Negociatorii Uniunii Europene au ajuns vineri la un acord cu privire la cele mai disputate aspecte ale reformei subvenţiilor agricole, ceea ce creşte şansele să se ajungă la un acord cu privire la întregul pachet, informează Agerpres.
Obiectivul reformei este direcţionarea mai multor fonduri spre fermele mici, în loc să sprijine marile afaceri din industria agro şi să asigure că banii sunt cheltuiţi astfel încât să protejeze mediul înconjurător şi să fie reduse cu 10% emisiile de gaze cu efect de seră ale sectorului agricol din UE.
„Suntem foarte aproape de un bun compromis. Mai aproape ca niciodată. Am făcut progrese importante peste noapte cu privire la cele mai sensibile aspecte”, a declarat comisarul european pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski.
Potrivit sursei citate, negociatorii celor două părţi au căzut de acord asupra unor reguli care obligă ţările membre UE să cheltuie 20% din plăţile directe către agricultori începând din 2023-2024, pentru a creşte la 25% din plăţi între 2025-2027, pentru aşa-numitele “eco-scheme” care protejează mediul. Printre “eco-scheme” se numără refacerea zonelor umede pentru a absorbi CO2 sau agricultura ecologică.
Parlamentul European și Consiliul au convenit asupra pozițiilor lor de negociere cu privire la reforma PAC la 21 și, respectiv, 23 octombrie 2020, permițând începerea trilogurilor la 10 noiembrie 2020.
Cele 27 de state membre UE au căzut de acord în luna octombrie 2020 cu privire la o reformă a Politicii Agricole Comune care se va aplica începând din ianuarie 2023, cu un buget de aproximativ 387 miliarde de euro pe o perioadă de şapte ani, dintre care 270 miliarde de euro sub formă de subvenţii directe către fermieri.
Rămân în continuare mai multe puncte de dispută, în special cu privire la compatibilitatea din PAC şi strategiile europene din “Pactul verde” (care vizează ajungerea la neutralitatea emisiilor de carbon în 2050) şi cea privind “De la fermă la furculiţă” (securitatea alimentară). Aceste strategii vizează reducerea cu 50% a utilizării pesticidelor până în 2030, precum şi rezervarea a unui sfert din terenurile arabile pentru culturile bio, obiective ambiţioase, dar care nu se regăsesc în PAC.




