Connect with us

U.E.

Reforma PAC: Pentru sprijinirea schemelor ecologice țările UE vor cheltui 20% din plățile directe către agricultori începând din 2023, pentru a crește la 25% între 2025-2027

Published

on

© European Union, 2017/ Source: EC - Audiovisual Service

Negociatorii Uniunii Europene au ajuns vineri la un acord cu privire la cele mai disputate aspecte ale reformei subvenţiilor agricole, ceea ce creşte şansele să se ajungă la un acord cu privire la întregul pachet, informează Agerpres

Obiectivul reformei este direcţionarea mai multor fonduri spre fermele mici, în loc să sprijine marile afaceri din industria agro şi să asigure că banii sunt cheltuiţi astfel încât să protejeze mediul înconjurător şi să fie reduse cu 10% emisiile de gaze cu efect de seră ale sectorului agricol din UE.

„Suntem foarte aproape de un bun compromis. Mai aproape ca niciodată. Am făcut progrese importante peste noapte cu privire la cele mai sensibile aspecte”, a declarat comisarul european pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski.

Potrivit sursei citate, negociatorii celor două părţi au căzut de acord asupra unor reguli care obligă ţările membre UE să cheltuie 20% din plăţile directe către agricultori începând din 2023-2024, pentru a creşte la 25% din plăţi între 2025-2027, pentru aşa-numitele “eco-scheme” care protejează mediul. Printre “eco-scheme” se numără refacerea zonelor umede pentru a absorbi CO2 sau agricultura ecologică.

Eurodeputaţii cer ca statele membre să aloce cel puţin 30% din plăţile directe care vin de la UE pentru exploataţiile agricole, în timp ce statele membre au în vedere un prag de 20%, lăsând la latitudinea guvernelor de a defini conţinutul.

Europarlamentarii au adoptat anul trecut o schimbare a Politicii Agricole Comune actuale, în vederea adaptării acesteia la nevoile fiecărui stat membru în parte, dar cu menținerea condițiilor de concurență echitabilă în întreaga Uniune Europeană.

Parlamentul European și Consiliul au convenit asupra pozițiilor lor de negociere cu privire la reforma PAC la 21 și, respectiv, 23 octombrie 2020, permițând începerea trilogurilor la 10 noiembrie 2020.

Cele 27 de state membre UE au căzut de acord în luna octombrie 2020 cu privire la o reformă a Politicii Agricole Comune care se va aplica începând din ianuarie 2023, cu un buget de aproximativ 387 miliarde de euro pe o perioadă de şapte ani, dintre care 270 miliarde de euro sub formă de subvenţii directe către fermieri.

Rămân în continuare mai multe puncte de dispută, în special cu privire la compatibilitatea din PAC şi strategiile europene din “Pactul verde” (care vizează ajungerea la neutralitatea emisiilor de carbon în 2050) şi cea privind “De la fermă la furculiţă” (securitatea alimentară). Aceste strategii vizează reducerea cu 50% a utilizării pesticidelor până în 2030, precum şi rezervarea a unui sfert din terenurile arabile pentru culturile bio, obiective ambiţioase, dar care nu se regăsesc în PAC.

U.E.

Estonia, strictă în privința accesului cetățenilor ruși pe teritoriul său. Doar cu cei cu vize acordate de alte state europene pot intra

Published

on

© European Union

Estonia a anunţat joi că de săptămâna viitoare nu va mai permite accesul cetățenilor ruși pe teritoriul său – parte din Spaţiul Schengen – cu vize emise de autorităţile estoniene, ci va recunoaşte doar vizele acordate de alte state europene, informează Reuters și Agerpres

Cu unele excepţii, Estonia nu le va mai acorda ruşilor nici vize de afaceri, de studii sau pentru muncă, însă le va permite studenţilor ruşi aflaţi deja în ţară să îşi încheie studiile. Se mai acceptă accesul pe motive umanitare, precum şi al diplomaţilor şi familiilor acestora, al celor care îşi vizitează rude apropiate sau deţin permise de şedere pe termen lung şi al lucrătorilor din transportul internaţional de mărfuri şi pasageri.

„Am constatat o creştere enormă a numărului de cetăţeni ruşi care vin sau trec prin Estonia”, a explicat ministrul de externe Urmas Reinsalu. “Posibilitatea pe care o au de a vizita Estonia sau alte părţi din Europa, via Estonia, în masă, nu respectă principiile sancţiunilor pe care le-am impus” (Rusiei, după invadarea Ucrainei – n. red.).

Parlamentul Letoniei a adopta joi o declaraţie în care desemnează Rusia drept ‘ţară care sprijină terorismul’ şi invită şi alte ţări să adopte iniţiative similare, lansând de asemenea un apel către Uniunea Europeană să întrerupă eliberarea de vize turistice cetăţenilor ruşi şi belaruşi. 

Declaraţia a fost aprobată de deputaţii Seimului cu 67 de voturi pentru şi niciunul împotrivă, în timp ce parlamentarii partidului social-democrat de opoziţie Armonia (S) s-au abţinut de la vot.

Declaraţia menţionează invazia rusă în Ucraina şi acţiunile forţelor armate ruse în această ţară drept principalul motiv pentru condamnarea Rusiei ca ‘stat terorist’.

În urmă cu câteva zile, Letonia a anunțat că nu va mai acorda deocamdată vize cetăţenilor ruşi, potrivit Ambasadei Letoniei la Moscova, invocând războiul Rusiei împotriva Ucrainei.

„De acum înainte, vor fi acceptate doar cereri de viză de la cetăţeni ruşi care doresc să participe la înmormântarea unei rude apropiate în Letonia”, a anunţat ambasada pe Twitter.

Estonia s-a alăturat Finlandei și Letoniei și a îndemnat Uniunea Europeană să-și închidă granițele pentru turiștii ruși, reluând astfel apelul președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski.

”Nu mai eliberați vize turistice pentru ruși. Vizitarea Europei este un privilegiu, nu un drept al omului”, a fost mesajul publicat pe Twitter de premierul Estoniei, Kaja Kallas.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Incendii de vegetație în Europa: Ursula von der Leyen, recunoscătoare României pentru sprijinul oferit Franței

Published

on

© Ursula von der Leyen - Twitter

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, este recunoscătoare României pentru sprijinul oferit Franței, care se confruntă cu incendii de vegetație.

„Mii de pompieri eroi lucrează neobosit împotriva incendiilor care fac ravagii pe întreg continentul nostru. UE a mobilizat ajutoare pentru Portugalia, Slovenia, Cehia, Albania și Franța prin intermediul instrumentului RescEU. Sunt recunoscătoare Greciei, Suediei, Italiei, Germaniei, Poloniei, Austriei și României care sprijină în prezent Franța”, a scris șefa Executivului European pe contul său de Twitter.

România vine în sprijinul Franței în lupta cu incendiile și trimite 17 mijloace de intervenție și personal de intervenție aferent, respectiv 77 pompieri salvatori.

Potrivit unui comunicat al Guvernului remis CaleaEuropeană.ro, Departamentul pentru Situații de Urgență, prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, în calitatea sa de punct național de contact, a primit din partea Centrului de Coordonare a Răspunsului la Urgență al Comisiei Europene (ERCC), prin intermediul CECIS, solicitarea autorităților din Franța pentru acordarea de asistență internațională, având în vedere situația de urgență generată de extinderea incendiilor de pădure pe teritoriul acestora.

Ca urmare a activării Mecanismului European de Protecție Civilă, Guvernul României a decis acordarea unui ajutor umanitar extern de urgență, pentru autoritățile Republicii Franța.

Astfel, cu sprijinul Ministerului Apărării Naționale, două aeronave aflate în dotarea Bazei PAPA de transport aerian strategic, utilizând resursele de zbor destinate Ministerului Apărării Naționale din România, vor efectua începând cu data de 11.08.2022 o misiune internațională de sprijin în Franța, în scopul limitării extinderii incendiilor de pădure, care au pus stăpânire pe teritoriul acestora.

Cele două aeronave, care vor pleca din București, respectiv Timișoara vor fi folosite pentru transport logistic ce constă în:

  • 17 mijloace de intervenție: 8 mașini cu capacitate de stingere, două cisterne de apă care vin în sprijinul lor și alte mijloace de intervenție necesare pompierilor;
  • personal de intervenție aferent, respectiv 77 pompieri salvatori: 7 ofițeri și 70 de subofițeri pompieri.

Continue Reading

CHINA

Letonia și Estonia se retrag din grupul de cooperare cu China: Participarea ”nu mai este în concordanţă cu obiectivele noastre strategice în contextul internaţional actual”

Published

on

© European Union 2022

Letonia și Estonia s-au retras jos din grupul de cooperare format din China și din peste alte 12 țări din Europa Centrală și de Est, călcând astfel pe urmele Lituaniei, care a luat o decizie similară anul trecut, anunță Reuters, citat de Agerpres.

Declarațiile Chinei de prietenie ”fără frontiere” cu președintele rus Vladimir Putin, care a pornit un război împotriva vecinului suveran și independent, Ucraina, sunt în antiteză cu principiile națiunilor baltice, care au un istoric traumatizant în relațiile cu Rusia, care aspiră la refacerea granițelor de dinainte de destrămarea Uniunii Sovietice.

În privința Lituaniei, decizia a venit și în urma hotărârii de a-și consolida relațiile diplomatice cu Taiwanul, fapt ce a dus la o ciocnire comercială, China luând decizia de a bloca mărfurile lituaniene la vamă.

Beijingul nu a comentat încă faptul că Tallinn și Riga au respins acest format, ce s-a aflat sub presiuni din ce în ce mai mari, China fiind criticată pentru faptul că urmărește să răspândească dezbinarea în Uniunea Europeană, informează Politico Europe.

”Estonia a decis că nu va mai participa la platforma de cooperare între țările din Europa Centrală și de Est și China. Estonia va continua să depună eforturi pentru a avea relații constructive și pragmatice cu China, ceea ce include promovarea relațiilor UE-China în conformitate cu ordinea internațională bazată pe reguli și cu valori precum drepturile omului”, a declarat guvernul de la Tallinn.

Acesta a adăugat că Estonia ”nu a participat la nicio reuniune a formatului după summitul din februarie, de anul trecut”.

”Având în vedere prioritățile actuale ale politicii externe și comerciale letone, Letonia a decis să înceteze participarea sa în cadrul grupului de cooperare dintre țările din Europa Centrală și de Est și China”, a anunțat, la rândul său, Ministerul leton de Externe, care a detaliat că participarea la acest grup ”nu mai este în concordanţă cu obiectivele noastre strategice în contextul internaţional actual”.

”Letonia va continua să depună eforturi pentru relații constructive și pragmatice cu China, atât la nivel bilateral, cât și prin intermediul cooperării UE-China bazate pe beneficii reciproce, pe respectarea dreptului internațional, a drepturilor omului și a ordinii internaționale bazate pe reguli”, a adăugat acesta.

Nouă din cele 27 de țări ale UE au rămas în clubul pe care Beijingul l-a înființat în 2012: Bulgaria, Croația, Cehia, Grecia, Grecia, Ungaria, Polonia, România, Slovacia, Slovenia și Ungaria. Cinci țări din afara UE sunt, de asemenea, membre: Albania, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia.

UE are, de asemenea, calitatea de observator în cadrul reuniunilor.

Continue Reading

Facebook

U.E.59 mins ago

Estonia, strictă în privința accesului cetățenilor ruși pe teritoriul său. Doar cu cei cu vize acordate de alte state europene pot intra

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Incendii de vegetație în Europa: Ursula von der Leyen, recunoscătoare României pentru sprijinul oferit Franței

CHINA1 hour ago

Letonia și Estonia se retrag din grupul de cooperare cu China: Participarea ”nu mai este în concordanţă cu obiectivele noastre strategice în contextul internaţional actual”

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Zelenski: Rusia a transformat centrala nucleară de la Zaporojie într-un câmp de luptă. Moscova poate provoca cel mai mare accident de radiații din istorie

U.E.3 hours ago

Germania propune construirea unui gazoduct care să lege Peninsula Iberică de Europa Centrală, sprijinind UE să-și reducă dependența energetică de Rusia

ROMÂNIA3 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă, despre pompierii români care ajută Franța: Dovedim capacitatea noastră de a fi un partener pe care aliații se pot baza

U.E.3 hours ago

26 de țări promit un sprijin de peste 1,5 miliarde de euro pentru a spori capacitățile militare ale Ucrainei

ROMÂNIA20 hours ago

România, solidară cu Franța în lupta cu incendiile. Țara noastră trimite 17 mijloace de intervenție și 77 de pompieri salvatori

U.E.20 hours ago

Parlamentul Letoniei face apel către UE să întrerupă acordarea de vize turistice cetățenilor ruși și belaruși

ROMÂNIA20 hours ago

Israelul are un nou ambasador în România. Reuven Azar a transmis un mesaj în limba română: Sunt foarte fericit să fiu aici în București

ROMÂNIA20 hours ago

România, solidară cu Franța în lupta cu incendiile. Țara noastră trimite 17 mijloace de intervenție și 77 de pompieri salvatori

ROMÂNIA2 days ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL1 week ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA1 week ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA1 week ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.2 weeks ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA2 weeks ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă, la Săptămâna Haferland: Transilvania reprezintă la nivel european un model de toleranță și de bună conviețuire interetnică

Team2Share

Trending