Connect with us

RUSIA

”Realitate vs. Ficțiune”: Departamentul de Stat al SUA demontează ”narațiunile false” ale propagandei ruse: Regimul Putin învinuiește victima, Ucraina, pentru agresiunea Rusiei

Published

on

© US State Department/ Flickr

Statele Unite, prin Departamentul de Stat, demontează ”narațiunile false” pe care ”ecosistemul de dezinformate și propagandă” al Rusiei ”le injectează cu stăruință” la nivel global.

Astfel, în două comunicate date publicității înainte de întrevederea secretarului de stat al SUA, Antony Blinken, cu omologul rus, Serghei Lavrov, după o săptămână intensă a diplomației, Departamentul de Stat al Statelor Unite destructurează această marotă a propagandei ruse care încearcă să ”prezinte Ucraina și pe oficialii guvernamentali ucraineni ca fiind agresorul în relația Rusia-Ucraina”.

”Aceste narațiuni acționează ca un șablon”, observându-se o singură constantă, aceea a disprețului vădit ”față de adevăr”, în încercarea de a ”modela mediul informațional pentru a-și susține obiectivele politice. Astfel de măsuri sunt menite să influențeze țările occidentale să creadă că comportamentul Ucrainei ar putea provoca un conflict global și să convingă cetățenii ruși de necesitatea unei acțiuni militare rusești în Ucraina”, semnalează Departamentul de Stat.

 Acesta arată și care este infrastructura de dezinformare folosită de Moscova. 

”Entitățile militare și de informații rusești se angajează în această activitate în întregul ecosistem de dezinformare și propagandă al Rusiei, pentru a include operațiuni de socializare maligne, utilizarea de puncte media proxy online deschise și sub acoperire, injectarea de dezinformare în programele de televiziune și radio, organizarea de conferințe menite să influențeze participanții să creadă în mod fals că Ucraina, și nu Rusia, este de vină pentru tensiunile sporite din regiune, precum și valorificarea operațiunilor cibernetice pentru a defăima punctele de difuzare a presei și pentru a desfășura operațiuni de hacking”, mai spune Departamentul de Stat.

Printr-un model de ”realitate versus ficțiune”, acesta pune în oglindă narațiunea Moscovei pentru a arăta care este de fapt adevărul:

Ficțiune: Ucraina și oficialii guvernamentali ucraineni sunt agresorul în relația Rusia-Ucraina

Realitate: Declarațiile false ale regimului Putin învinuiesc victima, Ucraina, pentru agresiunea Rusiei.  Rusia a invadat Ucraina în 2014, a ocupat Crimeea, controlează forțele armate din Donbas, iar în prezent a concentrat peste 100.000 de soldați la granița cu Ucraina, în timp ce președintele Putin amenință cu măsuri de ”represalii tehnico-militare” dacă nu i se îndeplinesc cererile.

Ficțiune: Occidentul împinge Ucraina spre un conflict

Realitate: Moscova a provocat actuala criză prin plasarea a peste 100.000 de soldați la granița cu Ucraina, fără a exista o activitate militară similară de partea ucraineană a frontierei.  Entitățile militare și de informații rusești au atacă Ucraina prin dezinformare, încercând să prezinte Ucraina și oficialii guvernamentali ucraineni ca fiind agresorul în relația Rusia-Ucraina.  Guvernul rus încearcă să păcălească lumea să creadă că comportamentul Ucrainei ar putea provoca un conflict global și să convingă cetățenii ruși de necesitatea unei acțiuni militare rusești în Ucraina.  Rusia dă vina pe alții pentru propria agresiune, dar este responsabilitatea Moscovei să pună capăt acestei crize pe cale pașnică prin dezescaladare și diplomație.  Moscova a invadat Ucraina în 2014, a ocupat Crimeea și continuă să alimenteze conflictul în estul Ucrainei.  Acest lucru urmează un model de comportament rusesc de subminare a suveranității și integrității teritoriale a țărilor din regiune – invadarea și ocuparea unor părți din Georgia în 2008 și nerespectarea angajamentului din 1999 de a-și retrage trupele și armamentul din Moldova, unde acestea au rămas fără acordul guvernului.

Ficțiune: Desfășurarea de forțe de luptă de către Rusia este o simplă repoziționare a trupelor pe propriul teritoriu

Realitate: Desfășurarea a peste 100.000 de soldați ruși, inclusiv a unor forțe de luptă cu experiență de luptă și armament ofensiv, fără nicio explicație plauzibilă, la granițele unei țări pe care Rusia a invadat-o anterior și pe care încă o ocupă pe alocuri, nu este o simplă rotație a trupelor.  Este o amenințare clară și reînnoită a Rusiei la adresa suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei.  Concentrarea (n.r. de trupe) este însoțită de măsuri active de dezinformare menite să submineze încrederea în guvernul ucrainean și să creeze un pretext pentru o nouă incursiune rusă.

Ficțiune: SUA au planificat atacuri cu arme chimice în Donbas

Realitate: Statele Unite și Rusia sunt semnatare ale Convenția privind interzicerea armelor chimice.  În conformitate cu obligațiile care derivă din acest acord internațional, Statele Unite nu utilizează arme chimice.  Cu toate acestea, guvernul rus a folosit de două ori în ultimii ani arme chimice pentru a ataca și a încerca să asasineze adversari, inclusiv pe teritoriul străin.  În loc să alimenteze conflictul din estul Ucrainei, așa cum a făcut Rusia, Statele Unite au oferit peste 351 de milioane de dolari în asistență umanitară celor afectați de agresiunea Moscovei în această zonă începând din 2014.   Rusia se folosește de declarații ale unor oficiali la nivel înalt, precum și de dezinformare și de canale de propagandă pentru a răspândi în mod intenționat minciuni, încercând să creeze un pretext pentru o acțiune militară.

Ficțiune: Rusia îi apără pe etnicii ruși din Ucraina

Realitate: Nu există informații credibile care să ateste că vreun etnic rus sau vorbitor de limbă rusă ar fi amenințat de guvernul ucrainean.  Cu toate acestea, există rapoarte credibile conform cărora în Crimeea ocupată de Rusia și în Donbas, ucrainenii se confruntă cu suprimarea culturii și a identității lor naționale și trăiesc într-un mediu de represiune și în frică.  În Crimeea, Rusia îi obligă pe ucraineni să își asume cetățenia rusă dacă nu vor să își piardă proprietățile, accesul la asistență medicală și locurile de muncă.  Cei care își exprimă în mod pașnic opoziția față de ocupația sau controlul Rusiei se confruntă cu închisoarea pe motive nefondate, cu raiduri ale poliției în locuințele lor, cu discriminare aprobată oficial și, în unele cazuri, cu tortură și alte abuzuri.  Minoritățile religioase și etnice sunt investigate și urmărite penal sub pretextul că sunt ”extremiști” și ”teroriști”.

Ficțiune: NATO a complotat împotriva Rusiei încă de la sfârșitul Războiului Rece, a încercuit Rusia cu forțe, și-a încălcat presupusele promisiuni de a nu se extinde și a amenințat securitatea Rusiei cu perspectiva aderării Ucrainei la Alianță

Realitate: NATO este o alianță defensivă, al cărei scop este de a proteja statele sale membre. Toți aliații au reafirmat la summitul de la Bruxelles din iunie 2021 că ”Alianța nu caută confruntarea și nu reprezintă o amenințare pentru Rusia”. De fapt, în 2002, însuși președintele Putin a declarat: ”Fiecare țară are dreptul de a alege modul în care își asigură securitatea. Acest lucru este valabil și pentru statele baltice.  În al doilea rând, și mai precis, NATO este în primul rând un bloc defensiv”.

NATO nu încercuiește Rusia – granița terestră a Rusiei are o lungime de puțin peste 20.000 de kilometri.  Dintre aceștia, mai puțin de o șaisprezecime (1.215 kilometri), este împărțită cu membrii NATO.  Rusia are granițe terestre cu 14 țări. Doar cinci dintre ele sunt membre NATO.

Ca răspuns la utilizarea forței militare de către Rusia împotriva vecinilor săi, NATO a desfășurat patru grupuri de luptă multinaționale în statele baltice și în Polonia în 2016.  Aceste forțe sunt rotative, defensive, proporționale și solicitate de națiunile gazdă.  Înainte de anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia, nu existau planuri de desfășurare a trupelor aliate în partea estică a Alianței.

NATO nu a promis niciodată că nu va admite noi membri.  Extinderea NATO nu este îndreptată împotriva Rusiei.  Fiecare națiune suverană are dreptul de a-și alege propriile aranjamente de securitate și de a intra în alianțe regionale defensive în scopuri de autoapărare.  Acesta este un principiu fundamental al securității europene, reflectat în Carta ONU, și este unul cu care Rusia a fost de acord în nenumărate instrumente internaționale și regionale, cum ar fi Acordul de la Helsinki.

Ficțiune: Occidentul evită diplomația și trece direct la măsuri precum sancțiunile

Realitate: Statele Unite și partenerii săi se angajează într-o diplomație intensă pentru a rezolva această criză, inclusiv direct cu guvernul rus.  Președintele Biden a vorbit de două ori cu președintele Putin, iar oficialii americani au avut zeci de întâlniri la nivel înalt și convorbiri telefonice cu omologii ruși și europeni, ca parte a unui efort diplomatic cuprinzător pentru a rezolva această situație pe cale pașnică.  Ceea ce rămâne de văzut este dacă Rusia este dispusă să își îndeplinească responsabilitățile de membru al comunității globale și să ia măsuri pentru a dezescalada criza pe care a generat-o.  SUA au precizat, de asemenea, în mod clar, atât în mod public, cât și în privat, că ele și partenerii săi vor impune costuri economice severe asupra economiei rusești în cazul în care președintele Putin va alege să invadeze Ucraina.

Într-un alt comunicat, Departamentul de Stat al SUA prezintă cinci teme recurente de dezinformare rusă pe care Kremlinul le adaptează în încercarea de a umple spațiul informațional cu narațiuni false:

Prima temă: Rusia este o victimă nevinovată

Oficialii guvernamentali ruși prezintă în mod fals Rusia ca pe o victimă perpetuă și acțiunile sale agresive ca un răspuns forțat la presupusele acțiuni ale Statelor Unite și ale aliaților și partenerilor noștri democratici.  Pentru a promova aceste afirmații, Rusia apelează la una dintre etichetele sale preferate pentru a încerca să riposteze: ”rusofobia”.  După ce a invadat Ucraina în 2014, guvernul rus și sursele de dezinformare controlate de stat au început să-i acuze pe toți cei care puneau la îndoială acțiunile Rusiei că sunt rusofobi xenofobi.

De exemplu, Rusia susține că reacția negativă a comunității internaționale la invazia sa într-o țară independentă s-a datorat pur și simplu faptului că oamenii se temeau și urau Rusia.

A doua temă: Revizionismul istoric

Atunci când istoria nu se aliniază cu obiectivele politice ale Kremlinului, oficialii guvernamentali ruși și vocile lor proxy neagă evenimentele istorice sau distorsionează relatările istorice pentru a încerca să prezinte Rusia într-o lumină mai favorabilă și pentru a servi agendei sale interne și geopolitice. De exemplu, pactul de neagresiune din 1939 dintre Uniunea Sovietică și Germania nazistă, cunoscut și sub numele de Pactul Molotov-Ribbentrop, care a contribuit la precipitarea celui de-al Doilea Război Mondial, este incomod din punct de vedere politic pentru regimul Putin.  În 2020, în încercarea de a minimiza decizia lui Stalin de a se alia cu Hitler, Putin a publicat o versiune răstălmăcită a începutului celui de-al Doilea Război Mondial, minimalizând rolul sovietic și transferând vina pentru război către alte țări.  Rusia merge adesea mai departe, etichetându-i pe cei care nu sunt de acord cu versiunea sa răstălmăcită a istoriei drept naziști sau simpatizanți ai naziștilor.

Kremlinul aplică această formulă și în cazul Ucrainei, comportamentului NATO din timpul prăbușirii Uniunii Sovietice, sistemului de închisori GULAG, foametei din Ucraina cunoscută sub numele de Holodomor.

A treia temă: Colapsul Occidentului este iminent

Rusia promovează afirmația falsă conform căreia civilizația occidentală se prăbușește și s-a îndepărtat de ”valorile tradiționale”, deoarece depune eforturi pentru a asigura siguranța și egalitatea persoanelor LGBTQI+ și promovează concepte precum egalitatea femeilor și multiculturalismul. Dispariția civilizației occidentale este una dintre cele mai vechi găselnițe de dezinformare a Rusiei, afirmațiile privind ”Occidentul care colapsează” fiind documentate încă din secolul al XIX-lea.

A patra temă: Mișcările naționale sunt ”revoluții colorate” sponsorizate de SUA

Kremlinul acceptă cu greu că toți indivizii ar trebui să aibă dreptul fundamental la libertatea de exprimare și că guvernul ar trebui să fie responsabil în fața poporului său.  Rusia a acuzat Statele Unite fie că au instigat revolte, fie că au pus la cale ”revoluții colorate” în Georgia, Kazahstan, Republica Kârgâzstan, Moldova, Ucraina și în tot Orientul Mijlociu și Africa. În cazul în care o astfel de mișcare este pro-democrație și pro-reformă și nu este considerată a fi în interesul geopolitic al Rusiei, Kremlinul îi va ataca adesea legitimitatea și va pretinde că Statele Unite ar orchestra-o din spate.

A cincea temă: Realitatea este ceea ce vrea Kremlinul să fie

Kremlinul încearcă frecvent să creeze multiple realități false și să introducă confuzii în mediul informațional atunci când adevărul nu este în interesul său. Adesea, inducând în eroare în mod intenționat, oficialii ruși aduc argumente menite să încerce să distragă atenția de la vina guvernului rus, chiar dacă unele dintre narațiuni se contrazic între ele. Cu toate acestea, în timp, prezentarea mai multor narațiuni contradictorii poate deveni ea însăși o tehnică menită să genereze confuzie și să descurajeze reacția. Alte elemente din ecosistemul de dezinformare și propagandă al Rusiei, cum ar fi utilizarea abuzivă a canalelor de dezinformare finanțate de stat, contribuie la promovarea mai multor narațiuni false.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

NATO

Germania afirmă că Moscova “a pus capăt unilateral” Actului Fondator NATO – Rusia. Alianța susține că “Ucraina poate câștiga războiul” declanșat de Putin

Published

on

© NATO

Comportamentul Rusiei echivalează cu repudierea unilaterală a acordului de cooperare cu NATO din 1997, a declarat duminică ministrul de externe al Germaniei, Annalena Baerbock, la finalul unei reuniuni informale a miniștrilor de externe aliați, care a avut la Berlin și pe a cărei agendă au figurat discuții privind aderarea Finlandei și Suediei la Alianță, sprijinirea Ucrainei în războiul declanșat de Federația Rusă și pregătirea viitorului Concept Strategic al NATO.

“Guvernul rus a spus clar că Actul fondator NATO-Rusia nu mai valorează nimic. Aşadar, acum trebuie să recunoaştem că şi acestui act de bază i-a fost pus capăt unilateral de către Rusia, nu de NATO”, a declarat Baerbock într-o conferință comună de presă cu secretarul general al organizației, Jens Stoltenberg, aflat la Bruxelles.

Acordul a fost conceput pentru a construi încredere şi a limita prezenţa forţelor ambelor părţi în Europa de Est, amintește Reuters.

NATO a suspendat cooperarea practică cu Rusia în 2014, după ce Moscova a ocupat peninsula ucraineană Crimeea.

Rusia şi-a suspendat misiunea la NATO şi a închis biroul alianţei la Moscova în octombrie 2021 ca răspuns la expulzările diplomaţilor ruşi.

Miniștrii de externe ai NATO s-au reuni la Berlin pentru a discuta despre posibila cerere de aderare a Finlandei și Suediei, precum și pentru a reafirma sprijinul NATO pentru Ucraina în urma invaziei brutale a Rusiei.

Adresându-se presei prin intermediul unei legături video, alături de ministrul german de externe Annalena Baerbock, Stoltenberg a declarat că Suedia și Finlanda sunt cei mai apropiați parteneri ai NATO și că, în cazul în care vor decide să solicite aderarea, acest lucru ar fi “istoric”. “Aderarea lor la NATO ar spori securitatea noastră comună, ar demonstra că ușa NATO este deschisă și că agresiunea nu plătește”, a spus dl Stoltenberg, reiterând că toate națiunile suverane au dreptul de a-și alege propria cale.

Încheind reuniunea de două zile a miniștrilor, Stoltenberg a declarat că aliații au discutat, de asemenea, despre sprijinul acordat Ucrainei, despre consolidarea în continuare a descurajării și apărării NATO, precum și despre implicațiile pe termen lung ale războiului Rusiei împotriva Ucrainei.

După ce forțele rusești nu au reușit să cucerească Kievul, acestea se retrag din Harkov, iar ofensiva lor din Donbass a stagnat, a declarat dl Stoltenberg.

Rusia nu își atinge obiectivele strategice“, a spus el.

“Președintele Putin vrea ca Ucraina să fie înfrântă, NATO să cadă, iar Europa și America de Nord să fie divizate. Dar Ucraina rămâne în picioare, NATO este mai puternică ca niciodată. Europa și America de Nord sunt solid unite. Ucraina poate câștiga acest război“, a declarat secretarul general, adăugând că aliații trebuie să continue să își majoreze ajutorul militar pentru Ucraina.

Miniștrii au discutat, de asemenea, despre viitorul Summit NATO de la Madrid, care se așteaptă să ia decizii privind consolidarea posturii Alianței, consolidarea sprijinului pentru partenerii globali și adoptarea următoarei strategii principale oficiale a Alianței, “Conceptul strategic” al acesteia.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

De la Hiroshima, primul oraș din istorie bombardat nuclear, șeful Consiliului European denunță “referirile rușinoase ale Rusiei la utilizarea armelor nucleare”

Published

on

© European Union, 2022

Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, aflat în vizită în oraşul japonez Hiroshima, primul din istorie care a fost atacat cu bombă nucleară, a declarat vineri că invazia rusă în Ucraina constituie o ameninţare la adresa securităţii globale și a denunțat faptul că Moscova face “referiri rușinoase și inacceptabile la utilizarea armelor nucleare”.

Charles Michel a subliniat că Hiroshima constituie “un memento puternic al urgenţei” de a întări regulile internaţionale pentru dezarmare nucleară şi controlul armelor.

“Dar în acest moment, securitatea globală este amenințată. Rusia, un stat înarmat nuclear și un membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, atacă națiunea suverană a Ucrainei, făcând în același timp referiri rușinoase și inacceptabile la utilizarea armelor nucleare”, a spus Michel, conform unui discurs difuzat pe pagina web a Consiliului.

 

El a atenționat că acest lucru “nu numai că zguduie securitatea Europei, ci crește periculos miza pentru întreaga lume” și a invocat în această privință și “testele ilegale și provocatoare de rachete ale Coreei de Nord”

“Aceste provocări urgente sunt tocmai motivul pentru care parteneriatele bazate pe pace și pe o ordine internațională bazată pe reguli – precum parteneriatul nostru Japonia-UE – sunt atât de importante, sunt atât de vitale”, a explicat Michel, la o zi după ce a participat, la Tokyo, alături de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și de premierul nipon Fumio Kishida la summitul UE – Japonia.

În același context, președinta Comisiei Europene a afirmat că Rusia este astăzi cea mai directă amenințare la adresa ordinii mondiale, ducând un “război barbar împotriva Ucrainei” și având un pact “îngrijorător” cu China, alături de care face apel la “noi – și foarte arbitrare – relații internaționale”.

Continue Reading

RUSIA

Emmanuel Macron a discutat cu Vladimir Putin pe tema războiului din Ucraina după mai bine de o lună de la ultima convorbire telefonică

Published

on

© Emmanuel Macron/ Twitter

Președintele francez Emmanuel Macron a avut marți, la amiază, prima convorbire telefonică cu omologul rus Vladimir Putin pe tema războiului din Ucraina, de la realegerea sa în funcția de șef de stat, relatează Le Figaro, preluat de Adevărul. Cea mai recentă discuție între cei doi lideri a avut loc la 29 martie, cu câteva zile înaintea descoperirii masacrului de la Bucea.

Acest apel survine după ce șeful statului francez a avut sâmbătă o discuție telefonică cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski, la mai bine de două luni de la invadarea țării sale de către armata rusă. Președinții francez și rus, care au discutat în numeroase ocazii – de aproape 20 de ori din decembrie 2021, dintre care de opt ori de la începutul războiului, la 24 februarie – nu au mai avut niciun schimb de replici de la descoperirea masacrului de la Bucea, la începutul lunii aprilie.

Calificând drept „insuportabile” imaginile cu numeroasele cadavre descoperite în acest oraș situat la nord-vest de Kiev după retragerea armatei de la Moscova, Emmanuel Macron a declarat că autoritățile ruse ar trebui să „răspundă pentru aceste crime “.

Cu câteva zile înainte, la 29 martie, președintele Franței a discutat cu omologul său rus despre punerea în aplicare a unei operațiuni de evacuare a locuitorilor din orașul ucrainean Mariupol, asediat de armata rusă. La finalul schimbului de replici, acesta a indicat faptul că condițiile „nu au fost îndeplinite”. La 25 aprilie, Vladimir Putin l-a felicitat pe Emmanuel Macron, reales în ziua precedentă, urându-i „succes” în noul mandat și „sănătate”.

Eforturile lui Macron de a menţine comunicarea deschisă cu liderul rus au dus la critici atât în ţară, cât şi în străinătate, inclusiv din partea premierului polonez, Mateusz Morawiecki. „Este de datoria mea să vorbesc cu el, avem nevoie de el. Nu mă voi opri din a face acest lucru”, a declarat președintele Franței pentru un cotidian francez în aprilie.

De asemenea, discuțiile cu liderul de la Kremlin i-au permis lui Emmanuel Macron „să rămână în contact”, ceea ce „nu este o dovadă de complezenţă şi nici de slăbiciune”, a explicat Palatul Elysee în martie, transmite Digi24.

 

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA7 mins ago

Premierul Nicolae Ciucă a discutat cu vicepreședintele companiei Lockheed Martin despre consolidarea Parteneriatului Strategic cu SUA

NATO17 mins ago

Klaus Iohannis: România salută decizia Suediei de a adera la NATO și susține un proces rapid de extindere. Alianța noastră va fi mai puternică ca niciodată

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

UE pregătește un plan care să permită plata gazului rusesc în ruble fără a încălca sancțiunile impuse Rusiei

NATO1 hour ago

Decizie istorică la Stockholm: Suedia a decis să depună cererea de aderare la NATO, punând capăt unei perioade de două secole de neutralitate

ROMÂNIA2 hours ago

Ministrul Digitalizării, Sebastian Burduja: România trebuie să achite „minim 60 de milioane de euro” din datoria pe care o are la Agenția Spațială Europeană

CONSILIUL UE2 hours ago

UE prelungește până în 2025 sancțiunile împotriva atacurilor cibernetice care amenință statele membre

SUA2 hours ago

Declarație transatlantică privind tehnologia și comerțul: SUA și UE au ajuns la noi înțelegeri pentru investiții în semiconductori, acordarea licențelor sau integritatea informațiilor în situații de criză

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII3 hours ago

Nicolae Ciucă: Acordul între BEI și Transgaz pentru elaborarea strategiei de decarbonizare constituie un pas important pentru România în dezideratul său de a face tranziția către o economie verde

U.E.3 hours ago

Lituania critică opoziția Ungariei față de embargoul asupra petrolului rusesc: ”Întreaga UE este ținută ostatică de un stat membru”

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

CE propune noi norme pentru a îmbunătăți flexibilitatea bugetului UE în perioade de criză și digitalizarea gestionării banilor europeni

NATO1 day ago

Stoltenberg: Vom căuta modalități de a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la NATO

NATO1 day ago

Stoltenberg: Am discutat cu ministrul de externe turc și mă aștept să dăm curs rapid cererii de aderare a Finlandei și Suediei. Intenția Turciei nu este de a bloca aderarea la NATO

INTERNAȚIONAL1 day ago

Mai mult ajutor militar din partea SUA este în drum spre Ucraina, a anunțat șeful diplomației ucrainene după întâlnirea cu Antony Blinken

NATO1 day ago

Secretarul general adjunct al NATO: Finlanda și Suedia sunt cei mai apropiați parteneri ai NATO. Vom găsi condițiile pentru un consens dacă decid să solicite aderarea

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

De la Hiroshima, primul oraș din istorie bombardat nuclear, șeful Consiliului European denunță “referirile rușinoase ale Rusiei la utilizarea armelor nucleare”

ROMÂNIA4 days ago

Klaus Iohannis: Inflația și prețurile la energie au o singură cauză, războiul lui Putin împotriva Ucrainei. Vinovat este Putin

MAREA BRITANIE6 days ago

Într-un moment de cotitură pentru monarhia britanică, prințul Charles a deschis o nouă sesiune a Parlamentului britanic în locul reginei Elisabeta a II-a

ROMÂNIA6 days ago

Nicolae Ciucă a cerut tuturor instituțiilor care gestionează implementarea PNRR continuarea dialogului cu experții europeni

REPUBLICA MOLDOVA6 days ago

De la Chișinău, secretarul general al ONU mulțumește R. Moldova pentru ”exemplul de umanitate” în criza refugiaților ucraineni

ROMÂNIA1 week ago

PNRR: Marcel Boloș se deplasează la Bruxelles pentru clarificări în vederea lansării celor 57 de apeluri din 69 existente în portofoliu

Team2Share

Trending