Europarlamentarul Vasile Blaga (PNL, PPE) a prezentat pentru CaleaEuropeană.ro o serie de soluții PPE la criza generată de inflație și de creșterea necontrolată a prețurilor la energie, în urma participării sale o reuniune a Grupului Popularilor Europeni de la Atena. 

Deputatul european informează că a fost adoptat un document de poziție al grupului PPE privind soluțiile pe care popularii europeni le propun Comisiei Europene pentru combaterea inflației, a creșterii prețurilor la energie și a costului vieții.

• În zona fiscală, grupul PPE propune Comisiei să creeze condițiile pentru ca statele membre să introducă noi scutiri temporare sau reduceri de taxe și accize pe energie pentru atenuarea impactului negativ asupra gospodăriilor și întreprinderilor. De asemenea, grupul recomandă, în cazul prelungirii crizei, scutirea alimentelor de bază de TVA pentru a reduce costurile traiului zilnic al cetățenilor.
• Grupul PPE face apel la utilizarea achizițiilor comune voluntare de produse energetice pentru a reduce prețurile în cadrul negocierilor și pentru a asigura securitatea aprovizionării pentru toate statele membre.
• În zona pieței energiei, Grupul PPE sprijină propunerile Comisiei de plafonare temporară de urgență a veniturilor de pe piață obținute din vânzarea energiei electrice, ca un gest de solidaritate temporară care are în vedere reducerea costurilor pentru energie a gospodăriilor și întreprinderilor.
• În paralel cu aceste măsuri de urgență, grupul PPE susține accelerare investițiilor în unități de producție de energie regenerabilă, eficiență energetică, dar și infrastructură, în special în proiecte transfrontaliere pentru a evita viitoarele șocuri energetice asupra economiei Uniunii. În privința instalării surselor regenerabile, în special pentru gospodării, statele membre trebuie să facă eforturi pentru debirocratizare – eliminarea barierelor administrative și simplificarea obținerii autorizațiilor.
• În acest sens, activitățile de instalare a panourilor solare de pe acoperișuri, a pompelor de căldură și a turbinelor eoliene mici în întreaga Uniune trebuie să fie intensificate pentru a reduce consumul de gaz. Toate barierele administrative ar trebui simplificate sau eliminate și ar trebui să fie puse la dispoziție scheme semnificative de subvenții de către statele membre.
• Nu în ultimul rând, grupul PPE solicită mai mult sprijin pentru renovări. Renovările profunde, cum ar fi izolarea clădirilor, implică costuri mari pe care majoritatea gospodăriilor nu și le pot permite. Prin urmare, Grupul PPE solicită un acces mai ușor al proprietarilor la împrumuturile bancare.

Social-democrații din Parlamentul European susțin că Uniunea Europeană nu poate continua negocierile de aderare cu Serbia, dacă aceasta continuă să nu se alinieze sancțiunilor europene împotriva Rusiei. 

„UE nu poate continua negocierile de aderare cu Serbia dacă aceasta nu se aliniază la sancțiunile UE împotriva Rusiei. Aceasta este ceea ce vom spune în viitorul raport al Parlamentului privind extinderea”, a scris grupul S&D într-o postare pe contul de Twitter.

Săptămâna trecută ministerul sârb de externe a semnat împreună cu ministerul rus de externe un plan de consultări pentru perioada 2023-2024, lucru considerat „dezamăgitor” de eurodeputatul Tonino Picula: „Este foarte dezamăgitor venind din partea unei țări care aspiră să adere la UE.”

The EU cannot continue accession talks with Serbia if they don’t align with EU sanctions against Russia.

That’s what we will say in the Parliament’s upcoming enlargement report.@TPicula: “Very disappointing coming from a country aspiring to join the EU” https://t.co/jas6vm7WQN

— S&D Group (@TheProgressives) September 26, 2022

Citiți și: Serbia rămâne ”încă şi mai hotărâtă să îşi urmeze calea europeană”, dar nu își va schimba politica față de Rusia

În urma victoriei președintelui Serbiei, Aleksandar Vucic, din luna aprilie, socialiștii și democrații îl îndeamnau să facă în sfârșit o alegere pro-europeană clară, să restabilească democrația și statul de drept și să ia în serios reforma procesului de extindere. 

De asemenea, social-democrații din Parlamentul European, avertizau încă de atunci că Serbia trebuie să se alinieze cât mai curând posibil la sancțiunile UE împotriva Rusiei, ca urmare a războiului lui Putin împotriva Ucrainei: „În caz contrar, acest lucru va avea consecințe asupra perspectivei sale europene.”

Femei care dețin funcția de ministru sau de secretar de stat din 11 țări membre ale Uniunii Europene, inclusiv România, în frunte cu vicepreședinta Parlamentului European, s-au angajat ”să își folosească toată energia pentru a acționa în favoarea unei mai mari protecții a drepturilor femeilor” în Iran și peste tot în lume, exprimându-și în același timp ”profunda indignare față de moartea Mahsei Amini”, tânăra de 22 de ani care decedat după ce a fost arestată de poliția moralității din Republica Islamică.

”Este inacceptabil ca o femeie să își piardă viața din cauza modului în care alege să se îmbrace. Nu putem tolera faptul că atât de multe femei din ziua de azi nu pot decide liber asupra înfățișării lor, să se deplaseze, să aleagă, să studieze la fel ca bărbații. Această aspirație la egalitate între femei și bărbați nu are granițe”, este menționat în declarația comună.

Romania 🇷🇴 joined t/Declaration of women Ministers, State Secretaries for #EU Affairs, MEPs condemning the death of #MahsaAmini & reiterating strong support for fundamental rights&gender equality. We stand for t/protection&promotion of rights of women&girls worldwide. https://t.co/WV45zi20sr

— MFA Romania (@MAERomania) September 28, 2022

Semnatarele documentului au reiterat, de asemenea, ” sprijinul nostru ferm pentru dreptul fundamental de a se aduna și de a protesta”.

”Dezaprobăm reprimarea violentă a demonstrațiilor curajoase care au avut loc în urma acestui eveniment dramatic. După cum se afirmă în mod clar în declarația Înaltului Reprezentant al UE, îndemnăm autoritățile iraniene să respecte cu strictețe principiile consacrate în Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, la care Iranul este parte. Prin urmare, ne așteptăm ca Iranul să înceteze imediat reprimarea violentă a protestelor și să asigure accesul la internet, precum și libera circulație a informațiilor. De asemenea, ne așteptăm ca Iranul să clarifice numărul de morți și de persoane arestate în timpul demonstrațiilor, să elibereze toți protestatarii pașnici și să asigure un proces echitabil tuturor deținuților”, mai cer acestea.

În acest context, ele se angajează să sprijine ”acțiunile din cadrul și din afara Uniunii Europene pentru a proteja și promova drepturile femeilor. Ne vom strădui să ne asigurăm că toate fetele și femeile își pot exercita pe deplin și fără obstacole puterea de emancipare și dreptul la libertate”.

Citiți și:

Proteste în Iran: UE consideră ”inacceptabilă utilizarea disproporționată a forței împotriva protestatarilor pașnici”

”Vom sprijini toate măsurile de prevenire și contracarare a încălcărilor drepturilor femeilor, inclusiv, dar fără a se limita la acestea, regimul global de sancțiuni în domeniul drepturilor omului. De asemenea, vom urmări să promovăm o aderare mai largă la măsurile care vizează prevenirea și suprimarea violenței împotriva femeilor. Pentru Iran, Ucraina, Afganistan, Europa și oriunde în lume, vom rămâne solidari cu toți cei care au cel mai sincer vis: acela de a fi liberi”, conchis semnatarele declarația.

Cel puțin 76 de manifestanți au fost uciși de forțele de securitate iraniene în timpul celor 11 zile de proteste declanșate de moartea tinerei Mahsa Amini, informează activiștii citați de BBC.

Presa de stat a estimat numărul morților la 41, inclusiv mai mulți membri ai personalului de securitate, și a dat vina pe ”răsculați”.

Sute de persoane au fost, de asemenea, arestate, dintre care 20 de jurnaliști.

Demonstrațiile antiguvernamentale s-au extins în peste 80 de orașe și localități din Iran de la înmormântarea lui Mahsa Amini la 17 septembrie.

Femeia kurdă în vârstă de 22 de ani, originară din orașul Saqez, din nord-vestul țării, se afla în vizită în capitala Teheran, la 13 septembrie, când a fost arestată de poliția moralității, pentru că ar fi încălcat legea strictă care le impune femeilor să-și acopere părul cu hijab sau cu un văl.

Ea a leșinat după ce a fost dusă într-un centru de detenție pentru a fi ”educată” și a murit la spital după trei zile de comă.