Corespondență din Bruxelles

Comisia Europeană a propus miercuri, în ajunul summitului Consiliului European de la Bruxelles, o reformă “pre-extindere” a Uniunii Europene prin care statele candidate la aderare, între care Ucraina, Republica Moldova și țările din Balcanii de Vest, să fie integrate “gradual” în piața unică a UE în timp ce își urmează negocierile aferente procesului de aderare, iar în paralel să fie reformat sistemul decizional al UE prin înlocuirea unanimității cu votul cu majoritate calificată pentru ca deciziile să nu mai fie blocate, în special în domeniile fiscale și politică externă și de securitate comună.

Documentul, centrat pe patru mari dimensiuni – valori, politici, buget și guvernanță, contribuie la procesul de discuții în curs de desfășurare privind reformele interne pe care UE va trebui să le realizeze pentru a se pregăti pentru o Uniune extinsă. 

“Extinderea este o investiţie geopolitică ce va spori greutatea politică şi economică a UE pe scena mondială”, a afirmat la prezentarea raportului Maros Sefcovic, vicepreşedinte al Comisiei Europene, care a descris acest document drept “primul pas către inevitabilele reforme ale UE care să ne pregătească pentru o Uniune mai mare, cu o serie de schimbări politice în profunzime care vor fi iniţiate la începutul anului 2025”.

“UE trebuie să se aprofundeze pe măsură ce se lărgește. Trebuie să începem astăzi să ne pregătim pentru Uniunea de mâine și să folosim extinderea ca pe un catalizator al progresului. Toată Europa a avut de câștigat de pe urma extinderii. Ea a făcut din UE cea mai mare piață integrată din lume. A deschis fluxurile comerciale și financiare, contribuind astfel la creșterea economică atât în UE, cât și în țările în curs de aderare, și a consolidat ponderea UE în afacerile globale”, se arată în Comunicarea Comisiei Europene privind reformele necesare în vederea extinderii Uniunii Europene.

Pregătirea pentru o Uniune mai mare începe cu… valorile democrației și statului de drept

Sub deviza “pregătirii pentru o Uniune mai mare”, Comisia citează exemplul marelui val de extindere de acum 20 de ani, când UE a făcut saltul de la 15 la 25 de state membre, pentru ca în 2007 să ajungă la 27 de state membre.

Propunerea Comisiei Europene se bazează pe “lecții învățate” de la extinderile anterioare, cu o UE mai bine pregătită și cu o politică de extindere mai rafinată, care plasează valorile precum democrația, statul de drept și protecția drepturilor fundamentale în centrul acestui proces, evocând astfel importanța așa-numitelor “criterii de la Copenhaga”.

Comisia propune o integrare treptată cu acces treptat la piața unică pentru țările candidate

De asemenea, UE oferă țărilor candidate și potențialilor candidați căi îmbunătățite de “integrare treptată” a țărilor implicate în procesul de extindere în anumite politici ale UE, încă dinainte de aderare, prin anticiparea anumitor beneficii și obligații care decurg din calitatea de membru al UE, menționând totodată că acest lucru “ar trebui să se bazeze pe merit și să fie reversibil” în conformitate cu concluziile Consiliului European din 23-24 iunie 2022, când Ucraina și Republica Moldova au dobândit statutul de țări candidate la UE.

“Posibilitățile oferite de această integrare treptată vor fi exploatate pe deplin, aderarea la UE rămânând obiectivul final”, mai subliniază Comisia Europeană.

Noua abordare a Comisiei oferă și o viziune asupra politicilor, punând accentul pe accesul la piața unică.

Referindu-se la “accesul timpuriu și treptat la piața unică” al statelor candidate, executivul european subliniază că asumarea de către aceste țări a “setului unic și cuprinzător de drepturi și obligații” se află în centrul oricărei aderări la UE, și nu poate fi o chestiune “à la carte”.

Astfel, propunând integrarea graduală a Republicii Moldova, Ucrainei și statelor din Balcanii Occidentali la piața unică, Comisia Europeană arată că această evoluție nu pornește de la zero, oferind exemplul acordurilor de asociere și de liber schimb cu R. Moldova și Ucraina, dar și Planul de Creștere pentru Balcanii de Vest.

Din perspectiva politicilor, documentul Comisiei se concentrează pe intensificarea conectivității, păstrarea obiectivelor climatice și de mediu, îmbunătățirea securității și calității alimentare, crearea condițiilor pentru convergență socială, economică și teritorială și realizarea angajamentelor de securitate, migrație și gestionare a frontierelor.

Viitoarele bugete ale UE vor trebui să ia în considerare extinderea

Din perspectivă bugetară, Comisia consideră că impactul financiar exact al extinderii va depinde în primul rând de momentul și de domeniul de aplicare al acesteia, precum și de rezultatul negocierilor de aderare bazate pe merit.

În orice caz, Comisia propune ca extinderea să fie luată în considerare în reflecțiile care vor conduce la următorul buget pe termen lung, iar viitoarele programe de cheltuieli ale UE ar trebui să fie elaborate ținând cont de viitoarea extindere.

În paralel, va fi, de asemenea, necesar să se analizeze modul în care instrumentele de pre-aderare pot fi perfecționate pentru a pregăti mai bine aderarea și tranziția către participarea la fondurile UE.

Un document intern al UE care simulează impactul extinderii și care a fost discutat pe larg la finele anului trecut a constatat că Kievul ar avea dreptul la 186 miliarde de euro din bugetul european pe șapte ani după aderarea la UE, dintr-un total de 257 de miliarde de euro pentru Ucraina, Moldova, Georgia și țările din Balcanii de Vest. Intrarea a nouă state ar forța o serie de ajustări “de anvergură” care ar putea include o creștere semnificativă a contribuțiilor bugetare nete din partea statelor mai bogate, precum Germania, Franța și Olanda, precum și transformarea unor state, precum Cehia, Estonia sau Letonia, din “net beneficiare” în țări cu contribuții nete.

Comisia Europeană propune înlocuirea unanimității cu votul majorității calificate fără a pune în pericol interesele strategice naționale al statelor membre

Pregătirea pentru extindere include și reformarea mecanismului decizional al UE, cel mai sensibil subiect pe care Comisia Europeană îl plasează sub terminologia “guvernanței” în raportul său.

Referindu-se la diferitele acțiuni de reflecție privind reformele instituționale ale UE de la nivelul Parlamentului European, Consiliului European, statelor membre și la concluziile Conferinței privind viitorul Europei, Comisia Europeană constată că “odată cu perspectiva extinderii, această dezbatere a căpătat un nou sentiment de urgență”.

Până în prezent, nu s-a ajuns la un consens cu privire la modul cel mai bun de abordare a acestei chestiuni. În timp ce unii solicită o reformă a tratatelor actuale ale UE, în special a Parlamentului European, alții sugerează adaptări specifice prin activarea posibilităților neexploatate consacrate în tratate. În cele din urmă, unii susțin că tratatele au fost concepute pentru a fi “rezistente la extindere”.

În timp ce Comisia și-a exprimat sprijinul pentru modificarea tratatului, “dacă și acolo unde este necesar”, aceasta consideră că guvernanța UE poate fi îmbunătățită rapid prin utilizarea întregului potențial al tratatelor actuale, cum ar fi “clauzele pasarelă”, care permit trecerea de la votul în unanimitate la votul cu majoritate calificată în cadrul Consiliului în domenii-cheie. Majoritatea calificată înseamnă 55% dintre statele  (15 din 27) şi care să însumeze cel puţin 65% din populaţia UE.

Referindu-se la domeniile în care unanimitatea este necesară la votul din Consiliu – fiscalitate, politică externă și anumite chestiuni sociale, Comisia Europeană avertizează că “într-o Uniune mai mare, unanimitatea va fi și mai dificil de obținut, existând un risc sporit ca deciziile să fie blocate de un singur stat membru”.

Astfel, Comisia Europeană propune un nou mecanism decizional care să permită adoptarea deciziilor doar prin majoritate calificată, fără a pune în pericol interesele strategice ale statelor membre. întrucât recunoaște că “unele state membre se opun trecerii de la votul în unanimitate la votul cu majoritate calificată, deoarece se tem să nu fie izolate în chestiuni de interes strategic național esențial”.

Acest mecanism propus de Comisia vizează combinarea activării “clauzelor pasarelă” din tratate cu garanții adecvate și proporționale pentru a ține seama de aceste strategice naționale.

În practică, arată Comisia, acest lucru ar însemna că decizia Consiliului sau a Consiliului European de activare a “clauzei pasarelă” ar putea fi însoțită de concluziile Consiliului European care prevăd posibilitatea ca unul sau mai multe state membre să invoce motive excepționale de interes național pentru a continua discuțiile în vederea obținerii unei soluții satisfăcătoare sau să sesizeze Consiliul European pentru a delibera pe această temă.

Nouă sunt țările care au statut de candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană: Albania, Bosnia și Herțegovina, Georgia, Republica Moldova, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia, Turcia și Ucraina. Cu cinci dintre acestea – Muntenegru, Serbia, Albania, Macedonia și Turcia – negocierile de aderare au fost deschise, cu particularități diferite. Negocierile cu Muntenegru și Serbia sunt cele mai avansate, deși trenează, în timp ce tratativele de extindere cu Turcia, lansate în 2005, sunt blocate din cauza variilor tensiuni geopolitice și a incompatibilităților de viziuni politice. În prezent, Ucraina și Republica Moldova au primit decizia începerii negocierilor de aderare și așteaptă demararea lor, iar Bosnia și Herțegovina a primit recomandarea Comisiei Europene pentru o decizie similară.

Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a folosit, în luna septembrie, prilejul ultimului său discurs privind Starea Uniunii Europene înainte de alegerile europene pentru pentru a pleda în favoarea stabilirii unei viziuni europene cu privire la extinderea UE ca parte a “chemării istoriei” și a solicitat ca acest proces să avanseze fără să se aștepte modificarea tratatelor Uniunii Europene.

Liderii statelor membre ale UE au făcut deja pași semnificativi cu privire la politica de extindere a Uniunii Europene. Consiliul European de la Granada din octombrie 2023 s-a încheiat cu adoptarea declarației prin care liderii europeni au pus bazele lansării procesului de reflecție privind agenda strategică 2024-2029 și au statuat că extinderea UE este “o investiție geostrategică” și că “atât UE, cât și viitoarele state membre trebuie să fie pregătite”.  La Consiliul European din decembrie 2023 liderii europeni au decis că, în perspectiva unei Uniuni și mai extinse, “atât viitoarele state membre, cât și UE trebuie să fie pregătite în momentul aderării”. De asemenea, șefii de stat și de guvern au stabilit că “lucrările pe ambele planuri ar trebui să înainteze în paralel“, disipând astfel scenarii care susțineau o abordare graduală, cu reformarea internă a UE mai întâi și extinderea Uniunii după ce blocul instituțional european va fi pregătit.