Connect with us

SĂNĂTATE

Realizarea unui proiect guvernamental pentru digitalizarea sănătății, necesar. Ce mai solicită experții români de la nivel național și european

Published

on

© European Union, 2020

Pandemia COVID-19 a evidențiat necesitatea unui sistem de sănătate care să facă față unor schimbări de paradigmă în ceea ce privește asistența medicală la distanță, iar telemedicina a fost un instrument de mare ajutor pentru pacienți, dar și pentru medici în ultimii doi ani.

Astfel, digitalizarea sistemului de sănătate și a serviciilor de sănătate reprezintă un subiect de interes la nivel european, dar și național. Cu toate acestea, există o dezvoltare inegală a soluțiilor de digitalizare și e-Health în țările UE din Europa Centrală și de Est, potrivit unui raport realizat de Pricewaterhouse Coopers, pentru Federația Europeană a Asociațiilor şi Industriei Farmaceutice (EFPIA).

Autorități naționale, factori de decizie europeni, reprezentanți ai industriei farmaceutice au răspuns inițiativei lansate de Calea Europeană și Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) și au purtat un dialog deschis cu privire oportunitățile europene pentru digitalizarea sistemului de sănătate din România, dar și la etapele pe care trebuie să le parcurgă țara noastră în tranziția digitală pentru ca pacienții români să fie beneficieze în următorii ani de un acces facil la asistența medicală și la telemedicină.

Au fost discutate principalele lecții învățate de Uniunea Europeană de la începutul pandemiei și până în prezent, dar și necesitatea accelerării tranziției digitale în sistemele de sănătate ale Uniunii Europene, dar mai ales importanța ca autoritățile române, indiferent de culoarea politică, să stabilească o Strategie unitară pentru digitalizarea sănătății, o strategie care să coordoneze instituțiile în domeniu și care să fie conectată la directivele europene.

Digitalizarea sistemului de sănătate din România trebuie să permită accesul în mod transparent la date fiabile și care trebuie publicate în formate adaptate utilizării lor secundare, pentru analiza epidemiologică sau de politici de sănătate.

Subiectele de interes pentru România în domeniul digitalizării sănătății pot fi (listă non-exhaustivă): European Cancer Knowledge Database; European Cancer Imaging Initiative; Registrul inegalităților de management al cancerului în Statele Membre; Conectarea sistemelor de e-prescriere și dosar electronic al pacientului între Statele Membre; Conectarea și schimbul de informații între centrele de referință pentru bolile rare; Participarea la registre transnaționale în domeniul bolilor cronice; Consultațiile medicale la distanță la nivel național/transnațional și a doua opinie în imagistică sau anatomie patologică; Evaluarea aplicațiilor de sănătate în vederea rambursării, etc.

Realizarea unui proiect guvernamental care să acopere aspectele esențiale pentru digitalizarea în sănătate, necesar

Prof. Dr. Adrian Streinu-Cercel, Președintele Comisiei pentru sănătate din Senatul României, pledează pentru realizarea unui proiect guvernamental care să acopere aspectele esențiale pentru digitalizarea în sănătate: „Ca să fie un sistem integrat trebuie să plece de la un singur cap, adică de la Guvernul României. Dacă nu ne hotărâm cum vrem să arate această digitalizare, va fi fiecare cu baza lui de date, fiecare cu aplicația lui.”

  • Avem posibilitatea să facem un lucru foarte bun de la început și pentru asta trebuie să stăm la aceeași masă cu toții, indiferent de culorile politice, și să discutăm cum dorim să arate acest program național de digitalizare și cum să ne integrăm alături de celelalte țări, dacă ne dorim acest lucru.

România trebuie să-și stabilească un National Contact Point, care să alinieze țara noastră la directivele europene

Ștefan Busnatu, consilier pentru digitalizare al Ministrului Sănătății, a configurat în urmă cu an o strategie de digitalizare în sistemul de sănătate, care din păcate nu a fost integrată în PNRR.

  • ​Trebuie să stabilim un National Contact Point, care să se ocupe de întreaga componentă de digitalizare pentru a fi aliniați cu directivele de la Bruxelles și cu toate reformele europene. National Contact Point este un proiect de trei milioane de euro, care teoretic trebuie asumat de cineva. În acest moment cei de la CNAS au trimis asumarea din punct de vedere al coordonării. Este important să se decidă unde ar fi cel mai coerent să se creeze Punctul Național de Contact la nivelul României pentru digitalizare și transformare digitală.

A sosit momentul ca telemedicina să ofere pacienților o mai bună calitate a vieții, oferindu-le totodată medicilor instrumente noi

Adela Cojan, Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), a trecut în revistă cele mai recente etape la nivel național pentru transformarea digitală a sistemului de sănătate din România. A fost semnat un Memorandum la nivel guvernamental în vederea unei participări tripartite pentru accesare de fonduri europene pentru dezvoltarea proiectului „Sisteme informatice pentru conectarea la dosarul electronic de sănătate a furnizorilor de servicii paraclinice, ambulatorii de specialitate, de recuperare, de îngrijiri la domiciliu, furnizorii de servicii clinice, paliative, dispozitive medicale sau consultații de urgență la domiciliu”, fiind practic o extindere a dosarului electronic de sănătate, care a fost conceput inițial numai pe medicină de familie și spitale.

Totodată, s-a semnat încă un memorandum (pentru a prinde exercițiul financiar trecut), pentru un proiect, numit “Sistem informatic pentru Gestionarea Modernă a Accesului la servicii Medicale, Acte, recomandări și Tehnologii – SIGMA SMART” (Valoarea estimată a proiectului este de 166.844.006 lei cu TVA).

Un alt proiect ambițios prin care se va modifica întreaga platformă informatică a asigurărilor sociale de sănătate, care în momentul de față este depășită, poartă numele de „Sistem integrat de management în asigurările sociale de sănătate.” Pentru sistemul asigurărilor sociale de sănătate, implementarea tele-consultațiilor ar reprezenta o reducere a costurilor atât pentru pacient, dar și pentru cheltuielile de decontare ale sistemului. CNAS speră ca în decurs de maxim doi ani aceste proiecte să fie implementate

  • ​Avantajele societale și economice generate de utilizarea extinsă a telemedicinei sunt practic uriașe. În momentul de față suntem departe de a fi pe deplin în mijloc utilizării lor, dar cred că a sosit momentul ca telemedicina să ofere pacienților o mai bună calitate a vieții, oferindu-le totodată medicilor instrumente noi. Este o provocare, au fost rețineri, dar acum în ariile unde am introdus consultațiile la distanță au fost larg acceptate, tocmai de aceea le-am și prelungit în actele normative inclusiv pentru anul viitor.

Lipsa interoperabilității bazelor de date în sistemul medical, una dintre problemele critice

Adrian Hatos, Președintele Comisiei pentru știință, inovare și tehnologie din Senatul României, susține că una dintre probleme critice pe care o are tot sistemul public din România, nu doar cel medical, dar și administrația și învățământul, este interoperabilitatea bazelor de date sau interoperabilitatea datelor în general în sistemul de medicină, care face ca accesul și utilizabilitatea datelor să nu fie posibilă: „Avem posibilitate de datificare, tehnici de big data și comunicare la distanță în educație sau medicină. Problema în România este una în primul rând mai degrabă instituțională și umană, decât una tehnică.”

  • ​Au fost până acum resurse financiare publice și europene pentru digitalizare. Trebuie văzută care este problema pentru care se lucrează cu atâtea sisteme de baze de date, care nu pot să comunice între ele. Avem oportunitatea finanțărilor PNRR, dar și implementarea unui Cloud guvernamental prin care să forțăm înființarea sau implementarea unei infrastructuri de date care să fie unitară, standardizată la nivel național, astfel încât să putem comunica în diversele structuri și să putem valorifica oportunitățile pe care telemedicina le oferă.
  • ​De asemenea, în tranziția digitală trebuie inclusă și schimbarea atitudinii față de tehnologie a medicilor și pacienților.
  • Comisia pentru știință, inovare și tehnologie din Senatul României poate să inițieze legi și poate să susțină legi în domeniu. Poate iniția în Senat dezbateri pe tema digitalizării în sănătate.

Îmbunătățirea competențelor digitale ale utilizatorilor, necesară în următorii ani

Marius Humelnicu, Președintele Comisiei pentru comunicații și tehnologia informației, din Senatul României, susține că tranziția digitală este o prioritate atât națională, cât și europeană și că factorul digital este indispensabil pentru buna funcționare a economiei și a societății.

  • ​Avem o multitudine de baze de date, insulare, iar cetățeanul are nevoie doar de un punct de acces. Atunci când implementăm proiecte la nivelul CNAS, la nivelul spitalelor sau comunităților locale este nevoie de creșterea competențelor digitale ale utilizatorilor. Este important să creștem nivelul de performanță, dacă utilizatorul ajunge să nu poată lucra cu un sistem performant. Sistemele informatice trebuie realizate astfel încât să fie ușor de utilizat.

Tema digitalizării este esențială în domeniul medicamentului. România, activă în acțiunile comune europene

Monica Negovan, Director, Direcția Politica Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale în Ministerul Sănătății, a transmis că România este puțin în urma altor state în ceea ce privește informatizarea în domeniul medicamentului, iar un sistem digital de management al tuturor informațiilor despre medicamente este absolut necesar. Sunt proiecte pe care Ministerul Sănătății își dorește să le continue pentru că ele sunt deja începute, dar este nevoie de finanțare, de aceea este atât de important PNRR-ul.

  • ​Tema digitalizării este esențială în domeniul medicamentului cel puțin, pentru că reprezintă un instrument de bază al tuturor mecanismelor necesare în a ne îndeplini obiectivul nostru principal: accesibilitatea și disponibilitatea medicamentelor. Sperăm că putem demara efectiv implementarea proiectelor regăsite în PNRR pe care le avem în lucru, suntem pregătiți în această direcție și să dezvoltăm proiecte: digitalizarea anumitor procese din cadrul autorizării unităților farmaceutice (eliminarea obligativității depunerii de documente ce conțin informații care sunt disponibile deja la nivelul altor instituții).
  • Este nevoie de interoperabilitate în sistemul public. Ne gândim la o suită de aplicații, spre deosebire de o aplicație mamut care poate fi mai greoaie. Aceste aplicații trebuie să îndeplinească roluri specifice, pe care să le putem interconecta. Aplicația informatică de gestionare a aprobării prețurilor maximale la medicamente este foarte importantă.

Registrele de pacienți, cel mai important lucru la ora actuală când vorbim de digitalizarea sănătății

Felicia Ciulu Costinescu, Director, Direcția Evaluare Tehnologii Medicale, Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR), susține că digitalizarea sănătății a devenit o necesitate privind facilitarea traseului pacientului în sistemul medical și care s-a accentuat în contextul pandemic.

  • ​Experții ANMDMR sunt activi și prezenți în grupurile de lucru de la Bruxelles ale Agenției Europene a Medicamentului (EMA) sau ale Comisiei Europene, inclusiv în task force-urile dedicate transformării digitale: „Această preocupare vine din nevoia de a le oferi pacienților UE soluții inovatoare și tehnologii emergente. Toate acestea se pot realiza doar prin proces de transformare și optimizare a proceselor de reglementare, de îmbunătățire a centrelor de expertiză, a furnizării unor soluții digitale și a realizării unui ecosistem de e-learning. Toate acestea necesită investiții în timp, dar procesul a fost demarat și va aduce beneficiile pentru care acesta a fost conceput.
  • ​Paradigma digitalizării este una complexă. Registrele de pacienți sunt cel mai important lucru la ora actuală când vorbim de digitalizarea sănătății. Necesitatea acestor registre este și mai mare, deoarece terapiile personalizate cu costuri foarte mari bat la ușă. Aceste registre vor fi utile când vrem sa avem acces la niște date. Interconectarea lor cu platforme din domeniul sănătății atât naționale, cât și cele existente la nivelul european. Principalul scop este dezvoltarea unui set de date comun pentru a veni în sprijinul deciziei de rambursare, cât și pentru a veni în sprijinul tehnicienilor pentru a avea ușor acces la datele medicale.
  • Tehnologiile digitale, colectarea și integrarea inteligentă a datelor reprezintă prezentul și viitorul pentru accesul pacienților la tratamente personalizate, eficiente și sigure.

Conducerea Autorității pentru Digitalizarea României (ADR) a transmis în mesajul său în cadrul expert meeting-ului din data de 14 decembrie detalii despre obiectivele proiectului RegInterMed. Potrivit ADR, în luna octombrie, Ministerul Sănătății a pus în consultare publică caietul de sarcini al proiectului RegInterMed.

  • Prin proiect, se vor implementa 100 registre de boală pentru 18 specialităţi. Acestea vor fi stabilite distinct în perioada de implementare. De asemenea, vor fi implementate 4 registre specifice pentru INSP (Registrul „raportare substanțe biocide”, Registrul calitatea apei potabile (RECAP), Registrul operativ naţional informatizat al bolilor profesionale, Registrul privind gestionarea deşeurilor rezultate din activitatea medicală).
  • Va avea o întâlnire de lucru miercuri, 15 decembrie, cu noua conducere delegată de Ministerul Sănătăţii pentru acest proiect.

Comisia ​Europeană ​analizează​ posibilitate a​unor​ registre ​europene ale pacienților, dar condiția este să existe registre naționale în toate statele UE

Europarlamentarul Cristian Bușoi, Președintele Comisiei pentru Industrie și Cercetare din Comisia ITRE din Parlamentul European, în calitate de raportor al Parlamentului European pentru programul de sănătate al UE, EU4Health, a insistat ca una dintre prioritățile acestui program să fie digitalizarea în sănătate la nivel european și crearea EU Health Data Space, care este o inițiativă a Comisiei Europene pe care o susține.

  • Am susținut de asemenea ca banii din acest program să finanțeze interoperabilitatea între diverse sisteme de e-health la nivel național, precum registrele electronice ale pacienților care să fie interconectate și prescription, care este o soluție de e-health ce se regăsește în majoritatea țărilor europene și acest lucru trebuie interconectat.
  • Comisia Europeană analizează posibilitatea unor registre europene ale pacienților, dar condiția este să existe registre naționale în toate statele UE, cel puțin pentru cancer și bolile rare unde numărul pacienților nu este atât de mare, ar fi mai ușoară gestionarea acestor pacienți. La nivel european, digitalizarea în sănătate este o componentă esențială. EU4Health nu poate face altceva decât să dea o linie generală, la fel cum EU Health Data Space va crea niște reguli de guvernanță, de interoperabilitate.
  • ​România trebuie să acorde prioritate acestor proiecte pentru a putea folosi banii din finanțări europene.

România dispune de toate instrumentele necesare pentru a-și digitaliza sistemul de sănătate și pentru a oferi pacienților români condiții europene și de calitate în materie de sănătate și telemedicină. Este esențial ca factorii de decizie și politicul să aibă proiecte orientate spre viitor și adaptate la cerințele europene pentru ca pacienții români să beneficieze de oportunitățile tranziției digitale.

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

ROMÂNIA

Ministerul Finanțelor a primit de la Banca Europeană de Investiții 368 de milioane de euro pentru construirea Spitalului Regional de la Craiova 

Published

on

© eiah.eib.org

Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, și vicepreședintele Băncii Europene de Investiții, Christian Kettel Thomson, au discutat luni, la sediul instituției, despre modalitățile de a operaționaliza cât mai rapid și eficient contractul de finanțare a noului Spital Regional de la Craiova, în valoare de 368 de milioane de euro.

Potrivit unui comunicat al instituției, împrumutul este al treilea din seria finanțărilor acordate de BEI în perioada 2021-2022 pentru sprijinirea construcției spitalelor regionale de urgență din România, după investițiile în spitalele regionale de urgență din Iași și Cluj, în valoare totală de 555 milioane de euro.

”Banca Europeană de Investiții este un partener cheie pentru investițiile în domeniul medical din România. Este o investiție în oameni și pentru oameni. Peste 1,9 milioane de persoane din sud-vestul României vor beneficia de servicii medicale de calitate în urma construirii noului Spital Regional din Craiova. Unitatea va avea 807 paturi pentru spitalizări și 130 de paturi și tărgi pentru tratamente ambulatorii și va oferi servicii medicale de ultimă generație, inclusiv tratamente pentru cancer, traume și asistență maternală. De asemenea, după finalizarea noului spital sperăm să creăm peste 3000 de noi locuri de muncă”, a declarat Adrian Câciu, ministrul Finanțelor și guvernator al BEI.

”Investițiile în sănătate sunt în beneficiul tuturor. Banca Europeană de Investiții este încântată sã sprijine noul spital regional din Craiova prin cel mai mare împrumut pe care l-am acordat vreodată pentru investiții în domeniul sănătății în România. Această nouă investiție, consolidată de sprijinul consultativ și de asistența tehnică oferite de Centrul european de consultanță pentru investiții, vine după sprijinul recent acordat de BEI pentru noile spitale regionale din Iași și Cluj” , a declarat Christian Kettel Thomson, vicepreședinte al Băncii Europene de Investiții.

Contractul de finanțare a fost semnat, din partea României, de Adrian Câciu, ministrul Finanțelor și Guvernator BEI și de Christian Kettel Thomson, vicepreședinte al Băncii Europene de Investiții.

Construcția spitalului de urgență din zona de Sud-Vest a României va contribui la reducerea inegalităților privind accesul la asistență medicală, cu precădere pentru persoanele din zonele rurale și defavorizate, asigurând în același timp stabilirea unor diagnostice și tratamente din timp, ceea ce va duce la scăderea ratei mortalității și a dizabilităților pe termen lung.

Mai mult, infrastructura și echipamentele moderne, precum și o mai bună organizare și management, vor asigura un tratament mai eficient al bolilor mortale. În plus, proiectul are drept obiectiv reducerea exodului de personal medical din regiune prin oferirea unui mediu de lucru atractiv pentru medici și asistente.

Spitalul Regional de Urgenţă Craiova, care ar urma să fie operațional din 2027, va cuprinde un complex de construcții cu 7 nivele, pe o suprafață totală construită de aproximativ 165.296 metri pătrați. Spitalul va avea un număr total de 807 paturi, 19 săli de operație şi va fi construit în jurul unui concept organizațional de specialități medicale grupate în 7 centre. Acesta va fi dotat cu heliport și cu 1 195 locuri de parcare.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a lansat spațiul european al datelor privind sănătatea (EHDS): Pacienții UE vor avea acces la datele lor într-un format european comun

Published

on

Comisia Europeană a lansat spațiul european al datelor privind sănătatea (EHDS), unul dintre elementele constitutive centrale ale unei Uniuni Europene a sănătății puternice. EHDS va ajuta UE să facă un uriaș pas înainte în ceea ce privește modul în care îngrijirile de sănătate sunt furnizate cetățenilor din întreaga Europă, potrivit comunicatului oficial. 

El le va permite cetățenilor să își controleze și să utilizeze datele privind sănătatea în țara lor de origine sau în alte state membre. EHDS promovează o piață unică autentică pentru serviciile și produsele digitale de sănătate și oferă un cadru coerent, fiabil și eficient pentru utilizarea datelor privind sănătatea pentru activități de cercetare, inovare, elaborare a politicilor și de reglementare, asigurând respectarea deplină a standardelor ridicate ale UE de protecție a datelor.

Margaritis Schinas, vicepreședinte al Comisiei Europene, a declarat: „Sunt mândru să anunț crearea primului spațiu comun de date al UE într-un domeniu specific. Spațiul european al datelor privind sănătatea va marca un nou început pentru politica UE în domeniul sănătății digitale, astfel încât datele privind sănătatea să ofere beneficii cetățenilor și științei. Astăzi, punem bazele unui acces sigur și fiabil la datele privind sănătatea, în deplină conformitate cu valorile fundamentale care stau la baza UE.

Stella Kyriakides, comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară, a declarat: „Astăzi punem în aplicare un alt pilon al uniunii europene a sănătății. Viziunea noastră devine o realitate. Spațiul european al datelor privind sănătatea marchează o schimbare fundamentală în ceea ce privește transformarea digitală a îngrijirilor de sănătate în UE. El este centrat pe nevoile cetățenilor, permițându-le să aibă un control deplin asupra datelor lor, pentru a obține îngrijiri de sănătate mai bune în întreaga UE. Aceste date, care pot fi accesate în cadrul unor garanții solide de securitate și confidențialitate, vor constitui, de asemenea, o mină de aur pentru oameni de știință, cercetători, inovatori și factori de decizie implicați în viitoarele tratamente care vor salva vieți omenești. UE face un adevărat pas istoric către un sistem digital de îngrijiri de sănătate în UE.”

Cetățenii își controlează propriile date privind sănătatea, în țara lor de origine și la nivel transfrontalier:

  • Datorită EHDS, cetățenii vor avea acces imediat, gratuit și ușor la datele lor în format electronic. Ei pot partaja cu ușurință aceste date cu alți profesioniști din domeniul sănătății în interiorul statelor membre și la nivel transfrontalierpentru a îmbunătăți furnizarea de îngrijiri de sănătate. Cetățenii vor avea acces deplin asupra datelor lor și vor putea adăuga informații, rectifica date eronate, restricționa accesul altor persoane și obține informații cu privire la modul în care sunt utilizate datele lor și în ce scop.
  • Statele membre se vor asigura că dosarele de sănătate ale pacienților, prescripțiile electronice, imaginile medicale și rapoartele de imagistică medicală, rezultatele de laborator și biletele de externare sunt eliberate și acceptate într-un format european comun.
  • Interoperabilitatea și securitatea vor deveni cerințe obligatorii. Producătorii de sisteme de evidență electronică a datelor privind sănătatea vor trebui să certifice respectarea acestor standarde.
  • Pentru a garanta faptul că drepturile cetățenilor sunt protejate, toate statele membre trebuie să desemneze autorități în domeniul sănătății digitale. Aceste autorități vor participa la o infrastructură digitală transfrontalieră (MyHealth@EU) care va sprijini pacienții să-și partajeze datele la nivel transfrontalier.

Îmbunătățirea utilizării datelor privind sănătatea pentru cercetare, inovare și elaborarea politicilor

  • EHDS creează un cadru legal solid pentru utilizarea datelor privind sănătatea în scopuri de cercetare, inovare, sănătate publică, elaborarea politicilor și reglementare. În condiții stricte, cercetătorii, inovatorii, instituțiile publice sau întreprinderile din sectorul medical vor avea acces la cantități mari de date privind sănătatea de înaltă calitate, esențiale pentru dezvoltarea unor tratamente, vaccinuri sau dispozitive medicale care vor salva vieți omenești și pentru asigurarea unui acces mai bun la îngrijiri de sănătate și la sisteme de sănătate mai reziliente.
  • Pentru a obține acces la astfel de date, cercetătorii, întreprinderile sau instituțiile vor solicita o autorizație din partea organismului de acces la datele privind sănătatea, care urmează să fie înființat în fiecare stat membru. Accesul va fi permis numai dacă datele solicitate sunt utilizate în scopuri specificeîn medii închise și sigure și fără a dezvălui identitatea persoanelor vizate. De asemenea, este strict interzisă utilizarea datelor pentru decizii care sunt în detrimentul persoanelor, cum ar fi elaborarea unor produse sau servicii dăunătoare sau majorarea unei prime de asigurare.
  • Organismele de acces la datele privind sănătatea vor fi conectate la noua infrastructură descentralizată a UE pentru utilizare secundară (HealthData@EU), care va fi creată pentru a sprijini proiectele transfrontaliere.

Pandemia de COVID-19 a demonstrat în mod clar importanța serviciilor digitale în domeniul sănătății. Adoptarea instrumentelor digitale a crescut semnificativ în această perioadă. Cu toate acestea, complexitatea normelor, a structurilor și a proceselor din statele membre face dificilă accesarea și partajarea datelor privind sănătatea, în special la nivel transfrontalier. De asemenea, sistemele de sănătate sunt în prezent ținta unui număr tot mai mare de atacuri cibernetice.

EHDS se bazează pe RGPD, pe propunerea de lege privind guvernanța datelor, pe propunerea de lege privind datele și pe Directiva NIS. EHDS completează aceste inițiative și prevede norme mai adaptate pentru sectorul sănătății. O consultare publică deschisă privind EHDS s-a desfășurat între 3 mai și 26 iulie 2021 și a colectat o serie largă de opinii care au contribuit la conceperea acestui cadru juridic.

EHDS va utiliza implementarea în curs și viitoare a bunurilor digitale publice în UE, cum ar fi inteligența artificială, calculul de înaltă performanță, cloud computing și softurile de operare intermediare inteligente. În plus, cadrele pentru IA, identitatea electronică europeană și securitatea cibernetică vor sprijini EHDS.

Propunerea prezentată de Comisia Europeană va fi acum discutată de Consiliu și de Parlamentul European.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Eurodeputații propun prelungirea valabilității certificatului digital COVID-19 pentru încă 12 luni

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Deputații europeni din Comisia pentru libertăți civile (LIBE) din Parlamentul European au votat pentru prelungirea valabilității certificatului digital COVID-19 pentru încă 12 luni, se arată în comunicatul oficial. 

Pentru a se asigura că cetățenii UE pot beneficia de dreptul lor la liberă circulație, indiferent de evoluția pandemiei COVID-19, Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne a aprobat două rapoarte care vizează prelungirea cu încă 12 luni a sistemului de certificat digital COVID al UE (EUDCC), care urmează să expire la 30 iunie. Rapoartele au fost adoptate cu 48 de voturi pentru, 16 împotrivă și 0 abțineri.

Deputații europeni au modificat propunerile pentru a sublinia faptul că statele membre ar trebui să evite restricții suplimentare privind libertatea de circulație pentru deținătorii EUDCC, cu excepția cazului în care este absolut necesar. În cazul în care sunt necesare restricții, acestea ar trebui să fie limitate și proporționale, pe baza celor mai recente avize științifice ale Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) și ale Comitetului de Securitate Sanitară al UE.

De asemenea, aceștia solicită Comisiei să evalueze dacă sistemul EUDCC este necesar și proporțional la șase luni de la prelungirea sa. Deputații europeni doresc să scurteze perioada de aplicare a regulamentului de îndată ce situația epidemiologică o va permite.

Crearea certificatului digital COVID al UE (EUDCC) a fost adoptată în iunie 2021 pentru a facilita libera circulație în Europa în timpul pandemiei, pentru o perioadă limitată de 12 luni.

Ce urmează?

Parlamentul European va adopta poziția cu privire la prelungirea valabilității certificatului digital al UE privind COVID după luna iunie 2022, înainte de discuțiile cu statele membre.

Certificatul digital al UE privind COVID a fost adoptat în iunie 2021 pentru a facilita libera circulație în Europa în timpul pandemiei pentru o perioadă de 12 luni. Sistemul expiră la 30 iunie 2022.

În februarie, Comisia a prezentat propuneri de prelungire a valabilității certificatului cu încă un an. Acest lucru ar permite, de asemenea, statelor membre să acorde certificate de testare bazate pe noi tipuri de teste antigen. Comisia pentru libertăți civile a Parlamentului și-a adoptat poziția la 28 aprilie, solicitând o revizuire a sistemului în șase luni. Eurodeputații subliniază, de asemenea, că titularilor certificatului nu ar trebui să li se restricționeze libera circulație în UE decât dacă este absolut necesar.

Decizia de a iniția negocieri cu Consiliul și Comisia va fi anunțată la deschiderea sesiunii plenare. În cazul în care eurodeputații se opun, decizia va fi supusă la vot joi, 5 mai.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA33 mins ago

Marcel Ciolacu, după adoptarea legii offshore: România a intrat în linie dreaptă pentru independență energetică

U.E.1 hour ago

Înainte de a se adresa Parlamentului European, Maia Sandu s-a întâlnit cu premierul Belgiei: R. Moldova are nevoie de sprijinul tuturor statelor UE pentru a avansa pe calea integrării europene

SUA1 hour ago

Departamentul de Stat al SUA înființează o unitate pentru cercetarea și documentarea ”atrocităților comise de Rusia în Ucraina”: Dovezile vor fi puse la dispoziția publicului larg pentru a contracara dezinformarea rusă

ENERGIE2 hours ago

Nicolae Ciucă anunță că legea offshore trece astăzi de Parlament: În luna iunie vom avea prima moleculă de gaz din Marea Neagră. În cinci ani vom deveni independenți energetic

CONSILIUL DE SECURITATE2 hours ago

Bogdan Aurescu, invitat de Antony Blinken la două evenimente ale CS ONU privind securitatea alimentară pe fondul războiului din Ucraina

ROMÂNIA2 hours ago

Ministrul de Interne, la Washington: România a fost, este şi va rămâne un partener ”de nădejde” al SUA. Relaţia bilaterală este ”foarte puternică și a evoluat foarte mult în ultimele decenii”

ENERGIE2 hours ago

Klaus Iohannis: Este încurajatoare creșterea economică a României din primul trimestru al anului, peste așteptări în raport cu prognozele

U.E.3 hours ago

Macron: Livrările de arme și echipamente umanitare din Franța către Ucraina vor crește în intensitate în zilele și săptămânile următoare

CONSILIUL UE3 hours ago

Josep Borrell pledează pentru creșterea investițiilor în domeniul apărării: A cheltui împreună este cel mai bun mod de a cheltui mai bine

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Volodimir Zelenski anunță că a avut o discuție „lungă și semnificativă” cu Emmanuel Macron: Am pus problema alimentării cu combustibil a Ucrainei

NATO4 hours ago

Finlanda și Suedia au depus oficial cererile de aderare la NATO, o schimbare majoră a arhitecturii de securitate în Europa după invazia Rusiei în Ucraina

U.E.1 day ago

Viktor Orban, în debutul celui de-al cincilea mandat de premier: Deceniul care vine va fi unul al pericolelor, insecurității și războiului

ROMÂNIA2 days ago

Premierul Nicolae Ciucă a prezidat reuniunea Comitetului de monitorizare a PNRR: Timpul și ritmul în care acționăm sunt decisive pentru ca reformele și investițiile să se concretizeze cât mai repede

NATO3 days ago

Stoltenberg: Vom căuta modalități de a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la NATO

NATO3 days ago

Stoltenberg: Am discutat cu ministrul de externe turc și mă aștept să dăm curs rapid cererii de aderare a Finlandei și Suediei. Intenția Turciei nu este de a bloca aderarea la NATO

INTERNAȚIONAL3 days ago

Mai mult ajutor militar din partea SUA este în drum spre Ucraina, a anunțat șeful diplomației ucrainene după întâlnirea cu Antony Blinken

NATO3 days ago

Secretarul general adjunct al NATO: Finlanda și Suedia sunt cei mai apropiați parteneri ai NATO. Vom găsi condițiile pentru un consens dacă decid să solicite aderarea

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

De la Hiroshima, primul oraș din istorie bombardat nuclear, șeful Consiliului European denunță “referirile rușinoase ale Rusiei la utilizarea armelor nucleare”

ROMÂNIA6 days ago

Klaus Iohannis: Inflația și prețurile la energie au o singură cauză, războiul lui Putin împotriva Ucrainei. Vinovat este Putin

MAREA BRITANIE1 week ago

Într-un moment de cotitură pentru monarhia britanică, prințul Charles a deschis o nouă sesiune a Parlamentului britanic în locul reginei Elisabeta a II-a

Team2Share

Trending