Connect with us

RUSIA

”Realitate vs. Ficțiune”: Departamentul de Stat al SUA demontează ”narațiunile false” ale propagandei ruse: Regimul Putin învinuiește victima, Ucraina, pentru agresiunea Rusiei

Published

on

© US State Department/ Flickr

Statele Unite, prin Departamentul de Stat, demontează ”narațiunile false” pe care ”ecosistemul de dezinformate și propagandă” al Rusiei ”le injectează cu stăruință” la nivel global.

Astfel, în două comunicate date publicității înainte de întrevederea secretarului de stat al SUA, Antony Blinken, cu omologul rus, Serghei Lavrov, după o săptămână intensă a diplomației, Departamentul de Stat al Statelor Unite destructurează această marotă a propagandei ruse care încearcă să ”prezinte Ucraina și pe oficialii guvernamentali ucraineni ca fiind agresorul în relația Rusia-Ucraina”.

”Aceste narațiuni acționează ca un șablon”, observându-se o singură constantă, aceea a disprețului vădit ”față de adevăr”, în încercarea de a ”modela mediul informațional pentru a-și susține obiectivele politice. Astfel de măsuri sunt menite să influențeze țările occidentale să creadă că comportamentul Ucrainei ar putea provoca un conflict global și să convingă cetățenii ruși de necesitatea unei acțiuni militare rusești în Ucraina”, semnalează Departamentul de Stat.

 Acesta arată și care este infrastructura de dezinformare folosită de Moscova. 

”Entitățile militare și de informații rusești se angajează în această activitate în întregul ecosistem de dezinformare și propagandă al Rusiei, pentru a include operațiuni de socializare maligne, utilizarea de puncte media proxy online deschise și sub acoperire, injectarea de dezinformare în programele de televiziune și radio, organizarea de conferințe menite să influențeze participanții să creadă în mod fals că Ucraina, și nu Rusia, este de vină pentru tensiunile sporite din regiune, precum și valorificarea operațiunilor cibernetice pentru a defăima punctele de difuzare a presei și pentru a desfășura operațiuni de hacking”, mai spune Departamentul de Stat.

Printr-un model de ”realitate versus ficțiune”, acesta pune în oglindă narațiunea Moscovei pentru a arăta care este de fapt adevărul:

Ficțiune: Ucraina și oficialii guvernamentali ucraineni sunt agresorul în relația Rusia-Ucraina

Realitate: Declarațiile false ale regimului Putin învinuiesc victima, Ucraina, pentru agresiunea Rusiei.  Rusia a invadat Ucraina în 2014, a ocupat Crimeea, controlează forțele armate din Donbas, iar în prezent a concentrat peste 100.000 de soldați la granița cu Ucraina, în timp ce președintele Putin amenință cu măsuri de ”represalii tehnico-militare” dacă nu i se îndeplinesc cererile.

Ficțiune: Occidentul împinge Ucraina spre un conflict

Realitate: Moscova a provocat actuala criză prin plasarea a peste 100.000 de soldați la granița cu Ucraina, fără a exista o activitate militară similară de partea ucraineană a frontierei.  Entitățile militare și de informații rusești au atacă Ucraina prin dezinformare, încercând să prezinte Ucraina și oficialii guvernamentali ucraineni ca fiind agresorul în relația Rusia-Ucraina.  Guvernul rus încearcă să păcălească lumea să creadă că comportamentul Ucrainei ar putea provoca un conflict global și să convingă cetățenii ruși de necesitatea unei acțiuni militare rusești în Ucraina.  Rusia dă vina pe alții pentru propria agresiune, dar este responsabilitatea Moscovei să pună capăt acestei crize pe cale pașnică prin dezescaladare și diplomație.  Moscova a invadat Ucraina în 2014, a ocupat Crimeea și continuă să alimenteze conflictul în estul Ucrainei.  Acest lucru urmează un model de comportament rusesc de subminare a suveranității și integrității teritoriale a țărilor din regiune – invadarea și ocuparea unor părți din Georgia în 2008 și nerespectarea angajamentului din 1999 de a-și retrage trupele și armamentul din Moldova, unde acestea au rămas fără acordul guvernului.

Ficțiune: Desfășurarea de forțe de luptă de către Rusia este o simplă repoziționare a trupelor pe propriul teritoriu

Realitate: Desfășurarea a peste 100.000 de soldați ruși, inclusiv a unor forțe de luptă cu experiență de luptă și armament ofensiv, fără nicio explicație plauzibilă, la granițele unei țări pe care Rusia a invadat-o anterior și pe care încă o ocupă pe alocuri, nu este o simplă rotație a trupelor.  Este o amenințare clară și reînnoită a Rusiei la adresa suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei.  Concentrarea (n.r. de trupe) este însoțită de măsuri active de dezinformare menite să submineze încrederea în guvernul ucrainean și să creeze un pretext pentru o nouă incursiune rusă.

Ficțiune: SUA au planificat atacuri cu arme chimice în Donbas

Realitate: Statele Unite și Rusia sunt semnatare ale Convenția privind interzicerea armelor chimice.  În conformitate cu obligațiile care derivă din acest acord internațional, Statele Unite nu utilizează arme chimice.  Cu toate acestea, guvernul rus a folosit de două ori în ultimii ani arme chimice pentru a ataca și a încerca să asasineze adversari, inclusiv pe teritoriul străin.  În loc să alimenteze conflictul din estul Ucrainei, așa cum a făcut Rusia, Statele Unite au oferit peste 351 de milioane de dolari în asistență umanitară celor afectați de agresiunea Moscovei în această zonă începând din 2014.   Rusia se folosește de declarații ale unor oficiali la nivel înalt, precum și de dezinformare și de canale de propagandă pentru a răspândi în mod intenționat minciuni, încercând să creeze un pretext pentru o acțiune militară.

Ficțiune: Rusia îi apără pe etnicii ruși din Ucraina

Realitate: Nu există informații credibile care să ateste că vreun etnic rus sau vorbitor de limbă rusă ar fi amenințat de guvernul ucrainean.  Cu toate acestea, există rapoarte credibile conform cărora în Crimeea ocupată de Rusia și în Donbas, ucrainenii se confruntă cu suprimarea culturii și a identității lor naționale și trăiesc într-un mediu de represiune și în frică.  În Crimeea, Rusia îi obligă pe ucraineni să își asume cetățenia rusă dacă nu vor să își piardă proprietățile, accesul la asistență medicală și locurile de muncă.  Cei care își exprimă în mod pașnic opoziția față de ocupația sau controlul Rusiei se confruntă cu închisoarea pe motive nefondate, cu raiduri ale poliției în locuințele lor, cu discriminare aprobată oficial și, în unele cazuri, cu tortură și alte abuzuri.  Minoritățile religioase și etnice sunt investigate și urmărite penal sub pretextul că sunt ”extremiști” și ”teroriști”.

Ficțiune: NATO a complotat împotriva Rusiei încă de la sfârșitul Războiului Rece, a încercuit Rusia cu forțe, și-a încălcat presupusele promisiuni de a nu se extinde și a amenințat securitatea Rusiei cu perspectiva aderării Ucrainei la Alianță

Realitate: NATO este o alianță defensivă, al cărei scop este de a proteja statele sale membre. Toți aliații au reafirmat la summitul de la Bruxelles din iunie 2021 că ”Alianța nu caută confruntarea și nu reprezintă o amenințare pentru Rusia”. De fapt, în 2002, însuși președintele Putin a declarat: ”Fiecare țară are dreptul de a alege modul în care își asigură securitatea. Acest lucru este valabil și pentru statele baltice.  În al doilea rând, și mai precis, NATO este în primul rând un bloc defensiv”.

NATO nu încercuiește Rusia – granița terestră a Rusiei are o lungime de puțin peste 20.000 de kilometri.  Dintre aceștia, mai puțin de o șaisprezecime (1.215 kilometri), este împărțită cu membrii NATO.  Rusia are granițe terestre cu 14 țări. Doar cinci dintre ele sunt membre NATO.

Ca răspuns la utilizarea forței militare de către Rusia împotriva vecinilor săi, NATO a desfășurat patru grupuri de luptă multinaționale în statele baltice și în Polonia în 2016.  Aceste forțe sunt rotative, defensive, proporționale și solicitate de națiunile gazdă.  Înainte de anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia, nu existau planuri de desfășurare a trupelor aliate în partea estică a Alianței.

NATO nu a promis niciodată că nu va admite noi membri.  Extinderea NATO nu este îndreptată împotriva Rusiei.  Fiecare națiune suverană are dreptul de a-și alege propriile aranjamente de securitate și de a intra în alianțe regionale defensive în scopuri de autoapărare.  Acesta este un principiu fundamental al securității europene, reflectat în Carta ONU, și este unul cu care Rusia a fost de acord în nenumărate instrumente internaționale și regionale, cum ar fi Acordul de la Helsinki.

Ficțiune: Occidentul evită diplomația și trece direct la măsuri precum sancțiunile

Realitate: Statele Unite și partenerii săi se angajează într-o diplomație intensă pentru a rezolva această criză, inclusiv direct cu guvernul rus.  Președintele Biden a vorbit de două ori cu președintele Putin, iar oficialii americani au avut zeci de întâlniri la nivel înalt și convorbiri telefonice cu omologii ruși și europeni, ca parte a unui efort diplomatic cuprinzător pentru a rezolva această situație pe cale pașnică.  Ceea ce rămâne de văzut este dacă Rusia este dispusă să își îndeplinească responsabilitățile de membru al comunității globale și să ia măsuri pentru a dezescalada criza pe care a generat-o.  SUA au precizat, de asemenea, în mod clar, atât în mod public, cât și în privat, că ele și partenerii săi vor impune costuri economice severe asupra economiei rusești în cazul în care președintele Putin va alege să invadeze Ucraina.

Într-un alt comunicat, Departamentul de Stat al SUA prezintă cinci teme recurente de dezinformare rusă pe care Kremlinul le adaptează în încercarea de a umple spațiul informațional cu narațiuni false:

Prima temă: Rusia este o victimă nevinovată

Oficialii guvernamentali ruși prezintă în mod fals Rusia ca pe o victimă perpetuă și acțiunile sale agresive ca un răspuns forțat la presupusele acțiuni ale Statelor Unite și ale aliaților și partenerilor noștri democratici.  Pentru a promova aceste afirmații, Rusia apelează la una dintre etichetele sale preferate pentru a încerca să riposteze: ”rusofobia”.  După ce a invadat Ucraina în 2014, guvernul rus și sursele de dezinformare controlate de stat au început să-i acuze pe toți cei care puneau la îndoială acțiunile Rusiei că sunt rusofobi xenofobi.

De exemplu, Rusia susține că reacția negativă a comunității internaționale la invazia sa într-o țară independentă s-a datorat pur și simplu faptului că oamenii se temeau și urau Rusia.

A doua temă: Revizionismul istoric

Atunci când istoria nu se aliniază cu obiectivele politice ale Kremlinului, oficialii guvernamentali ruși și vocile lor proxy neagă evenimentele istorice sau distorsionează relatările istorice pentru a încerca să prezinte Rusia într-o lumină mai favorabilă și pentru a servi agendei sale interne și geopolitice. De exemplu, pactul de neagresiune din 1939 dintre Uniunea Sovietică și Germania nazistă, cunoscut și sub numele de Pactul Molotov-Ribbentrop, care a contribuit la precipitarea celui de-al Doilea Război Mondial, este incomod din punct de vedere politic pentru regimul Putin.  În 2020, în încercarea de a minimiza decizia lui Stalin de a se alia cu Hitler, Putin a publicat o versiune răstălmăcită a începutului celui de-al Doilea Război Mondial, minimalizând rolul sovietic și transferând vina pentru război către alte țări.  Rusia merge adesea mai departe, etichetându-i pe cei care nu sunt de acord cu versiunea sa răstălmăcită a istoriei drept naziști sau simpatizanți ai naziștilor.

Kremlinul aplică această formulă și în cazul Ucrainei, comportamentului NATO din timpul prăbușirii Uniunii Sovietice, sistemului de închisori GULAG, foametei din Ucraina cunoscută sub numele de Holodomor.

A treia temă: Colapsul Occidentului este iminent

Rusia promovează afirmația falsă conform căreia civilizația occidentală se prăbușește și s-a îndepărtat de ”valorile tradiționale”, deoarece depune eforturi pentru a asigura siguranța și egalitatea persoanelor LGBTQI+ și promovează concepte precum egalitatea femeilor și multiculturalismul. Dispariția civilizației occidentale este una dintre cele mai vechi găselnițe de dezinformare a Rusiei, afirmațiile privind ”Occidentul care colapsează” fiind documentate încă din secolul al XIX-lea.

A patra temă: Mișcările naționale sunt ”revoluții colorate” sponsorizate de SUA

Kremlinul acceptă cu greu că toți indivizii ar trebui să aibă dreptul fundamental la libertatea de exprimare și că guvernul ar trebui să fie responsabil în fața poporului său.  Rusia a acuzat Statele Unite fie că au instigat revolte, fie că au pus la cale ”revoluții colorate” în Georgia, Kazahstan, Republica Kârgâzstan, Moldova, Ucraina și în tot Orientul Mijlociu și Africa. În cazul în care o astfel de mișcare este pro-democrație și pro-reformă și nu este considerată a fi în interesul geopolitic al Rusiei, Kremlinul îi va ataca adesea legitimitatea și va pretinde că Statele Unite ar orchestra-o din spate.

A cincea temă: Realitatea este ceea ce vrea Kremlinul să fie

Kremlinul încearcă frecvent să creeze multiple realități false și să introducă confuzii în mediul informațional atunci când adevărul nu este în interesul său. Adesea, inducând în eroare în mod intenționat, oficialii ruși aduc argumente menite să încerce să distragă atenția de la vina guvernului rus, chiar dacă unele dintre narațiuni se contrazic între ele. Cu toate acestea, în timp, prezentarea mai multor narațiuni contradictorii poate deveni ea însăși o tehnică menită să genereze confuzie și să descurajeze reacția. Alte elemente din ecosistemul de dezinformare și propagandă al Rusiei, cum ar fi utilizarea abuzivă a canalelor de dezinformare finanțate de stat, contribuie la promovarea mai multor narațiuni false.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

RUSIA

Eurostat: Importurile UE din Rusia au scăzut puternic în perioada februarie-septembrie 2022. Cele mai mari scăderi s-au înregistrat în cazul cărbunelui, petrolului, gazelor naturale și îngrășămintelor

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Comerțul Uniunii Europene cu Rusia a fost puternic afectat în urma invaziei în Ucraina, UE impunând restricții asupra importurilor și exporturilor, efectele fiind vizibile în ultimele luni, relevă cele mai recente date oferite de Eurostat.

Luând în considerare valorile ajustate sezonier, atât exporturile, cât și importurile au scăzut considerabil sub nivelurile anterioare invaziei Rusiei.

Importurile UE din Rusia au scăzut de la 6,4% la 3,8% între februarie 2022 și septembrie 2022. În aceeași perioadă, exporturile UE către Rusia au scăzut de la 2,3% la 1,1%.

Deficitul comercial al UE în relația cu Rusia a atins un vârf de 19,6 miliarde de euro în martie 2022. Acesta a scăzut apoi progresiv și în septembrie 2022 s-a situat la 9,7 miliarde de euro.

Dacă ne uităm sectorial, se observă o scădere dramatică a importurilor UE de cărbune, gaze naturale, petrol, îngrășăminte, fier și oțel din Rusia, în vreme ce în cazul importurilor de nichel din această țară se constată o creștere ușoară.

Așadar, cele mai mari scăderi se înregistrează la importurile rusești de cărbune (de la 45 % în 2021 la 13 % în al treilea trimestru din 2022), gaze naturale (de la 36 % la 18 %), îngrășăminte (de la 29 % la 17 %) și fier și oțel (de la 16 % la 5 %).

Continue Reading

NATO

Rusia a început războiul și ”Putin îl poate opri astăzi, retrăgându-și trupele din Ucraina”, reacționează NATO la ”așa-zisa încetare a focului” timp de 36 de ore, propusă de Moscova

Published

on

© NATO

Rusia este cea care a pornit războiul în Ucraina, iar președintele Vladimir Putin ”îl poate opri astăzi”, retrăgându-și trupele, a reacționat vineri NATO la anunțul făcut de Moscova privind instituirea unilaterală a unui armistițiu de 36 de ore în conflictul din Ucraina cu ocazia sărbătoririi Crăciunului după calendarul iulian, armistițiu pe care tot Kremlinul l-a încălcat, anunță EFE, citat de Agerpres.

”Preşedintele Zelenski a clarificat poziţia Ucrainei cu privire la această aşa-zisă încetare a focului. Acest război a fost declanşat de Rusia, iar preşedintele Putin îl poate opri astăzi, retrăgându-şi trupele din Ucraina. În schimb, am văzut cum forţele ruse lansează de mai multe luni atacuri cu rachete şi drone asupra oraşelor şi infrastructurii civile” din Ucraina, a spus purtătoare de cuvânt a Alianței, Oana Lungescu, într-un comunicat, făcând trimitere la răspunsul liderului de la Kiev, care a acuzat Rusia că folosește Crăciunul ”ca acoperire” pentru a opri avansul armatei ucrainene în Donbas.

Oficialul NATO a amintit că Moscova și-a continuat atacurile asupra Ucrainei de Crăciun și Anul Nou (după calendarul gregorian).

”NATO va continua să sprijine Ucraina pentru a-şi proteja dreptul la autoapărare, consacrat în Carta Naţiunilor Unite”, a mai adăugat purtătoarea de cuvânt a Alianţei Nord-Atlantice.

Președintele rus, Vladimir Putin, a ordonat joi armatei sale să respecte o încetare a focului în Ucraina, cu ocazia Crăciunului ortodox pe rit vechi, în 6 și 7 ianuarie, după ce Patriarhul Kirill, șeful Bisericii Ortodoxe Ruse care face parte din cercul apropiaților liderului de la Kremlin, a lansat un apel în acest sens.

Ucraina a calificat această încetare a focului o ”ipocrizie”, acuzând Moscova că dorește ”să câștige timp”, idee împărtășită și de Statele Unite și Uniunea Europeană. 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Rusia a lansat peste 4.500 de atacuri cibernetice împotriva Ucrainei în 2022, afirmă Kievul

Published

on

© European Union 2021 - EP

Serviciile de securitate cibernetică din Ucraina au neutralizat pentru 4.500 de atacuri cibernetice rusești împotriva țării de la începutul anului, a acuzat luni un oficial ucrainean, informează AFP, citat de Agerpres.

În cadrul unui interviu pentru ”My Ukraine”, Ilia Vitiuk, şef al departamentului de securitate cibernetică din cadrul Serviciului de Securitate al Ucrainei (SSU), ”ţara agresoare lansează în medie peste zece atacuri cibernetice pe zi. Din fericire, societatea ucraineană nici măcar nu ştie de o mare parte dintre ele”.

”Am intrat în 2022 cu opt ani de experienţă de război hibrid. (…) În momentul invaziei, eram deja pregătiţi pentru cele mai rele scenarii”, a adăugat el.

Nu doar Kievul a fost vizat de astfel de acțiuni malițioase.

Conform avertismentelor Agenției pentru Securitate Cibernetică a UE,  contextul global actual determină în mod inevitabil schimbări majore în peisajul amenințărilor la adresa securității cibernetice.

Deși un război cibernetic mult temut, instigat de invazia Rusiei în Ucraina, nu s-a materializat încă, ENISA a atras atenția că este încă probabil ca țările occidentale și aliații din NATO să asiste la atacuri cibernetice împotriva infrastructurii critice ca represalii pentru susținerea Kievului.

O posibilitate este ca grupările pro-ruse de ransomware să desfășoare acțiunile de represalii la comanda Kremlinului, inclusiv prin utilizarea de malware ransomware pentru a masca amprenta Kremlinului și a oferi Moscovei posibilitatea de a nega în mod plauzibil.

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL6 hours ago

Președintele Poloniei: Joe Biden ar putea veni în luna februarie în partea noastră de Europă, Europa Centrală, care se întinde din România până în Estonia

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 hours ago

Eurodeputatul Rareș Bogdan, apel către președinția suedeză a Consiliului UE să supună la vot aderarea României la Schengen: Românii contribuie esențial la stăvilirea migrației ilegale

MAREA BRITANIE6 hours ago

Discuțiile dintre Marea Britanie și UE privind Irlanda de Nord sunt ”foarte constructive”, dar nu s-a ajuns încă la un acord, clarifică Ursula von der Leyen

ROMÂNIA7 hours ago

Eurostat: Cu o pondere de circa 25% din cheltuielile gospodărești, românii sunt europenii care cheltuie cel mai mult pe alimente și băuturi fără alcool

SCHENGEN7 hours ago

Ministrul de externe Bogdan Aurescu, asigurat de omologul estonian că “România poate să conteze solid și ferm pe Estonia pentru aderarea la Schengen”

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Legea privind serviciile digitale: CE oferă orientări pentru platformele online și motoarele de căutare cu privire la publicarea numărului de utilizatori în UE

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Mortalitatea prin cancer în România este peste media Uniunii, această boală reprezentând a doua cauză principală de deces din țara noastră, după bolile cardiovasculare, relevă raportul UE și OCDE

ENERGIE9 hours ago

Ursula von der Leyen salută inițiativa Transgaz și a operatorilor de transport gaze naturale din Bulgaria, Ungaria și Slovacia de a extinde cooperarea UE cu Azerbaidjan

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Comisia Europeană prezintă Planul Industrial pentru Pactul Verde. Ursula von der Leyen: Europa este hotărâtă să conducă revoluția tehnologiilor curate

NATO10 hours ago

Turcia privește pozitiv cererea Finlandei de aderare la NATO, dar Suedia ”să nu se deranjeze în acest moment” pentru că nu vom spune ”da” candidaturii sale, anunță președintele Recep Tayyip Erdogan

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Comisia Europeană prezintă Planul Industrial pentru Pactul Verde. Ursula von der Leyen: Europa este hotărâtă să conducă revoluția tehnologiilor curate

REPUBLICA MOLDOVA1 day ago

De la Chișinău, premierul danez anunță că ”noi, în cadrul UE, suntem hotărâți să creştem asistenţa macrofinanciară pentru Republica Moldova”

NATO5 days ago

Ungaria se alătură Cehiei și Poloniei în misiunile de protejare a spațiului aerian al Slovaciei

U.E.5 days ago

Ministrul de externe al Olandei: România a parcurs un drum extraordinar. Am spus că vom sprijini aderarea României la Schengen și ne menținem angajamentul luat

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Nicolae Ciucă a discutat cu miniștrii de externe ai Franței și Olandei despre aderarea României la Schengen și sprijinirea R. Moldova

NATO5 days ago

Grupul de luptă NATO de la Cincu: Miniștrii de externe ai României, Olandei și Franței reafirmă solidaritatea și unitatea aliată pentru apărarea flancului estic

NATO6 days ago

Vizită istorică la NATO: Președintele Israelului s-a adresat în premieră aliaților reuniți în Consiliul Nord-Atlantic

ROMÂNIA6 days ago

Premierul Nicolae Ciucă: PIB-ul României a crescut cu 49 de miliarde de euro în 2022. Pentru acest an prognoza este una favorabilă, cu o creștere de 2,8%

PARLAMENTUL EUROPEAN6 days ago

Din Parlamentul European, președintele Israelului a îndemnat la comemorarea „alianței sacre făurite în paralel cu Holocaustul” pentru cinstirea supraviețuitorilor și combaterea antisemitismului

PARLAMENTUL EUROPEAN6 days ago

Roberta Metsola evidențiază responsabilitatea generației actuale de a menține vie memoria victimelor Holocaustului: Ura încă găsește multe voci care o disculpă. Nu putem permite nimănui să găsească alinare în ignoranță

Team2Share

Trending