Connect with us

INTERNAȚIONAL

Reacții internaționale după incendiul de la catedrala Notre-Dame din Paris: Notre-Dame depăşeşte graniţele unei ţări. Aparține întregii umanități. O veste tristă pentru istoria noastră

Published

on

Imaginile cu catedrala Notre-Dame din Paris mistuită de flăcări au stârnit un val de emoții în întreaga lume, în doar câteva ore fiind transmise mesaje de solidaritate din partea liderilor europeni.

”Notre-Dame de Paris aparţine întregii umanităţi. A inspirat atât de mulţi scriitori, pictori, filosofi şi vizitatori din toată lumea. Ce seară tristă! Ce regretabil! Împărtăşesc emoţiile cu naţiunea franceză, care sunt şi ale noastre”, a declarat preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.


O reacție similară a venit și din partea președintelui Consiliului European, Donald Tusk.

”Notre-Dame din Paris este Notre-Dame al întregii Europe. Azi suntem cu toţii alături de Paris”, a scris înaltul demnitar pe pagina sa de Twitter.


”Curaj pompierilor, care fac tot posibilul pentru a controla focul de la Notre-Dame din Paris, un simbol al Franţei şi de care toţi europenii sunt mândri”, a declarat la rândul său preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani.


”Ne fac rău aceste imagini îngrozitoare. Notre-Dame este un simbol al culturii europene. Suntem alături de prietenii noştri francezi”, a transmis purtătorul de cuvânt al cancelariei Angelei Merkel.


Preşedintele american Donald Trump s-a arătat şi el impresionat de ce s-a întâmplat cu ”una dintre marile comori ale lumii”. ”Notre-Dame depăşeşte graniţele unei ţări, face parte din cultura noastră”, a declarat preşedintele SUA.

Premierul britanic Theresa May a transmis luni un mesaj de susţinere pentru poporul francez, după ce un simbol al Franţei, celebra catedrală Notre-Dame din Paris, a fost cuprinsă de incendiu.

”Gândurile mele se îndreaptă în această seară spre poporul francez şi spre serviciile de intervenţie care luptă cu acest teribil incendiu la catedrala Notre-Dame”, a transmis pe Twitter Theresa May, aflată într-o vacanţă.


Președintele Klaus Iohannis a reacționat, luni seara, pe Twitter, la vestea ”dureroasă” că arde catedrala Notre-Dame din Paris, edificiu pe care șeful statului îl numește ”un simbol istoric al culturii europene”. Șeful statului spune că România este solidară cu Franța și îi stă alături.

”Este o lovitură în inimă pentru francezi şi pentru noi toţi europenii”, a scris pe Twitter în franceză şeful guvernului italian, Giuseppe Conte.

”Urmărim cu îngrijorare informaţiile care ne vin de la Paris privind incendiul de la Notre-Dame, una dintre cele mai frumoase catedrale din lume. O veste tristă pentru istoria noastră şi patrimoniul cultural universal”, a scris pe Twitter premierul spaniol, Pedro Sanchez.


”Oripilat de fotografiile de la Paris, cu incendiul care a cuprinde catedrala Notre-Dame – un exemplu unic al patrimoniului mondial care a stat în picioare din secolul al 14-lea. Gândurile mele se îndreaptă către poporul și guvernul fracez”, a fost mesajul secretarului general al ONU, Antonio Guterres.


Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Cultură, UNESCO, este ”alături de Franţa pentru salvarea şi reabilitarea acestui patrimoniu inestimabil” reprezentat de catedrala Notre-Dame, grav afectată, luni, de un incendiu, conform unui mesaj transmis pe Twitter de directorul general UNESCO, Audrey Azoulay.


Catedrala Notre-Dame din centrul Parisului a fost cuprinsă luni de flăcări, într-un incendiu puternic care a distrus celebrul monument parizian, unul dintre cele mai vizitate obiective turistice ale Franţei. Flăcările au mistuit acoperişul catedralei, vechi de mai multe secole.

Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat de la fața locului că ”vom reconstrui această cetedrală împreună”, iar un apel internațional de strângere de fonduri, la care s-a alăturat și președintele Parlamentului European, Antonio Tajani.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

INTERNAȚIONAL

Președintele Volodimir Zelenski se bucură din nou de susținerea ucrainienilor. Partidul său a obținut un număr record de voturi în alegerile legislative anticipate

Published

on

© Volodimir Zelenski/Twitter

Ucrainenii au votat duminică în cadrul alegerilor legislative anticipate, al căror favorit a fost partidul noului preşedinte Volodimir Zelenski, obţinând 43,9% din voturi, un scor record, potrivit unui sondaj efectuat la ieşirea de la urne, relatează AFP şi Reuters, informează Agerpres.

Alte patru partide ar urma să depăşească pragul de 5% de voturi necesare pentru a intra în Parlament, potrivit sondajului realizat la ieşirea din secţiile de votare de către consorţiul “Exit Poll National” care reuneşte trei institute de sondare a opiniei publice.

Volodimir Zelenski a fost ales președinte în urmă cu trei luni, acesta având un număr covârșitor de voturi față de rivalul său în timpul alegerilor prezidențiale, relatează Reuters, dpa şi AFP, informează Agerpres.

Formaţiunea recent creată şi denumită ‘Slujitorul poporului’ – după numele unui serial televizat în care Zelenski interpretează rolul unui profesor devenit pe neaşteptate preşedinte – a fost acreditată cu între 42% şi 52% din intenţiile de vot, cu mult înaintea rivalilor săi.

‘Slujitorul poporului’ notează pe site-ul său că ‘lansează o provocare sistemului’ şi promite să aducă noi oameni pregătiţi ‘să facă schimbări’ pentru a ‘curăţa ţara de corupţia’ omniprezentă.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski doreşte ca viitorul prim-ministru al ţării să fie un economist de carieră şi relativ un începător politic ca şi el, relatează duminică dpa, potrivit Agerpres.

“Cred că această persoană ar trebui să fie un economist profesionist”, a spus Zelenski, care a votat duminică în alegerile parlamentare la o secţie din Kiev.

“Chiar doresc ca această persoană să fie una complet independentă, care nu a fost nici prim-ministru, nici preşedinte de parlament, nici conducător al vreunei facţiuni”, a spus Zelenski, potrivit unei declaraţii.

Reamintim că noul președinte al Ucrainei, Volodimir Zelenski, la a doua zi după învestirea sa în funcție, a cerut alegeri legislative anticipate pe 21 iulie, conform unui decret publicat pe site-ul președinției care oficializează dizolvarea Parlamentului, anunță AFP, citat de Agerpres.

Acest document ”pune capăt puterii Parlamentului”, ostil noului şef al statului şi ”fixează alegeri legislative anticipate pe 21 iulie”.

Citiți și: Noul președinte al Ucrainei Volodimir Zelenski a convocat alegeri anticipate pe 21 iulie

Volodimir Zelenski, un neinițiat în lumea politică, în vârstă de 41 de ani, care a câștigat cu un scor răsunător în fața contracandidatululi său Petro Poroșenko, atacă astfel o clasă politică neîncrezătoare în fața unui novice care a promis să transforme o țară marcată de războiul din estul separatist și de dificultățile economice.

Anunţându-şi decizia de a dizolva Parlamentul luni, noul preşedinte a făcut apel la miniştri să demisioneze, chiar dacă legea nu obligă guvernul să plece decât după legislative.

Premierul Volodimir Groisman, în funcţie de trei ani, şi-a anunţat imediat demisia, invocând dezacorduri cu noul preşedinte.

Anunţul dizolvării Parlamentului, procedură foarte complexă şi precis reglementată, a provocat o controversă, anumiţi experţi şi oameni politici denunţând această decizie drept una anticonstituţională şi cerându-i lui Zelenski să renunţe la idee.

Dintre cele 20 de partide înscrise în cursă, multe altele au şanse să treacă pragul electoral de 5%, între care formaţiunea prorusă Platforma de opoziţie (locul 2, cu 12-14%, potrivit sondajelor), urmată de mişcările prooccidentale Solidaritatea europeană a fostului preşedinte Petro Poroşenko (7-9%) şi Batkivşcina (Patria) a fostului premier Iulia Timoşenko (6-7%).

Aceste previziuni acoperă doar 225 de locuri în Rada Supremă (parlamentul unicameral), restul de 199 deputaţi fiind aleşi prin vot majoritar într-un singur tur.

În această configuraţie, una din mizele-cheie este dacă partidul lui Zelenski va obţine singur majoritatea sau dacă va trebui să formeze o coaliţie pentru a valida apoi numirea unui prim-ministru şi guvernul său.

Birourile de vot s-au deschis la ora locală 08.00 (05.00 GMT) şi se închid la ora locală 20.00

Volodimir Zelenskyi este cunoscut datorită mai multor spectacole satirice și serialului de comedie “Slujitorul poporului”, în care joacă rolul unui profesor de școală care devine președinte al țării. Al treilea sezon al serialului a fost difuzat cu câteva zile înaintea de primul tur al alegerilor pe un post de televiziune care aparține oligarhul Ihor Kolomoiski, un rival al preşedintelui Petro Poroșenko. El se profilează drept o față proaspătă în politica ucraineană și este apreciat mai ales de electoratul tânăr.

Citiți și: Ultimul summit UE-Ucraina pentru Jean-Claude Juncker și Donald Tusk, primul pentru Volodimir Zelenski. Liderii UE au promis noi ajutoare financiare Ucrainei

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski doreşte ca viitorul prim-ministru al ţării să fie un economist de carieră şi relativ un începător politic ca şi el, relatează duminică dpa.

“Cred că această persoană ar trebui să fie un economist profesionist”, a spus Zelenski, care a votat duminică în alegerile parlamentare la o secţie din Kiev.

“Chiar doresc ca această persoană să fie una complet independentă, care nu a fost nici prim-ministru, nici preşedinte de parlament, nici conducător al vreunei facţiuni”, a spus Zelenski, potrivit unei declaraţii.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Times of Israel: Aproximativ 8000 de evrei români, supraviețuitori ai Holocaustului, vor primi o indemnizaţie lunară de până la 225 dolari şi o plată retroactivă de până la 54.300 dolari din partea Berlinului

Published

on

© Imagine de NikolayFrolochkin de la Pixabay https://pixabay.com/ro/photos/dolar-bani-bani-cash-afaceri-1362244/

Berlinul va acorda compensaţii unui număr de circa 8000 de evrei români supravieţuitori ai Holocaustului, scrie duminică The Times of Israel. Beneficiarii acestor compensaţii, care trăiesc toţi în Israel, vor primi o indemnizaţie lunară de până la 225 dolari şi o plată retroactivă de până la 54.300 dolari, informează Agerpres.

Potrivit declaraţiei în acest sens făcute joi de Berlin, plăţile retroactive urmează să acopere ultimii 20 de ani, iar fiecare supravieţuitor ar urma să primească o sumă de 96.000 până la 192.000 de şekeli (de la 27.000 dolari la 54.300 dolari) în plus faţă de indemnizaţia lunară.

Această iniţiativă este de aşteptat să coste Germania aproximativ 420 milioane dolari. Acordul a fost convenit după negocieri între Israel şi Germania care au durat mai mult de zece luni.

Supravieţuitorii eligibili sunt cei care au trăit sau au fost deportaţi din 20 de oraşe din România şi au fost afectaţi direct sau indirect de colaborarea dintre Ion Antonescu şi regimul nazist sau chiar de nazişti, după destituirea lui Antonescu.

Moştenitorii supravieţuitorilor Holocaustului, născuţi după 1910 şi care au decedat înainte de 1 iunie 2002, vor fi, de asemenea, eligibili pentru despăgubiri din partea guvernului german, mai scrie Times of Israel.

 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Statele Unite şi trei ţări din America de Sud vor stabili un mecanism regional de securitate pentru combaterea criminalităţii şi a terorismului

Published

on

Statele Unite şi trei ţări din America de Sud vor stabili un mecanism regional de securitate pentru combaterea criminalităţii şi a terorismului, a anunţat ministrul argentinian de externe, Jorge Faurie, după o întâlnire cu secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo, vineri, transmite dpa din Bogota, informează Agerpres.

Mecanismul grupând Argentina, Brazilia, Paraguay şi SUA va facilita “coordonarea politică şi diplomatică a eforturilor în lupta împotriva activităţilor ilicite din regiune, precum şi a posibilelor legături cu criminalitatea transnaţională şi finanţarea terorismului”, a spus Faurie.

Anunţul a venit în timp ce SUA au oferit o recompensă de până la 7 milioane de dolari pentru informaţii care să conducă la localizarea unui presupus agent Hezbollah responsabil pentru un atac asupra unui centru al comunităţi evreieşti din Buenos Aires, care s-a soldat cu 85 de morţi în 1994.

Salman Raouf Salman, cunoscut şi sub numele de Samuel Salman El Reda, este un lider al Organizaţiei de Securitate Externă a Hezbollah, care este responsabil de “planificarea, coordonarea şi executarea … de atacuri teroriste
în întreaga lume”, a spus Departamentul de Stat. “Nu doar conduce şi sprijină … activităţi teroriste în Emisfera Occidentală, dar a şi fost implicat în comploturi în întreaga lume”, adaugă acesta.

De asemenea, SUA l-au desemnat pe Salman drept Global Specially Designed Terorist (SDGT, terorist global special desemnat), ceea ce a dus la îngheţarea posibilelor sale active din SUA.

SDGT sunt entităţi şi persoane fizice despre care Oficiul pentru Controlul Activelor Externe al Departamentului de Trezorerie (OFAC) constată că au comis sau prezintă un risc semnificativ de comitere a unor acte de terorism sau că oferă sprijin, servicii sau asistenţă unor terorişti sau organizaţii teroriste vizate în programele de contra-terorism.

Pompeo, care a participat la un summit consacrat luptei antiteroriste la Buenos Aires şi a vizitat respectivul centru comunitar evreiesc, cunoscut sub numele de AMIA, a spus în timpul reuniunii că Salman a coordonat de la faţa locului atacul din 1994.

Într-o conferinţă de presă el a spus că Hezbollah a efectuat atacul cu bombă “cu sprijinul deplin” al Iranului şi a adăugat că Hezbollah încă “păstrează o prezenţă puternică în America de Sud”.

El a cerut tuturor ţărilor din regiune să urmeze exemplul Argentinei, care a desemnat Hezbollah drept organizaţie teroristă şi a îngheţat activele acesteia joi.

Organizaţia Hezbollah, grupare libaneză şiită, puternic înarmată, fondată în 1982 de Gardienii Revoluţiei din Iran şi sprijinită de această ţară, este considerată vinovată de două atacuri în Argentina. În 1992, un atac asupra ambasadei israeliene din capitala argentiniană s-a soldat cu 29 de morţi, iar în urmă cu exact 25 de ani, o bombă plasată la un centru al comunităţii evreieşti din Buenos Aires a ucis 85 de oameni

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending