Regatul Unit va dota spitalele și faciliățile de îngrijire cu teste de 90 de minute care pot detecta noul coronavirus și virusul gripal  începând de săptămâna viitoare, a anunțat ministrul sănătății Matt Hancock, potrivit BBC. 

Potrivit guvernului britanic, testul cu tampon nazo-faringian  „la fața locului” și testele ADN vor ajuta la distincția dintre Covid-19 și alte boli sezoniere, un lucru „extrem de benefic” peste iarnă.

„Faptul că aceste teste pot detecta şi gripa, şi COVID-19 va fi extrem de util pe măsură ce se apropie iarna, astfel că pacienţii vor putea urma recomandările corecte pentru protecţia proprie şi a altora”, a explicat oficialul, citat de Agerpres. 

În prezent, o treime din teste durează mai mult de 24 de ore pentru procesare.

Anunțul vine în condițiile în care guvernul a amânat atingerea unui prag stabilit pentru luna iulie privind testarea în mod regulat a întregului personal din facilitățile de îngrijire și rezidenții acestora – o mișcare cheie pentru identificarea persoanelor asimptomatice.

Cu toate acesta, este puțin probabil ca obiectivul să fie atind până în septembrie, deoarece numărul truselod de testare a devenit mai limitat.

Guvernul a declarat că aproape jumătate de milion din noile teste rapide cu tampon nazo-faringian, numite LamPORE, vor fi disponibile începând de săptămâna viitoare în facilitățile de îngrijire pentru adulți și laboratoare, alte 5,8 milioane urmând a fi distribuite în lunile următoare.

În plus, mii de aparate de testare a ADN-ului, care au fost deja folosite în opt spitale londoneze și care pot analiza tampoanele nazale, vor fi distribuite în spitalele publice din septembrie.

Deși în prezent nu există date disponibile publicului cu privire la acuratețea noilor teste, Sir John Bell, profesor de medicină la Universitatea Oxford, care a sfătuit guvernul în legătură cu testarea în timpul pandemiei, a asigurat că au aceeași „sensibilitate” ca testele actuale prelucrate în laborator.

Sistemul de sănătate britanic a fost intens solicitat în timpul vârfurilor epidemiei de coronavirus în urma căreia au murit 46.000 de oameni – al patrulea bilanţ ca gravitate din lume conform datelor actualizate de Reuters duminică.

Marea Britanie își va spori capacitatea de a trata amenințările reprezentate de Rusia și China în spațiu ca parte a unei analize a politicii externe, de securitate și apărare, a declarat ministrul apărării, Ben Wallace, citat de The Guardian.

Joi, Statele Unite și Marea Britanie au acuzat Rusia că a testat o armă anti-satelit în spațiu pe 15 iulie, însă Moscova a negat acuzația, descriind evenimentul drept o inspecție a unui satelit de către altul și a spus că Washingtonul și Londra se angajează în retorica anti-Rusia.

„În această săptămână, ni s-a amintit ameninţarea pe care o reprezintă Rusia pentru securitatea noastră naţională odată cu testarea provocatoare a unui proiectil asemănător unei arme de pe un satelit, ameninţând utilizarea paşnică a spaţiului”, a scris Wallace în Sunday Telegraph, adăugând că și China reprezintă o ameninţare.

„China dezvoltă, de asemenea arme spaţiale, ofensive şi ambele ţări îşi îmbunătățesc capacităţile în acest sens. Un astfel de comportament nu face decât să sublinieze importanţa analizei pe care guvernul britanic o efectuează în prezent”, a adăugat oficialul britanic.

Mai mult, secretarul adjunct pentru securitate internațională și neproliferare din SUA, Christopher Ford, a acuzat Rusia și China că au introdus noi arme anti-satelit „pentru a pune în pericol serviciile spațiale ale SUA și aliaților” și a spus că Moscova dezvoltă astfel de arme „într-un ritm foarte rapid”. Rusia, în schimb, a acuzat Statele Unite că își dezvolta propriul program de arme spațiale.

În acest context, o delegație a SUA se va întâlni cu oficialii ruși pe 27 iulie pentru a discuta despre securitate în spațiu pentru prima dată în șapte ani. Întâlnirea este programată să aibă loc la Viena, cu prilejul următoarei runde de discuții SUA-Rusia privind controlul armelor nucleare, a declarat Departamentul de Stat, într-o declarație din 24 iulie. Ultima întâlnire bilaterală între Rusia și Statele Unite cu privire la securitatea spațială a avut loc în 2013.

În cadrul unei conferințe de presă susținute la finalul unei noi runde de nogocieri, desfășurate la Londra, potrivit calendarului convenit de cele două părți, Michel Barnier a punctat că s-au înregistrat ”progrese reduse” în privința a două domenii cruciale, și anume condițiile de concurență echitabilă și pescuit.

”Prin refuzul său actual de a se angaja în privinţa condiţiilor unei concurenţe echitabile şi a unui acord echilibrat privind pescuitul, Marea Britanie face puţin probabil un acord la acest stadiu”, a declarat negociatorul-șef al UE pentru relația post-Brexit, potrivit unei informări a Comisiei Europene.

Acesta a completat că numeroase interacțiuni cu omologul britanic s-au axat pe ”liniile roșii” ale premierului Boris Johnson, și anume aspectele referitoare la pescuit, excluderea rolului Curții de Justiție a Uniunii Europene, punctând în același timp că Uniunea Europeană a manifestat deschidere cu privire la aceste aspecte tocmai pentru a identifica împreună cu Regatul Unit un teren comun. ”Am încercat să înțelegem cu aceste linii roșii pot fi armonizare cu angajamentul nostru de a obține un parteneriat cuprinzător, în conformitate cu declarația politică semantă de prim-ministrul Boris Johnson la 17 octombrie, anul trecut”, a explicat Barnier.

Criticând lipsa de deschidere și flexibilitate manifestată de Londra în cadrul negocierilor, oficialul european a punctat că ”în ultimele săptămâni, Regatul Unit nu a arătat aceeași dorință, pregătire și deschidere în a idenfica soluții care să respecte principiile și interesele fundamentale ale UE”.

Parafrazându-l pe Antoine de Saint-Exupéry, scriitor francez, Michel Barnier a precizat că ”negocierile nu înseamnă doar a privi unul către celălalt, ci a privi amândoi în aceeași direcție”.

La rândul său, negociatorul britanic pentru relația post-Brexit David Frost a recunoscut joi că este în mod evident imposibil să se încheie un acord cu privire la viitoarea relaţie a Marii Britanii cu Uniunea Eurpeană până la sfârşitul lui iulie, un termen-limită stabilit de premierul Boris Johnson.

”Este, din nefericire, evident că nu vom ajunge în iulie” la elementele de bază ale unui acord cu UE, a declarat Frost, evocând persistenţa ”multor puncte de dezacord”, informează Politico Europe.

Potrivit unor surse citate de The Telegraph, Guvernul de la Londra porneşte de la premisa că nu va ajunge anul acesta la un acord cu Uniunea Europeană privind relaţiile post-Brexit.

Așadar, în contextul în care perioada de tranziție post-Brexit se încheie la 31 decembrie 2020, Regatul Unit ar urma să gestioneze relațiile comerciale cu Uniunea Europeană începând din 2021 sub umbrela reglementărilor generale ale Organizației Mondiale a Comerțului.

Ultima rundă de negocieri, desfășurată la Bruxelles, s-a încheiat cu o concluzie comună a celor două părți, și anume că există în continuare diferențe semnificative între Uniunea Europeană și Regatul Unit.

”Obiectivul nostru a fost de a pune negocierile rapid şi cu succes pe traiectorie pentru a ajunge la un acord. Totuşi, după patru zile de discuţii, rămân divergenţe serioase”, a afirmat Michel Barnier la finalul dezbaterilor din acel moment.

Acesta a completat că, după mai multe luni în care pandemia de COVID-19 a înghețat negocierile dintre Bruxelles și Londra ”UE a căutat să dea un nou impuls”.

”Negocierile au fost cuprinzătoare şi utile, dar ele au evidenţiat de asemenea diferenţele semnificative care încă există între noi pe o serie de subiecte importante”, a precizat la rândul său David Frost.

”Rămânem implicaţi pentru a lucra asiduu în scopul ajungerii rapide la o înţelegere asupra principiilor fundamentale ale unui acord, în urma procesului de discuţii intense în timpul lunii iulie, conform întâlnirii la nivel înalt din 15 iunie. Discuţiile vor continua săptămâna viitoare la Londra, aşa cum s-a convenit în termenii de referinţă revizuiţi, publicaţi la 12 iunie”, a menţionat atunci demnitarul britanic într-un comunicat.

Printre punctele de dezacord majore figurează chestiunea garanţiilor de concurenţă echitabilă cerute de UE în materie fiscală, socială şi ecologică, pentru a se evita apariţia unei economii nereglementate în vecinătatea sa.

În acest context, în discursul său în plenul Parlamentului European, în care a prezentat prioritățile președinției germane a Consiliului Uniunii Europene, cancelarul german Angela Merkel a atras atenția că Uniunea Europeană ar trebuie să se pregătească de o încetare bruscă a relațiilor cu Regatul Unit, în 2021, când se încheie perioada de tranziție post-Brexit.

”Progresele din negocieri au fost până acum reduse, ca să mă exprim diplomatic”, a spus cancelarul german, un mesaj cu încărcătură pragmatică, venit pe fondul repetatelor respingeri, din partea Regatului Unit, de a prelungi perioada de tranziție post-Brexit, dar și în contextul în care, pe dosare sensibile, și anume privind pescuitul sau cel privind o concurență echitabilă, echipele de negociere au poziții profund divergente.

Potrivit calendarului, echipa de negociere a Uniunii Europene se va deplasa săptămâna viitoare la Londra pentru discuții informale, urmând ca viitoare rundă de negocieri să aibă loc la mijlocul lunii august.