Connect with us

U.E.

Redresare globală post-COVID-19: UE a achitat 141 milioane de drepturi speciale de tragere pentru Fondul fiduciar al FMI pentru limitarea catastrofelor și ajutor în caz de dezastre

Published

on

© Jutta Urpilainen/ Twitter

Uniunea Europeană a plătit luni o tranșă de 141 milioane de drepturi speciale de tragere (DST sau SDR), echivalentul a 170 de milioane de euro sau a 199 de milioane de dolari către Fondul fiduciar al FMI pentru limitarea catastrofelor și ajutor în caz de dezastre (CCRT) care oferă granturi pentru serviciul de datorii țărilor care au trecut prin evenimente catastrofale, inclusiv dezastre în domeniul sătății publice, precum pandemia de COVID-19.

”Prin această contribuție la Fondul fiduciar al FMI pentru limitarea catastrofelor și ajutor în caz de dezastre, Echipa Europa continuă să fie solidară cu cei mai vulnerabili parteneri ai săi. În această perioadă dificilă, resursele puse la dispoziție pot asigura celor mai vulnerabili servicii sociale, precum servicii medicale și de educație pentru tineri”, a transmis Jutta Urpilainen, comisarul european pentru parteneriate internaționale, potrivit unui comunicat al Comisiei Europene. 

La rândul său, directorul general al FMI, Kristalina Georgieva a salutat ”contribuția generoasă” a UE de 183 de milioane de euro, anunțată anul trecut. ”Este esențială pentru a ajuta cele mai vulnerabile țări să facă față impactului pandemiei de COVID-19 și să continue să ofere asistență medicală, sprijin economi și social pentru cetățenii lor. Sunt recunoscătoare UE și statelor sale membre pentru sprijinul și parteneriatul puternic. Îndemn alte țăr să contribuie la CCRT, astfel încât să puntem susține, la rândul nostru, cele mai vulnerabile țări”, a completat Georgieva.

Această tranță face parte din contribuția globală a UE de 183 de milioane de euro, echivalentul a 152 de milioane de DST sau a 215 milioane de dolari, la CCRT. Finanțează subvenții pentru a treia tranșă de scutire a serviciului datoriilor, care a fost aprobată de Comitetul executiv al FMI la 1 aprilie 2021.

Drepturile speciale de tragere (DST sau SDR) sunt active de rezervă, funcționând ca monedă de cont a FMI. Tranzacțiile în interiorul Fondului Monetar Internațional sunt calculate în DST. O serie de valute naționale sunt fixate la un anumit raport în relație cu DST, și anume: dolarul american, a cărui pondere este de 41%, moneda europeană euro (31%) și renminbiul chinezesc (11%), yenul japonez și lira sterlină, ambele cu 8%.

Țările eligibile pentru Fondul fiduciar al FMI pentru limitarea catastrofelor și ajutor în caz de dezastre sunt acele state eligibile pentru împrumuturi concesionale prin Mecanismul de reducere a sărăciei și creștere economică (PRGT) și al căror venit anul brut pe cap de locuitor este mai mic de 1,175 de dolari.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Gheorghe Falcă a fost ales vicepreședinte al PNL pentru fonduri europene și dezvoltare regională: Modernizarea României, al treilea mare proiect de țară, după aderarea la UE și NATO

Published

on

© Gheorghe Falcă - arhivă personală

Eurodeputatul Gheorghe Falcă a fost ales vicepreședinte al Partidului Național Liberal pentru fonduri europene și dezvoltare regională cu 1583 de voturi. 

”Bătălia importantă pentru mine și partidul meu a fost în 2004, când, la 37 de ani, am ajuns primarul municipiului Arad, iar de atunci am ținut steagul valorilor creștin- liberale în care am crezut și cred astfel încât, în patru mandate, am reușit să modernizez un oraș și am primit confirmarea să ajung în poziția de eurodeputat. Putem spune că am crescut odată cu țara. Fac parte din generația decrețeilor, dar pentru noi revoluția a fost începutul unei noi vieți. Sunt omul care a ținut steagul în 16 decembrie în Timișoara, dar sunt și omul care a ținut steagul partidului în fiecare bătălie. Putem spune că ne-am îndeplinit, noi, cei din Rezoluția Română, obiectivele de țară: intrarea în NATO și UE. Astăzi avem o mare oportunitate să lucrăm la al treilea mare proiect de țară, modernizarea României. Prin modul în care a lucrat președintele României, putem spune că avem în cadrul financiar 2021-2027 50 de miliarde de euro, iar mâine, în prezența președintei Ursula von der Leyen, premierul României, Florin Cîțu, va semna un proiect de 29 de miliarde. Dacă adăugăm și cele 10 miliarde din Programul Național de Investiții, putem spune că românii au la dispoziție, prin munca noastră, peste 90 de miliarde de euro. Militez pentru unitate în interiorul partidului, cu președintele României, și unitate cu românii”, a transmis Gheorghe Falcă în discursul său de candidatură.

Gheorghe Falcă a fost primarul municipiului Arad în perioada 2004-2019, funcție la care a trebuit să renunțe după câștigarea unui mandat de europarlamentar la alegerile europene din mai 2019.

Din calitatea de primar, Falcă a fost membru al Comitetului European al Regiunilor, participând la formarea politicilor la nivel european. Ca primar al Aradului, Gheorghe Falcă a reușit să dezvolte și să modernizeze orașul și a realizat cea mai mare investiție finanțată din fonduri europene din învățământul românesc.

Acesta este în prezent membru în Comisia pentru transport și turism (TRAN) și în Comisia pentru petiții (PETI) ale Parlamentului European. De asemenea, este membru și în Delegația la Adunarea Parlamentară Paritară ACP-UE. Gheorghe Falcă este, de asemenea, membru supleant în Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (DSEE) și în Delegația pentru relațiile cu Bosnia-Herțegovina și Kosovo.

Continue Reading

U.E.

Alegeri în Germania: Social-democrații, ușor avans față de conservatori. Verzii, pe a treia poziție (exit-poll)

Published

on

© Photo Collage (Facebook)

UPDATE 21.22 Diferența dintre SPD și CDU/CSU continuă să se mărească. Ceea ce a început  ca o competiție umăr la umăr s-a transformat într-un avans de un punct procentual pentru SPD, clasat acum la 25,5%. Verzii sunt în scădere față de cifrele inițiale, ajungând la 13,8%.

UPDATE 21.00 Potrivit celor mai recente proiecții, SPD este acum cotat la 25,2%, în vreme ce CDU/CSU a obținut 24,6% dintre sufragii, Verzii menținându-se peste 14%.

UPDATE 20.11. Imaginea capătă din ce în ce mai multă acuratețe, ultimele exit-polluri arătând un sensibil avans al SPD (24,9%) în fața consevatorilor (24,7%). Verzii au cunoscut și ei o ușoară modificare procentuală, fiind cotați acum la 14,6%.


Social-democraţii (SPD) şi conservatorii (CDU/CSU) sunt umăr la umăr la alegerile legislative de duminică din Germania, relevă două sondaje realizate la ieşirea de la urne şi difuzate de posturile publice de televiziune, potrivit agenţiilor internaţionale de presă, citate de Agerpres. 

Potrivit unui exit poll prezentat de postul de televiziune ZDF, social-democraţii lui Olaf Scholz sunt creditaţi cu 26% din voturi, în timp ce creştin-democraţi conduşi de Armin Laschet ar fi obţinut 24% din sufragii, informează Euronews, Deutsche Welle și Politico Europe.

Într-un alt exit-poll, prezentat de postul de televiziune ARD, cele două formaţiuni sunt la egalitate, cu câte 25% din voturi.

Conform aceluiaşi exit-poll, verzii au obţinut 15%, iar liberal-democraţii (FDP) şi extrema-dreaptă (AFD), câte 11%. Stânga radicală (Die Linke) este cotată cu 5% din voturi.

Primele reacții

UPDATE 20.30 Armin Laschet, candidatul conservatorilor pentru funcția de cancelar, a revendicat dreptul de a forma o coaliție, arătându-și totuși nemulțumirea față de ”aceste rezultate”, potrivit Deutsche Welle. 

Acesta i-a mulțumit Angelei Merkel pentru munca sa. ” “Pentru prima dată după 16 ani, Angela Merkel nu a mai candidat la funcția de cancelar. Șaisprezece ani foarte buni pentru Germania și de aceea vreau să îi mulțumesc în primul rând cancelarului german Angela Merkel pentru munca sa”, a declarat el într-un discurs. Dar, era clar pentru noi că, fără ea în funcție, va fi o campanie electorală strânsă. Urma să fie la egalitate. Și exact asta s-a întâmplat”, a acceptat Laschet.

Acesta anticipează că ”pentru prima dată, vom avea un guvern german cu trei parteneri de coaliție, iar noi, ca CDU, am primit un mandat clar din partea alegătorilor noștri: un vot dat pentru Uniune este un vot dat împotriva unui guvern de stânga. De aceea, vom face tot ce ne stă în putință pentru a forma un guvern german condus de CDU.”

De cealaltă parte, Olaf Scholz s-a arătat mulțumit față  de rezultat. ”Desigur că sunt mulțumit”, a precizat acesta la sediul SPD, completând că este ”un real succes”. Scholz a mai spus că rezultatul arată clar că cetățenii doresc o schimbare ” și mă vor pe mine cancelar”, informează Politico Europe. 

”Am vrut mai mult”, a declarat candidatul Verzilor la funcția de cancelar, Annalena Baerbock, după aflarea celui mai bun rezultat electoral din istorie al grupului (conform proiecțiilor inițiale).

Candidatul Alternativei pentru Germania (AfD), Tino Chrupalla, a  clamat ”un rezultat solid”. ”Avem un nucleu de alegători pe care ni l-am consolidat” a precizat acesta, adăugând că obiectivul partidelor tradiționale de a îndepărta AfD din Bundestag a eșuat în mod clar. Co-liderul Alice Weidel a subliniat comentariile sale, spunând: “În ciuda tuturor profețiilor de nenorocire”, AfD nu a fost eliminat din Bundestag. Weidel a spus că partidul său a fost dezavantajat în aceste alegeri, în timp ce Verzii au fost ”favorizați” de mass-media.

Aceasta  a spus că rezultatul slab în comparație cu sondajele de la începutul verii s-a datorat propriilor greșeli de la începutul campaniei, într-un ecou al emoției din sală potrivit căreia, deși Verzii au reușit să-și sporească cota de voturi cu 6 puncte procentuale de data aceasta, ar fi putut fi mult mai bine .

Drept de vot au avut aproximativ 60,4 milioane de persoane. Aproximativ 650.000 de voluntari au fost detașați la 88.000 de secții de votare din întreaga țară pentru a distribui buletinele de vot și a ajuta la numărarea voturilor după închiderea urnelor la ora 18.00. Primul vot a desemnat direct candidatul preferat pentru a-i reprezenta districtul, 299 la număr, în Parlament. Al doilea vot este folosit pentru a alege un partid și determină componența Bundestagului. Orice partid care obține mai mult de 5% din voturi are garantat un loc în camera inferioară a parlamentului, Bundestag.

Prezența la vot la alegerile federale germane este, de obicei, mai mare decât la alegerile locale și de stat. Cea mai mare prezență la vot a avut loc în 1972, când 91,1% dintre alegători s-au prezentat la urne pentru realegerea cancelarului SPD Willy Brandt. Cea mai scăzută prezență la vot a fost înregistrată în 2009 (70,8%), când Merkel a câștigat a doua oară alegerile. Se estimează că prezența la alegerile din acesta an va fi de 76%, similară cu cea de la alegerile de acum patru ani.

Continue Reading

Cristian Bușoi

Cristian Bușoi a fost ales vicepreședinte al PNL pentru Sănătate: Avem șansa în anii următori să îmbunătățim situația din spitalele din România cu ajutorul fondurilor europene

Published

on

© Cristian Busoi/ Facebook

Eurodeputatul Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) din Parlamentul European a fost ales vicepreședinte al Partidului Național Liberal pentru Sănătate cu 1178 de voturi.

”Avem șansa în anii următori să îmbunătățim situația din spitalele din România cu ajutorul fondurilor europene, să construim noi spitale, să dotăm cabinetele medicilor de familie, să digitalizăm sectorul de sănătate, să îmbunătățim activitatea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, să facem condiții mai bune pentru români în sistemul de sănătate românesc”, a transmis Bușoi în discursul său de candidatură susținut în cadrul Consiliului Național al PNL.

Cu vastă experiență în acest domeniu, Cristian Bușoi deține un titlu de doctor în Sănătate publică și management sanitar, fiind absolvent al Facultății de Medicină și Farmacie, Timișoara, potrivit CV-ului său

Acesta a ocupat în perioada 17 iunie 2013-27 februarie 2014 funcția de președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), după ce, în perioada 2007-2013 s-a ocupat de politicile europene din poziția de eurodeputat în Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor (IMCO) și în cea pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI) din Parlamentul European.

În 2014, acesta a candidat pentru un nou mandat de eurodeputat pe listele PNL, reușind să ocupe în Parlamentul European titulatura de membru al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE), membru supleant al Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (IMCO) și al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI).

În prezent, acesta este președinte al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) din Legislativul european și responsabil al Comisiei de Mediu şi Sănătate din Parlamentul European pentru relația cu Agenția Europeană a Medicamentului, după ce, în 2019, a reușit să își asigure un nou mandat de europarlamentar din partea Partidului Național Liberal.

În egală măsură, acesta a fost desemnat la finalul lunii iunie 2020 președinte al Intergrupului pentru Lupta împotriva Cancerului din Parlamentul European, grup care a fost creat la inițiativa Coaliției Europene a Pacienților cu Cancer (ECPC) – cea mai mare asociație care reunește sub umbrela sa pacienții cu cancer din Europa – și este format din eurodeputați ai tuturor familiilor politice.

Din calitatea de raportor al Parlamentului European pentru EU4Health, acesta a condus negocierilor interinstituționale pentru acest program emblematic cu un buget de 5,1 miliarde de euro prin care Uniunea Europeană își propune să completeze politicile naționale ale statelor membre, să promoveze coordonarea dintre acestea, să protejeze cetățenii împotriva amenințărilor transfrontaliere grave asupra sănătății, să ofere garanția resurselor necesare pentru ca statele membre să facă față crizelor sanitare, să consolideze sistemele de sănătate, să sprijine utilizarea instrumentelor și serviciilor digitale în domeniul sănătății.

Un sondaj realizat de think tank-ul VoteWatch Europe la mijlocul lunii octombrie a anului trecut l-a clasat pe Cristian Bușoi  în rândul celor mai influenți europarlamentari români.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
EUROPARLAMENTARI ROMÂNI10 hours ago

Gheorghe Falcă a fost ales vicepreședinte al PNL pentru fonduri europene și dezvoltare regională: Modernizarea României, al treilea mare proiect de țară, după aderarea la UE și NATO

U.E.12 hours ago

Alegeri în Germania: Social-democrații, ușor avans față de conservatori. Verzii, pe a treia poziție (exit-poll)

Cristian Bușoi13 hours ago

Cristian Bușoi a fost ales vicepreședinte al PNL pentru Sănătate: Avem șansa în anii următori să îmbunătățim situația din spitalele din România cu ajutorul fondurilor europene

U.E.13 hours ago

Ziua Europeană a Limbilor. Eurostat: Elevii români, fruntași în UE la studierea limbilor străine. Engleza și franceza, cele mai studiate limbi

Alin Mituța15 hours ago

Caravana ”Cu Europa ajungem departe”, lansată de eurodeputatul Alin Mituța, a ajuns la final: Voi duce ideile colectate în Conferința privind viitorul Europei

MAREA BRITANIE15 hours ago

Regatul Unit acordă 10.500 de vize temporare de muncă pentru a face față deficitului de forță de muncă

U.E.17 hours ago

Țările Med5 cer UE o ”împărțire echitabilă a responsabilității” privind migrația: Combaterea migrației ilegale trebuie să se concentreze pe prevenirea la sursă

U.E.19 hours ago

Germanii sunt chemați la urne pentru a alege direcția politică a celei mai mari economii europene în epoca post-Merkel

Corina Crețu21 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu: Planul Național de Redresare și Reziliență, o oportunitate pentru a rezolva cu prioritate problemele de natură socială

POLITICĂ21 hours ago

Președintele PMP, Cristian Diaconescu, mesaj de unitate a dreptei politice românești: Avem datoria să facem reformele necesare astfel încât să aducem bunăstarea dorită de români

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI10 hours ago

Gheorghe Falcă a fost ales vicepreședinte al PNL pentru fonduri europene și dezvoltare regională: Modernizarea României, al treilea mare proiect de țară, după aderarea la UE și NATO

POLITICĂ2 days ago

Florin Cîțu este noul președinte al Partidului Național Liberal: Acest vot mă onorează și mă responsabilizează. Vă promit că voi fi președintele tuturor liberalilor

ONU4 days ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

Dragoș Pîslaru5 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

ONU5 days ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

INTERVIURI5 days ago

INTERVIU Președinta Fondului de Investiții al celor Trei Mări: Înființarea fondului, posibilă prin cooperarea cu România. Este esențial să prezentăm investitorilor întreaga regiune prin fiecare țară în parte

ONU5 days ago

Klaus Iohannis, de la tribuna ONU: Valorile democratice și ordinea bazată pe reguli, fundamente ale unui viitor mai bun. Conflictele prelungite din vecinătatea României continuă să amenințe securitatea Europei

INTERNAȚIONAL6 days ago

Joe Biden invocă, în primul său discurs la ONU, “alianța sacră NATO” și “parteneriatul fundamental cu UE”: Suntem în zorii unui deceniu decisiv. Începem o nouă eră de diplomaţie neobosită

INTERVIURI7 days ago

INTERVIU Ministrul adjunct de externe al Poloniei: România și Polonia sunt liderii principali ai Inițiativei celor Trei Mări. Trebuie să fim o parte mai puternică a UE

INTERVIURI1 week ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

Team2Share

Trending