Connect with us

SĂNĂTATE

Realizarea unui proiect guvernamental pentru digitalizarea sănătății, necesar. Ce mai solicită experții români de la nivel național și european

Published

on

© European Union, 2020

Pandemia COVID-19 a evidențiat necesitatea unui sistem de sănătate care să facă față unor schimbări de paradigmă în ceea ce privește asistența medicală la distanță, iar telemedicina a fost un instrument de mare ajutor pentru pacienți, dar și pentru medici în ultimii doi ani.

Astfel, digitalizarea sistemului de sănătate și a serviciilor de sănătate reprezintă un subiect de interes la nivel european, dar și național. Cu toate acestea, există o dezvoltare inegală a soluțiilor de digitalizare și e-Health în țările UE din Europa Centrală și de Est, potrivit unui raport realizat de Pricewaterhouse Coopers, pentru Federația Europeană a Asociațiilor şi Industriei Farmaceutice (EFPIA).

Autorități naționale, factori de decizie europeni, reprezentanți ai industriei farmaceutice au răspuns inițiativei lansate de Calea Europeană și Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) și au purtat un dialog deschis cu privire oportunitățile europene pentru digitalizarea sistemului de sănătate din România, dar și la etapele pe care trebuie să le parcurgă țara noastră în tranziția digitală pentru ca pacienții români să fie beneficieze în următorii ani de un acces facil la asistența medicală și la telemedicină.

Au fost discutate principalele lecții învățate de Uniunea Europeană de la începutul pandemiei și până în prezent, dar și necesitatea accelerării tranziției digitale în sistemele de sănătate ale Uniunii Europene, dar mai ales importanța ca autoritățile române, indiferent de culoarea politică, să stabilească o Strategie unitară pentru digitalizarea sănătății, o strategie care să coordoneze instituțiile în domeniu și care să fie conectată la directivele europene.

Digitalizarea sistemului de sănătate din România trebuie să permită accesul în mod transparent la date fiabile și care trebuie publicate în formate adaptate utilizării lor secundare, pentru analiza epidemiologică sau de politici de sănătate.

Subiectele de interes pentru România în domeniul digitalizării sănătății pot fi (listă non-exhaustivă): European Cancer Knowledge Database; European Cancer Imaging Initiative; Registrul inegalităților de management al cancerului în Statele Membre; Conectarea sistemelor de e-prescriere și dosar electronic al pacientului între Statele Membre; Conectarea și schimbul de informații între centrele de referință pentru bolile rare; Participarea la registre transnaționale în domeniul bolilor cronice; Consultațiile medicale la distanță la nivel național/transnațional și a doua opinie în imagistică sau anatomie patologică; Evaluarea aplicațiilor de sănătate în vederea rambursării, etc.

Realizarea unui proiect guvernamental care să acopere aspectele esențiale pentru digitalizarea în sănătate, necesar

Prof. Dr. Adrian Streinu-Cercel, Președintele Comisiei pentru sănătate din Senatul României, pledează pentru realizarea unui proiect guvernamental care să acopere aspectele esențiale pentru digitalizarea în sănătate: „Ca să fie un sistem integrat trebuie să plece de la un singur cap, adică de la Guvernul României. Dacă nu ne hotărâm cum vrem să arate această digitalizare, va fi fiecare cu baza lui de date, fiecare cu aplicația lui.”

  • Avem posibilitatea să facem un lucru foarte bun de la început și pentru asta trebuie să stăm la aceeași masă cu toții, indiferent de culorile politice, și să discutăm cum dorim să arate acest program național de digitalizare și cum să ne integrăm alături de celelalte țări, dacă ne dorim acest lucru.

România trebuie să-și stabilească un National Contact Point, care să alinieze țara noastră la directivele europene

Ștefan Busnatu, consilier pentru digitalizare al Ministrului Sănătății, a configurat în urmă cu an o strategie de digitalizare în sistemul de sănătate, care din păcate nu a fost integrată în PNRR.

  • ​Trebuie să stabilim un National Contact Point, care să se ocupe de întreaga componentă de digitalizare pentru a fi aliniați cu directivele de la Bruxelles și cu toate reformele europene. National Contact Point este un proiect de trei milioane de euro, care teoretic trebuie asumat de cineva. În acest moment cei de la CNAS au trimis asumarea din punct de vedere al coordonării. Este important să se decidă unde ar fi cel mai coerent să se creeze Punctul Național de Contact la nivelul României pentru digitalizare și transformare digitală.

A sosit momentul ca telemedicina să ofere pacienților o mai bună calitate a vieții, oferindu-le totodată medicilor instrumente noi

Adela Cojan, Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), a trecut în revistă cele mai recente etape la nivel național pentru transformarea digitală a sistemului de sănătate din România. A fost semnat un Memorandum la nivel guvernamental în vederea unei participări tripartite pentru accesare de fonduri europene pentru dezvoltarea proiectului „Sisteme informatice pentru conectarea la dosarul electronic de sănătate a furnizorilor de servicii paraclinice, ambulatorii de specialitate, de recuperare, de îngrijiri la domiciliu, furnizorii de servicii clinice, paliative, dispozitive medicale sau consultații de urgență la domiciliu”, fiind practic o extindere a dosarului electronic de sănătate, care a fost conceput inițial numai pe medicină de familie și spitale.

Totodată, s-a semnat încă un memorandum (pentru a prinde exercițiul financiar trecut), pentru un proiect, numit “Sistem informatic pentru Gestionarea Modernă a Accesului la servicii Medicale, Acte, recomandări și Tehnologii – SIGMA SMART” (Valoarea estimată a proiectului este de 166.844.006 lei cu TVA).

Un alt proiect ambițios prin care se va modifica întreaga platformă informatică a asigurărilor sociale de sănătate, care în momentul de față este depășită, poartă numele de „Sistem integrat de management în asigurările sociale de sănătate.” Pentru sistemul asigurărilor sociale de sănătate, implementarea tele-consultațiilor ar reprezenta o reducere a costurilor atât pentru pacient, dar și pentru cheltuielile de decontare ale sistemului. CNAS speră ca în decurs de maxim doi ani aceste proiecte să fie implementate

  • ​Avantajele societale și economice generate de utilizarea extinsă a telemedicinei sunt practic uriașe. În momentul de față suntem departe de a fi pe deplin în mijloc utilizării lor, dar cred că a sosit momentul ca telemedicina să ofere pacienților o mai bună calitate a vieții, oferindu-le totodată medicilor instrumente noi. Este o provocare, au fost rețineri, dar acum în ariile unde am introdus consultațiile la distanță au fost larg acceptate, tocmai de aceea le-am și prelungit în actele normative inclusiv pentru anul viitor.

Lipsa interoperabilității bazelor de date în sistemul medical, una dintre problemele critice

Adrian Hatos, Președintele Comisiei pentru știință, inovare și tehnologie din Senatul României, susține că una dintre probleme critice pe care o are tot sistemul public din România, nu doar cel medical, dar și administrația și învățământul, este interoperabilitatea bazelor de date sau interoperabilitatea datelor în general în sistemul de medicină, care face ca accesul și utilizabilitatea datelor să nu fie posibilă: „Avem posibilitate de datificare, tehnici de big data și comunicare la distanță în educație sau medicină. Problema în România este una în primul rând mai degrabă instituțională și umană, decât una tehnică.”

  • ​Au fost până acum resurse financiare publice și europene pentru digitalizare. Trebuie văzută care este problema pentru care se lucrează cu atâtea sisteme de baze de date, care nu pot să comunice între ele. Avem oportunitatea finanțărilor PNRR, dar și implementarea unui Cloud guvernamental prin care să forțăm înființarea sau implementarea unei infrastructuri de date care să fie unitară, standardizată la nivel național, astfel încât să putem comunica în diversele structuri și să putem valorifica oportunitățile pe care telemedicina le oferă.
  • ​De asemenea, în tranziția digitală trebuie inclusă și schimbarea atitudinii față de tehnologie a medicilor și pacienților.
  • Comisia pentru știință, inovare și tehnologie din Senatul României poate să inițieze legi și poate să susțină legi în domeniu. Poate iniția în Senat dezbateri pe tema digitalizării în sănătate.

Îmbunătățirea competențelor digitale ale utilizatorilor, necesară în următorii ani

Marius Humelnicu, Președintele Comisiei pentru comunicații și tehnologia informației, din Senatul României, susține că tranziția digitală este o prioritate atât națională, cât și europeană și că factorul digital este indispensabil pentru buna funcționare a economiei și a societății.

  • ​Avem o multitudine de baze de date, insulare, iar cetățeanul are nevoie doar de un punct de acces. Atunci când implementăm proiecte la nivelul CNAS, la nivelul spitalelor sau comunităților locale este nevoie de creșterea competențelor digitale ale utilizatorilor. Este important să creștem nivelul de performanță, dacă utilizatorul ajunge să nu poată lucra cu un sistem performant. Sistemele informatice trebuie realizate astfel încât să fie ușor de utilizat.

Tema digitalizării este esențială în domeniul medicamentului. România, activă în acțiunile comune europene

Monica Negovan, Director, Direcția Politica Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale în Ministerul Sănătății, a transmis că România este puțin în urma altor state în ceea ce privește informatizarea în domeniul medicamentului, iar un sistem digital de management al tuturor informațiilor despre medicamente este absolut necesar. Sunt proiecte pe care Ministerul Sănătății își dorește să le continue pentru că ele sunt deja începute, dar este nevoie de finanțare, de aceea este atât de important PNRR-ul.

  • ​Tema digitalizării este esențială în domeniul medicamentului cel puțin, pentru că reprezintă un instrument de bază al tuturor mecanismelor necesare în a ne îndeplini obiectivul nostru principal: accesibilitatea și disponibilitatea medicamentelor. Sperăm că putem demara efectiv implementarea proiectelor regăsite în PNRR pe care le avem în lucru, suntem pregătiți în această direcție și să dezvoltăm proiecte: digitalizarea anumitor procese din cadrul autorizării unităților farmaceutice (eliminarea obligativității depunerii de documente ce conțin informații care sunt disponibile deja la nivelul altor instituții).
  • Este nevoie de interoperabilitate în sistemul public. Ne gândim la o suită de aplicații, spre deosebire de o aplicație mamut care poate fi mai greoaie. Aceste aplicații trebuie să îndeplinească roluri specifice, pe care să le putem interconecta. Aplicația informatică de gestionare a aprobării prețurilor maximale la medicamente este foarte importantă.

Registrele de pacienți, cel mai important lucru la ora actuală când vorbim de digitalizarea sănătății

Felicia Ciulu Costinescu, Director, Direcția Evaluare Tehnologii Medicale, Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR), susține că digitalizarea sănătății a devenit o necesitate privind facilitarea traseului pacientului în sistemul medical și care s-a accentuat în contextul pandemic.

  • ​Experții ANMDMR sunt activi și prezenți în grupurile de lucru de la Bruxelles ale Agenției Europene a Medicamentului (EMA) sau ale Comisiei Europene, inclusiv în task force-urile dedicate transformării digitale: „Această preocupare vine din nevoia de a le oferi pacienților UE soluții inovatoare și tehnologii emergente. Toate acestea se pot realiza doar prin proces de transformare și optimizare a proceselor de reglementare, de îmbunătățire a centrelor de expertiză, a furnizării unor soluții digitale și a realizării unui ecosistem de e-learning. Toate acestea necesită investiții în timp, dar procesul a fost demarat și va aduce beneficiile pentru care acesta a fost conceput.
  • ​Paradigma digitalizării este una complexă. Registrele de pacienți sunt cel mai important lucru la ora actuală când vorbim de digitalizarea sănătății. Necesitatea acestor registre este și mai mare, deoarece terapiile personalizate cu costuri foarte mari bat la ușă. Aceste registre vor fi utile când vrem sa avem acces la niște date. Interconectarea lor cu platforme din domeniul sănătății atât naționale, cât și cele existente la nivelul european. Principalul scop este dezvoltarea unui set de date comun pentru a veni în sprijinul deciziei de rambursare, cât și pentru a veni în sprijinul tehnicienilor pentru a avea ușor acces la datele medicale.
  • Tehnologiile digitale, colectarea și integrarea inteligentă a datelor reprezintă prezentul și viitorul pentru accesul pacienților la tratamente personalizate, eficiente și sigure.

Conducerea Autorității pentru Digitalizarea României (ADR) a transmis în mesajul său în cadrul expert meeting-ului din data de 14 decembrie detalii despre obiectivele proiectului RegInterMed. Potrivit ADR, în luna octombrie, Ministerul Sănătății a pus în consultare publică caietul de sarcini al proiectului RegInterMed.

  • Prin proiect, se vor implementa 100 registre de boală pentru 18 specialităţi. Acestea vor fi stabilite distinct în perioada de implementare. De asemenea, vor fi implementate 4 registre specifice pentru INSP (Registrul „raportare substanțe biocide”, Registrul calitatea apei potabile (RECAP), Registrul operativ naţional informatizat al bolilor profesionale, Registrul privind gestionarea deşeurilor rezultate din activitatea medicală).
  • Va avea o întâlnire de lucru miercuri, 15 decembrie, cu noua conducere delegată de Ministerul Sănătăţii pentru acest proiect.

Comisia ​Europeană ​analizează​ posibilitate a​unor​ registre ​europene ale pacienților, dar condiția este să existe registre naționale în toate statele UE

Europarlamentarul Cristian Bușoi, Președintele Comisiei pentru Industrie și Cercetare din Comisia ITRE din Parlamentul European, în calitate de raportor al Parlamentului European pentru programul de sănătate al UE, EU4Health, a insistat ca una dintre prioritățile acestui program să fie digitalizarea în sănătate la nivel european și crearea EU Health Data Space, care este o inițiativă a Comisiei Europene pe care o susține.

  • Am susținut de asemenea ca banii din acest program să finanțeze interoperabilitatea între diverse sisteme de e-health la nivel național, precum registrele electronice ale pacienților care să fie interconectate și prescription, care este o soluție de e-health ce se regăsește în majoritatea țărilor europene și acest lucru trebuie interconectat.
  • Comisia Europeană analizează posibilitatea unor registre europene ale pacienților, dar condiția este să existe registre naționale în toate statele UE, cel puțin pentru cancer și bolile rare unde numărul pacienților nu este atât de mare, ar fi mai ușoară gestionarea acestor pacienți. La nivel european, digitalizarea în sănătate este o componentă esențială. EU4Health nu poate face altceva decât să dea o linie generală, la fel cum EU Health Data Space va crea niște reguli de guvernanță, de interoperabilitate.
  • ​România trebuie să acorde prioritate acestor proiecte pentru a putea folosi banii din finanțări europene.

România dispune de toate instrumentele necesare pentru a-și digitaliza sistemul de sănătate și pentru a oferi pacienților români condiții europene și de calitate în materie de sănătate și telemedicină. Este esențial ca factorii de decizie și politicul să aibă proiecte orientate spre viitor și adaptate la cerințele europene pentru ca pacienții români să beneficieze de oportunitățile tranziției digitale.

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

COMISIA EUROPEANA

Mortalitatea prin cancer în România este peste media Uniunii, această boală reprezentând a doua cauză principală de deces din țara noastră, după bolile cardiovasculare, relevă raportul UE și OCDE

Published

on

© European Union, 2020/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) prezintă astăzi, în perspectiva Zilei mondiale de luptă împotriva cancerului, care va avea loc la 4 februarie, primele profiluri de țară în materie de cancer din Registrul european privind inegalitățile în domeniul cancerului pentru toate statele membre ale UE, Norvegia și Islanda.

Potrivit unui comunicat al instituției europene, profilurile arată că țările UE au cheltuit o sumă considerabilă, aproape 170 de miliarde EUR, pentru îngrijiri oncologice (în 2018).

O altă constatare importantă este că cea mai frecventă cauză a deceselor cauzate de cancer rămâne, de departe, cancerul pulmonar. Există, de asemenea, inegalități mari în ceea ce privește ratele mortalității cauzate de cancer atât între țările din UE, cât și în interiorul lor.

Acest lucru se poate explica parțial prin expunerea variabilă la factorii de risc ai cancerului, dar și prin capacitatea diferită a sistemelor de sănătate de a oferi acces rapid și gratuit la diagnosticarea timpurie, precum și la îngrijiri și tratamente oncologice de înaltă calitate.

Profilurile arată că identificarea provocărilor și schimbul de bune practici între statele membre pot ajuta țările să abordeze inegalitățile în materie de cancer.

Profilurile vor fi lansate cu ocazia unei conferințe la nivel înalt, desfășurate în cadrul Planului de combatere a canceruluiConferința privind cancerul – Echitate, excelență și inovare: îngrijiri oncologice moderne pentru toți”, organizată în comun de Comisie și de președinția suedeză a Consiliului Uniunii Europene.

Profil de țară privind cancerul – România

OCDE relevă în raportul pentru România că mortalitatea prin cancer este peste media UE și a crescut pentru șase tipuri de cancer din anul 2000.

Mai mult, cancerul reprezintă a doua cauză principală de deces din țara noastră, după bolile cardiovasculare, reprezentând 19 % din totalul deceselor. În anul 2019, 50 324 de persoane au murit prin cancer în România, arată documentul.

Rata de mortalitate prin cancer standardizată în funcție de vârstă a fost cu 7 % mai mare decât media UE în anul 2019 și a avut un progres foarte modest față de anul 2011 comparativ cu media UE.

© OCDE

România, progrese modeste în prevenirea mortalității prin cancer 

În timp ce, în România, mortalitatea prin cancer a scăzut cu 1 % în rândul bărbaților și a crescut cu 1 % în rândul femeilor în perioada 2011-2019, în UE ea a scăzut cu 10 % în rândul bărbaților și cu 5 % în rândul femeilor. Diferența dintre rata de mortalitate prin cancer între România și media UE a crescut de la – 1 % la 7 % în cursul deceniului, ca urmarea progresului modest înregistrat în România. Această situație este legată în special de ratele mai ridicate ale mortalității în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani. În 2019, rata mortalității în rândul bărbaților cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani a fost cu 64 % mai mare decât media UE.

© OCDE

Cancerul pulmonar și cancerul colorectal sunt primele două cauze de mortalitate prin cancer

Principalele cauze de mortalitate prin cancer în România sunt cancerul pulmonar, cancerul colorectal și cancerul de prostată în rândul bărbaților, respectiv cancerul de sân, cancerul pulmonar, cancerul colorectal și cancerul de col uterin în rândul femeilor.

Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică constată că România a înregistrat o ușoară creștere a mortalității pentru șase dintre primele zece tipuri de cancer în ultimul deceniu.

© OCDE

Ratele mortalității prin cauze prevenibile și prin cauze tratabile sunt mai mari în România decât mediile aferente ale UE

În 2018, în România au fost raportate 15 589 de decese prevenibile  și 6 999 de decese prin cauze tratabile, fiecare categorie reprezentând 6 % din decesele prevenibile, respectiv prin cauze tratabile din UE, în condițiile în care populația României reprezintă 4 % din populația UE. În anul 2011 existau diferențe procentuale substanțiale între ratele mortalității prevenibile, respectiv între ratele mortalității de cauze tratabile între România și UE (în particular pentru mortalitatea prevenibilă) și aceste diferențe au crescut în timp.

© OCDE

Evoluția mortalității prin cancer în România în ultimul deceniu a prezentat diferențe în creștere față de media UE din cauza progreselor mai lente în controlul cancerului. Inegalitățile socioeconomice se reflectă clar în ratele mortalității prin cancer, care sunt mai mari în zonele rurale și în regiunile mai puțin dezvoltate ale țării.

OCDE recomandă acordarea unei priorități ridicate controlului cancerului în viitor și intensificarea colaborării cu UE în acest domeniu pentru accelerarea progreselor din țara noastră.

În martie 2022 au avut loc o serie de dezbateri publice privind Strategia Națională de Sănătate 2022-2030. Strategia conține obiective pentru controlul cancerului care includ prevenția primară, screeningul, accesul la servicii de diagnostic, tratament, reabilitare și îngrijiri paliative, îmbunătățirea infrastructurii și sporirea calității asistenței medicale. În plus, a fost prezentat spre adoptare Planul național de combatere a cancerului pentru perioada 2022-2027, plan bazat pe cei patru piloni ai Planului european de combatere a cancerului.

Pentru perioada de programare 2021-2027 a UE, România a propus un program specific, Programul Sănătate 2021-2027, care alocă aproximativ 400 de milioane EUR pentru prevenție, depistare timpurie și screening, diagnostic și tratament, infrastructură de cercetare, formarea profesioniștilor și elaborarea de standarde și protocoale de practică în domeniul cancerului.

Factorii de risc și politicile de prevenție

În 2019, principalii factori de risc care au contribuit la povara globală a cancerului în 2019 au fost factorii comportamentali (fumatul, consumul de alcool, supraponderalitatea și obezitatea) și factorii de mediu. Prevalența majorității factorilor de risc de cancer este mai mare în România decât în alte țări ale UE, constată OCDE, care recomandă intensificarea eforturilor pentru prevenție. În anul 2020, cheltuielile cu serviciile de prevenție au reprezentat 1,9 % din cheltuielile de sănătate curente, sub media de 3,4 % din UE.

© OCDE

Depistarea precoce

Depistarea precoce și screeningul pentru cancer au fost recunoscute drept priorități ale intervențiilor de sănătate publică în cadrul strategiei anterioare, Strategia Națională de Sănătate 2014-2020.

Cu toate acestea, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică constată că în România nu există practici sistematice de screening pentru cancer, iar cheltuielile cu măsurile de prevenție sunt scăzute.

În ultimii cinci ani, România a depus eforturi și a alocat resurse pentru dezvoltarea unor programe de screening populațional (screening oferit unei populații-țintă specifice expuse riscului) pentru cancerul de col uterin, de sân și de colon, elaborând și punând în aplicare programe-pilot finanțate din fonduri UE. Aceste programe-pilot au ca obiective dezvoltarea infrastructurii și elaborarea ghidurilor naționale de screening formarea profesioniștilor din domeniul sănătății și adresarea cu prioritate a grupurilor de populație vulnerabilă.

În ultimii ani s-a îmbunătățit, de asemenea, informarea publicului cu privire la screeningul pentru cancer.

OCDE amintește de un sondaj național referitor la atitudinile față de cancer, care relevă că peste 50 % din populație consideră că depistarea precoce a cancerului este posibilă, iar 80 % consideră că prevenirea cancerului este posibilă (Institutul Național de Sănătate Publică și Institutul Oncologic din Cluj-Napoca, 2020).

Așadar, oamenii ar fi dispuși să participe la programe de screening pentru cancer, cu condiția ca serviciul să fie disponibil și ușor accesibil.

De altfel, acestea se numără printre principalele provocări identificate de OCDE.

Performanța îngrijirii pacienților oncologici

Chiar dacă îngrijirea și tratamentul sunt gratuite pentru toți pacienții oncologici, se mențin însă bariere financiare și bariere de acces – cu precădere în ceea ce privește serviciile de diagnosticare precoce și serviciile ambulatorii, în special pentru anumite grupuri vulnerabile, deplânge organizația, care explică că aceste bariere rezultă din distribuția inegală a serviciilor în profil teritorial și din lipsa de continuitate dintre diferitele niveluri de servicii.

Accesul la terapii noi este mai lent în România decât în UE. Deficitul de resurse umane induce o presiune suplimentară asupra furnizării la timp a serviciilor de îngrijire.

Planul european de combatere a cancerului este un pilon esențial al Uniunii europene a sănătății, anunțată de președinta von der Leyen în 2020.

Lansat în 2021, Planul de combatere a cancerului stabilește o abordare nouă a UE în ceea ce privește prevenirea cancerului și tratamentele și îngrijirile oncologice, prin integrarea aspectelor de sănătate în toate politicile și prin asocierea cu părți interesate din diverse sectoare.

Planul propune 10 inițiative emblematice și numeroase acțiuni pentru a aborda întregul parcurs al bolii.

Continue Reading

ROMÂNIA

Miniștrii sănătății din România și Franța au semnat un Memorandum de Înțelegere pentru organizarea sistemelor de sănătate, donarea și transplantul de organe, prevenirea și controlul bolilor transmisibile

Published

on

© Ministerul Sănătății

România și Franța vor colabora în domeniul schimbului de informații cu privire la organizarea sistemelor de sănătate și de asigurări de sănătate, donarea și transplantul de organe, prevenirea și controlul bolilor transmisibile și a riscurilor epidemice, prevenirea și abordarea integrată a bolilor netransmisibile și reducerea factorilor de risc care sunt implicați în producerea acestora.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Sănătății, joi a avut loc semnarea, la Paris, a Memorandumului de Înțelegere de către ministrul Sănătății din România, Alexandru Rafila, și ministrul Sănătății și Prevenției din Republica Franceză, François Braun. Au participat la discuții si la ceremonie oficiali ai ministerului de profil din Franța și membri ai Ambasadei României în Franța.

Ministrul Sănătății s-a întâlnit în cursul zilei cu experți francezi în domeniul sănătății, iar ulterior va vizita si va avea consultări cu reprezentanți ai unor spitale din Paris, ai Agenției de Biomedicină și ai Înaltei Autorități pentru Sănătate, pentru dezvoltarea colaborării concrete în domeniul medical.

Printre temele de discuție se numără colaborarea în domeniul controlului cancerului, modele de bună practică în domeniul asistenței medicale primare, dezvoltarea serviciilor de medicină de urgență și asistență medicală spitalicească, și îmbunătățirea sistemului de asigurări de sănătate, Franța având unul dintre cele mai bune sisteme de sănătate din UE.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

UE lansează Inițiativa europeană privind imagistica în domeniul cancerului. Va contribui la crearea infrastructurii digitale care va conecta resursele și bazele de date cu date imagistice privind cancerul din întreaga UE

Published

on

© European Union 2021 - Source: EP/Brigitte Hase

Comisia Europeană demarează procesul de construire a instrumentelor care să îi ajute pe medici și cercetători să facă progrese în combaterea cancerului prin lansarea, luni, la Bruxelles, a Inițiativei europeană privind imagistica în domeniul cancerului, menită să sprijine furnizorii de servicii medicale, institutele de cercetare și inovatorii să utilizeze în mod optim soluțiile inovatoare bazate pe date pentru tratamentul și îngrijirile acordate pacienților cu cancer.

Inițiativa, o acțiune emblematică în cadrul Planului european de combatere a cancerului, va contribui la crearea unei infrastructuri digitale care va conecta resursele și bazele de date cu date imagistice privind cancerul din întreaga UE, asigurând, în același timp, respectarea unor standarde etice ridicate, încrederea, securitatea și protecția datelor cu caracter personal. De asemenea, vor fi conectate inițiativele europene și naționale, rețelele spitalicești, precum și registrele de cercetare care cuprind date imagistice și alte date relevante privind sănătatea.

Inovarea tehnologică, în combinație cu protecția datelor, poate crea un cadru de încredere pentru cercetători, inovatori, medici și pacienți. Datorită noii Inițiative europene privind imagistica în domeniul cancerului, cercetătorii vor avea acces eficient la mai multe date de înaltă calitate pentru a studia această boală și a aprofunda nivelul de înțelegere pe care îl avem în acest domeniu. Inovatorii vor putea să dezvolte și să testeze soluții bazate pe date pentru îngrijirea pacienților cu cancer. Prin facilitarea dezvoltării de soluții bazate pe date, medicii vor câștiga în precizie și rapiditate în legătură cu deciziile clinice, diagnosticele, tratamentele și medicina predictivă, în beneficiul pacienților cu cancer.

În plus, inițiativa va sprijini altruismul în materie de date al cetățenilor, care își vor putea da în mod voluntar consimțământul sau permisiunea de a pune la dispoziție datele pe care le generează, ca modalitate de îmbogățire a seturilor de date privind sănătatea.

O infrastructură transfrontalieră, interoperabilă și sigură, care va proteja viața privată și va accelera inovarea în domeniul cercetării medicale. De exemplu, va fi posibilă antrenarea noilor tehnologii care utilizează inteligența artificială (IA) pe baza unui set amplu de date, care este standardizat și respectă pe deplin Regulamentul general privind protecția datelor (RGPD). Acest lucru va accelera dezvoltarea de instrumente inovatoare, care să poată diagnostica mai rapid cancerul și să ofere o îngrijire personalizată îmbunătățită.

Promovarea cercetării și îngrijirii în domeniul sănătății cu ajutorul tehnologiei digitale

În conformitate cu Strategia europeană privind datele și cu spațiul european al datelor medicale, Inițiativa europeană de imagistică în domeniul cancerului este una dintre inițiativele emblematice ale Planului european de combatere a cancerului. Planul va reuni inovarea în domeniul tehnologiei digitale și protecția datelor la nivel european pentru a crea un cadru sigur și de încredere care să le ofere cercetătorilor, inovatorilor și medicilor acces la date valoroase.

Principalele organizații, instituții și întreprinderi europene de cercetare vor colabora pentru a proiecta infrastructura care: 

  • le va oferi clinicienilor, cercetătorilor și inovatorilor europeni un acces facil la cantități mari de date imagistice privind cancerul;
  • va sprijini testarea și dezvoltarea de instrumente de medicină personalizată pentru a îmbunătăți diagnosticarea cancerului și tratamentele oncologice;
  • va sprijini crearea de noi seturi de date privind cancerul și va asigura interoperabilitatea datelor existente, în conformitate cu Strategia europeană privind datele.

În urma lansării de luni a Inițiativei europene privind imagistica în domeniul cancerului prin două proiecte, proiectul EUCAIM și mecanismul de testare și experimentare a IA în domeniul medical (TEF-Health), se preconizează că, până în decembrie 2023, proiectarea infrastructurii digitale paneuropene se va încheia și mecanismele de colaborare vor fi instituite.

Furnizorii de date vor putea apoi să se conecteze la această nouă platformă federată europeană. Prima versiune a platformei va fi publicată până la sfârșitul anului 2024, iar versiunea finală este așteptată până la sfârșitul anului 2025. Infrastructura digitală va fi pe deplin operațională și va funcționa în 2026.

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL10 hours ago

Președintele Poloniei: Joe Biden ar putea veni în luna februarie în partea noastră de Europă, Europa Centrală, care se întinde din România până în Estonia

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI10 hours ago

Eurodeputatul Rareș Bogdan, apel către președinția suedeză a Consiliului UE să supună la vot aderarea României la Schengen: Românii contribuie esențial la stăvilirea migrației ilegale

MAREA BRITANIE11 hours ago

Discuțiile dintre Marea Britanie și UE privind Irlanda de Nord sunt ”foarte constructive”, dar nu s-a ajuns încă la un acord, clarifică Ursula von der Leyen

ROMÂNIA11 hours ago

Eurostat: Cu o pondere de circa 25% din cheltuielile gospodărești, românii sunt europenii care cheltuie cel mai mult pe alimente și băuturi fără alcool

SCHENGEN12 hours ago

Ministrul de externe Bogdan Aurescu, asigurat de omologul estonian că “România poate să conteze solid și ferm pe Estonia pentru aderarea la Schengen”

COMISIA EUROPEANA12 hours ago

Legea privind serviciile digitale: CE oferă orientări pentru platformele online și motoarele de căutare cu privire la publicarea numărului de utilizatori în UE

COMISIA EUROPEANA12 hours ago

Mortalitatea prin cancer în România este peste media Uniunii, această boală reprezentând a doua cauză principală de deces din țara noastră, după bolile cardiovasculare, relevă raportul UE și OCDE

ENERGIE13 hours ago

Ursula von der Leyen salută inițiativa Transgaz și a operatorilor de transport gaze naturale din Bulgaria, Ungaria și Slovacia de a extinde cooperarea UE cu Azerbaidjan

COMISIA EUROPEANA13 hours ago

Comisia Europeană prezintă Planul Industrial pentru Pactul Verde. Ursula von der Leyen: Europa este hotărâtă să conducă revoluția tehnologiilor curate

NATO14 hours ago

Turcia privește pozitiv cererea Finlandei de aderare la NATO, dar Suedia ”să nu se deranjeze în acest moment” pentru că nu vom spune ”da” candidaturii sale, anunță președintele Recep Tayyip Erdogan

COMISIA EUROPEANA13 hours ago

Comisia Europeană prezintă Planul Industrial pentru Pactul Verde. Ursula von der Leyen: Europa este hotărâtă să conducă revoluția tehnologiilor curate

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

De la Chișinău, premierul danez anunță că ”noi, în cadrul UE, suntem hotărâți să creştem asistenţa macrofinanciară pentru Republica Moldova”

NATO5 days ago

Ungaria se alătură Cehiei și Poloniei în misiunile de protejare a spațiului aerian al Slovaciei

U.E.5 days ago

Ministrul de externe al Olandei: România a parcurs un drum extraordinar. Am spus că vom sprijini aderarea României la Schengen și ne menținem angajamentul luat

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Nicolae Ciucă a discutat cu miniștrii de externe ai Franței și Olandei despre aderarea României la Schengen și sprijinirea R. Moldova

NATO6 days ago

Grupul de luptă NATO de la Cincu: Miniștrii de externe ai României, Olandei și Franței reafirmă solidaritatea și unitatea aliată pentru apărarea flancului estic

NATO6 days ago

Vizită istorică la NATO: Președintele Israelului s-a adresat în premieră aliaților reuniți în Consiliul Nord-Atlantic

ROMÂNIA6 days ago

Premierul Nicolae Ciucă: PIB-ul României a crescut cu 49 de miliarde de euro în 2022. Pentru acest an prognoza este una favorabilă, cu o creștere de 2,8%

PARLAMENTUL EUROPEAN7 days ago

Din Parlamentul European, președintele Israelului a îndemnat la comemorarea „alianței sacre făurite în paralel cu Holocaustul” pentru cinstirea supraviețuitorilor și combaterea antisemitismului

PARLAMENTUL EUROPEAN7 days ago

Roberta Metsola evidențiază responsabilitatea generației actuale de a menține vie memoria victimelor Holocaustului: Ura încă găsește multe voci care o disculpă. Nu putem permite nimănui să găsească alinare în ignoranță

Team2Share

Trending