăzut ușor cu aproape 1 miliard de euro până la 140,04 miliarde de euro în 2018, încetinind de la o scădere de 2,9 miliarde de euro în 2017. Această tendință descendentă era de așteptat să continue încă un an, deși pandemia de coronavirus este probabil să inverseze tendința pozitivă.

Decalajul considerabil de TVA din 2018, cuplat cu prognozele pentru 2020 – care vor fi afectated de pandemia de coronavirus – evidențiază încă o dată necesitatea unei reforme cuprinzătoare a normelor UE privind TVA pentru a pune capăt fraudei în materie de TVA și pentru o cooperare sporită între statele membre pentry promovarea colectării TVA, protejând în același timp afacerile legitime. Recentul Pachet privind Fiscalitatea și Impozitarea Echitabilă al Comisiei (iulie 2020) detaliază, de asemenea, o serie de măsuri viitoare în acest domeniu.

Principalele rezultate în statele membre

La fel ca în 2017, România a înregistrat cel mai mare decalaj național de TVA,  33,8% din veniturile din TVA dispărând în 2018 , urmată de Grecia (30,1%) și Lituania (25,9%). Cele mai mici decalaje s-au înregistrat în Suedia (0,7%), Croația (3,5%) și Finlanda (3,6%).

În termeni absoluți, cele mai mari decalaje de TVA s-au înregistrat în Italia (35,4 miliarde EUR), Regatul Unit (23,5 miliarde EUR) și Germania (22 miliarde EUR).

Performanțele individuale ale statelor membre variază încă semnificativ. Per total, în 2018, jumătate din statele membre UE-28 au înregistrat un decalaj peste media de 9,2%, deși 21 de țări au înregistrat scăderi comparativ cu 2017, cel mai semnificativ în Ungaria (-5,1%), Letonia (-4,4%) și Polonia (-4,3%). Cea mai mare creștere a fost înregistrată în Luxemburg (+ 2,5%), urmată de creșteri marginale în Lituania (+ 0,8%) și Austria (+ 0,5%).

„Cifrele de astăzi arată că eforturile de diminuare a oportunităților de fraudă și evaziune TVA au făcut progrese treptate – dar, de asemenea, este nevoie de mult mai multă muncă. Pandemia de coronavirus a modificat drastic perspectivele economice ale UE și urmează să dea o lovitură gravă și veniturilor din TVA. În acest moment, mai mult ca oricând, țările UE pur și simplu nu își pot permite astfel de pierderi. De aceea, trebuie să facem mai mult pentru a intensifica lupta împotriva fraudei TVA cu o determinare reînnoită, simplificând în același timp procedurile și îmbunătățind cooperarea transfrontalieră.”, a declarat Paolo Gentiloni, comisar pentru economie.

Raportul anual „Decalajul de TVA” măsoară eficiența măsurilor de aplicare și respectare a TVA în fiecare stat membru. Acesta oferă o estimare a pierderilor de venituri datorate fraudei și evaziunii, evaziunii fiscale, falimentelor, insolvențelor financiare, precum și calculelor greșite.

Diferența de TVA este relevantă atât pentru UE, cât și pentru statele membre, deoarece TVA aduce o contribuție importantă atât la bugetele UE, cât și la cele naționale. Studiul aplică o metodologie „de sus-în jos” utilizând datele conturilor naționale pentru a produce estimări ale decalajelor de TVA. Ediția din acest an include adăugiri notabile, cum ar fi un exercițiu de estimare cu  20 de ani în urmă, o analiză econometrică îmbunătățită a factorilor determinanți ai decalajului de TVA și o proiecție a impactului potențial al recesiunii coronavirusului asupra evoluției decalajului de TVA.