Connect with us

ROMÂNIA

Rectorul SNSPA, Remus Pricopie: Este numai o chestiune de timp până când voci oficiale îl vor numi direct și explicit pe Putin criminal de război

Published

on

© Remus Pricopie - Facebook

Rectorul SNSPA, Remus Pricopie, a dat startul unei dezbateri privind viitorul regimului lui Vladimir Putin în contextul în care acesta urmează, mai devreme sau mai târziu să fie numit direct „un criminal de război”.

Cine se va mai asocia cu un criminal de război?

Au început să curgă acuzațiile de crime de război. Iar crime fără criminali, evident, nu există. Prin urmare, este numai o chestiune de timp până când voci oficiale – și nu numai analiști sau politicieni – îl vor numi direct și explicit pe Putin criminal de război.

Informațiile de pe frontul ucrainean, deși încă neclare, ne dau suficiente indicii în acest sens. Spitale, blocuri de locuințe, magazine, bănci, alte tipuri de obiective non-militare au fost atacate de armata rusă de ocupație, iar numărul victimelor, morți și răniți, în rândul civililor (copii, femei, bătrâni) este în creștere. La acest număr de decese din ultimele patru zile mai trebuie să adăugăm miile de morți înregistrați începând cu 2014, mai exact de la momentul ocupării peninsulei Crimeea și declanșarea operațiunilor militare rusești – de tip „steag fals” – din estul Ucrainei. Ori exact aceasta este una dintre componentele definiției crimelor de război – atac deliberat asupra civililor neimplicați în conflict, coordonat de grupuri organizate, aflate, în cazul de față, sub comanda Președintelui Rusiei.

În aceste condiții, oare cine va fi atât de iresponsabil pentru a se mai asocia cu un criminal de război?

Câțiva din cercul de apropiați ai lui Putin și, în același timp, actori principali în acest demers criminal (miniștrii de externe și apărare, alți înalți demnitari etc.) nu mai au cale de întoarcere. La un moment dat, după înlăturarea de la putere a lui Putin – fapt ce va fi realizat chiar de către rușii responsabili – acești complici vor fi toți urmăriți și deferiți justiției (naționale sau internaționale). Dar ceilalți? De exemplu, diplomații, care se află în slujba țării, în misiuni diplomatice, peste tot în lume, vor dori să fie asociați cu un criminal de război sau se vor delimita de Putin? Dar ofițerii care coordonează cei peste 150.000 de soldați ruși în cel mai rușinos atac al ultimilor 80 de ani? Dar purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Rusiei, cea care amenință în stânga și în dreapta, în numele „patriei” sale, s-a gândit că într-o zi ar putea și ea să răspundă pentru viețile pierdute în aceste zile? Ce vor alege aceste persoane? Să rămână lângă Putin până în ultima zi sau să dea dovadă de responsabilitate, să se delimiteze de Președintele Rusiei și să-și salveze nu numai cariera, dar și dreptul lor și al copiilor lor de a trăi cu demnitate?
Din câte vedem cu toții, tot mai multe voci din Rusia spun NU războiului, NU crimei și NU comportamentului criminal al lui Putin. De la copiii unora dintre cei care conduc azi Rusia, la oameni de cultură și – surprinzător – oligarhi au început să respingă public acțiunile militare criminale ale lui Putin, desfășurate zilele acestea în Ucraina.
* * *
Aceleași întrebări pot fi puse și unor „iubitori de Putin” din România. Oare toți susținătorii AUR doresc să rămână cu eticheta de „teleghidați de Moscova” sau decid să se delimiteze de actuala conducere iresponsabilă a partidului, care seamănă tot mai mult cu o gașcă de bătăuși? Dar „jurnaliștii” (este adevărat, nu mulți) care de dimineața până seara cultivă ura în rândul românilor, ce vor face? Oare „analiștii” care ne-au spus ani de zile cât de rele sunt toate instituțiile statului și oamenii politici care le conduc vor continua retorica lui Putin sau vor intra în „adormire”, în așteptarea unui alt „client” interesat de destabilizarea României.
Acestea sunt lucruri pe care Statul Român le cunoaște și le-a tolerat ani de zile, chiar decenii, de teama interpretărilor care ar putea fi asociate unui demers de deconspirare a unor personaje sulfuroase. Lăsându-i însă în pace, pe de o parte, au acționat, în schimbul unor beneficii financiare considerabile, și au trădat România și interesele sale strategice (exploatarea gazelor din Marea Neagră, vânzarea unor active către actori mafioto-statali din est etc.), iar, pe de altă parte, au strigat continuu, pe la televiziunile unde au avut acces, „Trădătorii!”. Adică, în înțelepciunea populară, avem hoțul care strigă „hoții”. Nu ai nevoie de servicii speciale pentru a-i identifica. Îi vezi zilnic cum se scaldă în promiscuitate, căutând „dictatorul”, „omul negru”, „statul paralel”, „cadavrele politice”, „vânzătorii de țară”, „sorosiștii”, „harvardiștii”, „acoperiții” etc., dar uită să se privească în oglindă.

Evident, într-o țară democratică, este foarte important să existe opinii diverse, să existe opoziție la acțiunile puterii, oamenii politici să fie criticați, atunci când sunt argumente, indiferent dacă vorbim de președintele țării sau de un politician oarecare. Dar când acestea depășesc cadrul democratic și limitele legale (finanțări clandestine din străinătate, pentru a participa la acțiuni de destabilizare a unei țări, identificate nu numai în România, dar și în alte state occidentale), atunci nu mai vorbim de un tablou democratic clasic, ci de atentate la stabilitatea și securitatea unei națiuni. Unele acțiuni „patriotice” depășesc și bunul simț elementar. De exemplu, să-l numești pe Președintele României dictator în ziua în care Putin ne amenință cu arsenalul său nuclear este fie o problemă de ordin medical, fie una de ordin militar, dar cu comanda din afara țării.
* * *

Revin la întrebarea inițială:
Oare toți acești vânzători de țară și violatori ai legilor umanității (fie ei din Rusia, România, Franța, Germania, Marea Britanie etc.), dar iubitori de Putin, vor rămâne lângă Președintele Rusiei – un criminal de război – până în ultima clipă?

Pentru cei încă nehotărâți, puțină lectură pe marginea unor cazuri similare, respectiv a unor oameni politici foarte puternici, care s-au crezut nemuritori, dar care în final au ajuns în boxa criminalilor de război, alături de „echipa” lor, nu ar strica.

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană aprobă României o schemă de ajutor de stat în valoare de 358 mil. de euro pentru sprijinirea întreprinderilor afectate de pandemie 

Published

on

euro bani moneda
© Calea Europeană-Zaim Diana

Comisia Europeană a aprobat României o schemă de ajutor de stat în valoare de 358 de milioane de euro pentru sprijinirea companiilor mici și mijlocii afectate de pandemia de COVID-19, se arată în comunicatul oficial. 

Schema a fost aprobată în temeiul Cadrului temporar pentru ajutoarele de stat. Măsura va fi deschisă microîntreprinderilor, întreprinderilor mici și mijlocii afectate de pandemia de coronavirus și care activează în sectoare precum cel al producției, comerțul sau cazări.

În cadrul schemei, ajutorul va lua forma unor subvenții directe. Măsura are ca scop să ajute companiile să finanțeze investițiile în active pentru a depăși deficitul de investiții acumulat în economie din cauza crizei coronavirusului. Se estimează că de această măsură vor beneficia aproximativ 1.000 de companii.

Comisia a constatat că schema românească este în conformitate cu condițiile stabilite în cadrul temporar.

În special: ajutorul (i) nu va depăși 1% din bugetul total al schemei pentru fiecare beneficiar; (ii) va beneficia de investiții în active corporale și necorporale, dar nu și de investiții financiare; (iii) nu va depăși intensitățile maxime ale ajutorului, stabilite în cadrul temporar; și (iv) va fi acordat până la 31 decembrie 2022.

Comisia a concluzionat că măsura este necesară, adecvată și proporțională pentru a facilita dezvoltarea anumitor activități economice, care sunt importante pentru o redresare durabilă a economiei, în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (c) din TFUE și cu condițiile stabilite în cadrul temporar. Pe această bază, Comisia a aprobat măsura în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat. Mai multe informații privind cadrul temporar și alte acțiuni întreprinse de Comisie pentru a aborda impactul economic al pandemiei de coronavirus pot fi găsite aici.

Continue Reading

ROMÂNIA

Eurostat: România, pe primul loc în UE în ceea ce privește ponderea cheltuielilor pentru protecție împotriva incendiilor. În 2020, țara noastră a alocat 690 de milioane de euro pentru aceste servicii

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Incendiile din Europa au devastat mii de hectare de teren în Franța, Portugalia, Spania, Italia și Grecia, punând la încercare pompierii din țările afectate.

În 2021, aproximativ 365.000 de persoane erau angajate ca pompieri profesioniști, reprezentând 0,2% din totalul locurilor de muncă din UE, relevă cele mai recente date publicate de Eurostat.

Estonia, Cipru, România și Slovacia (toate în jur de 0,4% din totalul locurilor de muncă) au înregistrat cea mai mare pondere a pompierilor în rândul forțelor de muncă. Astfel, anul trecut, țara noastră avea anul trecut 28.296 de pompieri. 

În ceea ce privește vârsta, majoritatea pompierilor sunt relativ tineri, mare parte dintre aceștia  regăsindu-se în grupele de vârstă 35 – 39 de ani și 40 – 44 de ani (61.000 de persoane în fiecare categorie de vârstă). În egală măsură, peste 55.000 de pompieri aveau în 2021 peste 55 de ani.

În 2020, guvernele din Uniunea Europeană au cheltuit 32,9 miliarde de euro pentru protecția împotriva incendiilor

În 2020, cheltuielile publice generale din cele 27 de state membre ale UE pentru ”servicii de protecție împotriva incendiilor” s-au ridicat la 32,9 miliarde de euro, ceea ce reprezintă o creștere de 6,4% față de 2019, când cheltuielile au fost de aproximativ 30,9 miliarde de euro.

Ponderea în cheltuielile guvernamentale a fost de 0,5 %. În general, în UE, cheltuielile guvernamentale pentru serviciile de protecție împotriva incendiilor au rămas stabile la aproximativ 0,4 – 0,5 % din totalul cheltuielilor guvernamentale de la începutul publicării datelor statistice cu privire la acest indicator, în 2001.

Ponderea cheltuielilor guvernamentale pentru protecția împotriva incendiilor în raport cu cheltuielile totale variază de la un stat membru la altul.

În 2020, Danemarca a raportat cea mai mică pondere a cheltuielilor pentru serviciile de protecție împotriva incendiilor în totalul cheltuielilor, de 0,1 %, urmată de Islanda, cu 0,2 %, și de Belgia, Malta, Austria, Portugalia și Slovenia, cu 0,3 % din totalul cheltuielilor guvernamentale.

În schimb, România a alocat în 2020 suma de 690,7 milioane de euro pentru servicii de protecţie împotriva incendiilor, echivalentul a 0,3% din Produsul Intern Brut şi a 0,8% din totalul cheltuielilor guvernamentale, fapt ce o poziționează pe primul loc în rândul statelor membre.

© Eurostat

Țara noastră este urmată de Bulgaria, Cehia, Germania, Estonia, Grecia, Lituania și Luxemburg, cu 0,6 %.

 

Continue Reading

ROMÂNIA

INS: Deficitul balanței comerciale a urcat la 15 miliarde de euro în primele șase luni, fiind mai mare cu aproape 5 miliarde de euro față de aceeași perioadă a anului trecut

Published

on

© Calea Europeana/ Zaim Diana

Deficitul balanței comerciale a urcat la 15,44 miliarde de euro în prima jumătate a acestui an, valoare mai mare cu 4,74 miliarde de euro față de valoarea înregistrată în perioada similară a anului trecut, arată cele mai recente date furnizate de Institutul Național de Statistică date publicității marți.

În primele șase luni ale acestui an, exporturile au crescut cu 23,9%, ajungând la 44,78 de miliarde de euro, în vreme ce importurile au crescut cu 28,5%, la 60,22 milliarde de euro, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2021. 

Ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse: maşini şi echipamente de transport (42,2% la export şi 32,6% la import) şi alte produse manufacturate (31,1% la export şi 29,4% la import).

Valoarea schimburilor intra-UE27 de bunuri în primele șase luni a fost de 32,56 miliarde de euro la expedieri şi de 42,64 miliarde de euro la intrari, reprezentând 72,7% din total exporturi şi 70,8% din total importuri.

Valoarea schimburilor extra-UE27 de bunuri a fost de 12,23 miliarde de euro la exporturi şi de 17,58 miliarde de euro la importuri, reprezentând 27,3% din total exporturi şi 29,2% din total importuri.

În luna iunie 2022, exporturile FOB s-au ridicat la 7,86 miliarde de euro, în vreme ce importurile CIF au însumat 10,55 miliarde de euro, rezultând un deficit de 2,69 miliarde de euro.

Comparativ cu luna iunie a anului 2021, exporturile din luna iunie a acestui an au crescut cu 25,9%, iar importurile au fost mai mari cu 30,4%.

Preţul FOB (Free on Board/Liber la bord) reprezintă preţul la frontiera ţării exportatoare, care include valoarea bunului, toate cheltuielile de transport până la punctul de îmbarcare, precum şi toate taxele pe care bunul trebuie să le suporte pentru a fi încărcat la bord.

Preţul CIF (Cost, Insurance, Freight/Cost, Asigurare, Navlu) reprezintă preţul la frontiera ţării importatoare, care cuprinde atât elementele componente ale preţului FOB, cât şi costul asigurării şi transportului internaţional.

Continue Reading

Facebook

U.E.8 mins ago

UE alocă 246 milioane de euro pentru furnizarea de servicii esențiale refugiaților palestinieni

RUSIA55 mins ago

Estonia, Finlanda și Letonia fac front comun și solicită UE să-și închidă granițele pentru turiștii ruși

Daniel Buda2 hours ago

Comisia Europeană răspunde la interpelarea eurodeputatului Daniel Buda cu privire la scumpirea utilajelor agricole: Luăm măsuri pentru a ajuta industriile europene să atenueze impactul războiului

euro bani moneda
COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Comisia Europeană aprobă României o schemă de ajutor de stat în valoare de 358 mil. de euro pentru sprijinirea întreprinderilor afectate de pandemie 

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Comisia Europeană și Moderna au ajuns la un acord pentru a răspunde mai bine necesităților statelor membre în materie de vaccinuri anti-COVID-19 pentru sezonul rece

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Politica antitrust: Comisia Europeană solicită feedback cu privire la efectele exceptării de care beneficiază consorțiile de transport maritim de linie

ROMÂNIA3 hours ago

Eurostat: România, pe primul loc în UE în ceea ce privește ponderea cheltuielilor pentru protecție împotriva incendiilor. În 2020, țara noastră a alocat 690 de milioane de euro pentru aceste servicii

ROMÂNIA5 hours ago

INS: Deficitul balanței comerciale a urcat la 15 miliarde de euro în primele șase luni, fiind mai mare cu aproape 5 miliarde de euro față de aceeași perioadă a anului trecut

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Zelenski, recunoscător SUA pentru ajutorul militar: Fiecare dolar primit reprezintă un pas spre înfrângerea adversarului

U.E.5 hours ago

Cancelarul german Olaf Scholz, sub lupa anchetatorilor în cadrul unei anchete privind un uriaș scandal fiscal

INTERNAȚIONAL5 days ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA6 days ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA6 days ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA6 days ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.1 week ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă, la Săptămâna Haferland: Transilvania reprezintă la nivel european un model de toleranță și de bună conviețuire interetnică

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Republica Moldova dorește ”să cumpere gaze din România”. Președinta Maia Sandu: Acest lucru este critic pentru a ne asigura că oamenii noștri nu vor îngheța la iarnă

NATO2 weeks ago

Polonia a semnat contracte de achiziții de arme din Coreea de Sud: Învăţăm lecţia din ceea ce se întâmplă în Ucraina invadată de Rusia

Team2Share

Trending