Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii i-a transmis lui Joe Biden, învestit miercuri în funcţia de preşedinte al Statelor Unite, un mesaj de felicitare privat, însă conținutul acesteia nu a fost divulgat, potrivit unei surse citate de CNN, informează Adevărul. Informația a fost confirmată ulterior și de Palatul Buckingham, conform unui corespondent The Sunday Times.

Conform sursei citate, este un gest obişnuit ca regina să felicite un şef de stat la inaugurarea mandatului acestuia.

Din partea Marii Britanii, Biden a fost felicitat înaintea inaugurării și de prim-ministrul Boris Johnson, care a anunțat că “aşteaptă cu nerăbdare să colaboreze strâns” cu noul lider de la Casa Albă.

În ce-l privește pe Joe Biden, acesta va fi cel de-al 13-lea președinte american cu care va colabora regina Elisabeta a II-a, cel mai longeviv monarh în viață din lume și cu cea mai lungă domnie din istoria Marii Britanii, începută la 6 februarie 1953. Primul șef de stat american pe care aceasta l-a cunoscut personal a fost Harry Truman, pe care l-a întâlnit la Washington în octombrie 1951, pe când avea 25 de ani și era prințesă.

Pe treptele Capitoliului, templul sacru al democrației americane, Joe Biden a depusla 20 ianuarie 2021 jurământul și a devenit oficial cel de-al 46-lea președinte al Statelor Unite ale Americii, punând capăt unei ere de patru ani de mandat a lui Donald Trump și făcând un apel la unitate națională după o campanie prezidențială dură, într-o țară afectată de pandemia de COVID-19 și extrem de polarizată și divizată ca societate.

În vârstă de 78 de ani, Biden este cel mai vârstnic preşedinte american care un prim mandat, iar Kamala Harris este prima femeie, prima femeie de culoare şi cu origini asiatice care deţine funcţia de vicepreşedinte.

Inaugurarea lui Biden și a lui Harris a fost salutată de întreaga comunitate occidentală.

 Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și președinții Consiliului European, Comisiei Europene și Parlamentului European i-au felicitat miercuri pe președintele SUA Joe Biden și pe vicepreședintele Kamala Harris pentru depunerea jurămintelor în funcții, salutând zorii unei noi ere pentru cooperarea transatlantică. Totodată, reacții și mesaje pozitive au fost transmise și de pprim-miniștrii Canadei, Marii Britanii, Spaniei, Finlandei sau Slovaciei. De asemenea, cancelarul german Angela Merkel a salutat un nou capitol de cooperare germano-americană, iar președintele francez Emmanuel Macron a salutat decizia noului său omolog american de a reveni în Acordul de la Paris.

Un mesaj pentru Joe Biden, al doilea președinte catolic din istoria SUA, a venit și din partea Papei Francisc, care i-a transmis noului lider de la Casa Albă ca sub conducerea sa “poporul american să continue să dobândească forţă din înaltele valori politice, etice şi religioase care au inspirat naţiunea de la înfiinţarea sa”.

Instalarea lui Joe Biden în funcția de președinte a fost salutată miercuri de președintele Klaus Iohannis și de prim-ministrul Florin Cîțu. Șeful statului s-a arătat convins “că împreună vom continua să dezvoltăm și să aprofundăm Parteneriatul Strategic dintre România și SUA în beneficiul popoarelor noastre și să lucrăm în adevăratul spirit al valorilor transatlantice”. 

Ministerul Afacerilor Externe a semnalat diferența de taxe pentru viza de muncă în Regatul Unit atât părții britanice, cât la nivel european și a ”transmis argumente pertinente care să fundamenteze continuarea dialogului pe această temă”.

Autoritățile britanice au redus cu 55 de lire taxa aplicată solicitărilor din anumite țări pentru viza care permite munca în Regatul Unit, însă România nu beneficiază de scutire.

Potrivit unui comunicat al MAE, citat de Agerpres, respectiva reducere este ”o măsură adoptată de autorităţile britanice în aplicarea Cartei Sociale Europene din 1961, la care Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord şi 22 de state membre ale Uniunii Europene sunt părţi”.

MAE aminteşte că în 1996 a fost adoptată Carta Socială Europeană revizuită, care modernizează documentul juridic din 1961, România devenind parte, în mod firesc, doar la acest din urmă tratat.

Cu toate acestea, Regatul Unit nu a devenit parte şi la varianta revizuită, din 1996, a Cartei Sociale Europene, motiv pentru care aplică măsura vizată (reducerea de 55 de lire) numai în raport cu acele state care sunt părţi la varianta din 1961 a Cartei (inclusiv cele 22 de state membre ale Uniunii Europene).

MAE subliniază că această măsură nu vizează în mod direct lucrătorii români, în aceeaşi situaţie juridică regăsindu-se şi cetăţenii celorlalte state membre ale Uniunii Europene care au ratificat versiunea din 1996 a Cartei.

Muncitorii sezonieri din România pot lucrea anul acesta în Regatul Unit printr-o viză care asigură o ședere de până la șase luni. Cei interesați pot solicita viză cu cel mult trei luni înainte să lucreze ca sezonieri pe teritoriul Marii Britanii. Constul vizei se ridică la 244 de lire sterline.

Site-ul Guvernului britanic specifică că cetățenii din anumite state beneficiază de o reducere de 55 de lire sterline, printre acestea aflându-se Austria sau Belgia.

Aceștia trebuie să arate că vor fi plătiţi şi să îndeplinească anumite condiţii, printre care să fie majori şi să aibă dovada că se pot întreţine financiar pe durata şederii.

De asemenea, este nevoie de un certificat de sponsorizare. Acesta este un număr de înregistrare, ce oferă acces la informaţii despre aplicant şi tipul de muncă pe care o va face pe teritoriul Regatului Unit.

Pe durata desfășurării muncii sezoniere pentru care au primit viză, cetățenii români nu vor putea să se angajeze pe perioada nedeterminată, să își ia un al doilea loc de muncă ce nu este descris în certificatul de sponsorizare mai sus amintit, să obțină fonduri publice sau să își aducă membri ai familiei în Marea Britanie.

Președintele Senatului, Anca Dragu, a avut joi o întrevedere cu ambasadorul Regatului Unit, Andrew Noble, în cadrul căreia au discutat despre îmbunătățirea colaborării româno-britanice post-Brexit în plan politic, economic, financiar, social și cultural.

”Am ajuns amândoi la aceeași concluzie, și anume că dialogul în plan politic între România și Regatul Unit trebuie impulsionat, în special în planul cooperării parlamentare bilaterale”, a precizat oficialul român într-un mesaj pe Facebook.

”În domeniul politic, părţile au convenit asupra necesităţii impulsionării dialogului, în special în planul cooperării parlamentare bilaterale. Preşedinta Senatului a arătat intenţia domniei sale şi a coaliţiei pe care o reprezintă de a impulsiona procesele de reformă care să contribuie la dezvoltare economică şi la asigurarea unei creşteri economice sustenabile şi incluzive bazate pe digitalizare şi luând în considerare protejarea mediului înconjurător”, se arată într-un comunicat al Senatului.

Potrivit aceleiaşi surse, Dragu a punctat că doreşte o creştere a relaţiilor economice şi comerciale cu Regatul Unit, a investiţiilor reciproce, pentru a reflecta adevăratul potenţial al celor două ţări.

”Demnitarul român a apreciat totodată contribuţia comunităţii române din Marea Britanie, la economiile celor două state şi la creşterea şi întărirea relaţiei bilaterale, precum şi nevoia de a proteja interesele cetăţenilor români care muncesc în Marea Britanie. În cadrul dialogului au mai fost abordate teme ce ţin de drepturile şi libertăţile minorităţilor, violenţa împotriva femeilor şi a persoanelor vulnerabile, în general, traficul de persoane şi rolul organizaţiilor neguvernamentale din aceste domenii”, se menţionează în comunicat.

Cu prilejul celebrării a 140 de ani de relații diplomatice România-Regatul Unit, Prințul Charles a declarat că își va ”juca rolul” pentru consolidarea legăturilor dintre cele două țări.

La rândul său, ministrul de externe, Bogdan Aurescu, și-a exprimat speranța că românii din Marea Britanie vor continua să fie un catalizator pentru perteneriatul dintre România și Regatul Unit și după 1 ianuarie 2021.

Potrivit MAE, relaţiile diplomatice dintre România şi Marea Britanie au fost stabilite la 20 februarie 1880, la doi după încheierea războiului de independenţă împotriva Imperiului Otoman, desfăşurat între anii 1877-1878.

Începând din 1990, o nouă etapă a relaţiilor româno-britanice a fost deschisă, Marea Britanie devenind un partener apropiat şi unul dintre principalii susţinători ai aderării României la NATO şi Uniunea Europeană.

În anul 2003 a fost lansat Parteneriatul Strategic dintre România şi Marea Britanie, care a fost aprofundat şi extins o dată cu aderarea României la Uniunea Europeană, în 2007. Nivelul de excelenţă al relaţiilor româno-britanice şi al cooperării atât la nivel bilateral, cât şi în cadru multilateral, a fost atestat suplimentar şi prin adoptarea, la cel mai înalt nivel, în 2011, a Declaraţiei Comune privind intensificarea Parteneriatului Strategic dintre România şi Marea Britanie. 

Parteneriatul Strategic româno-britanic este fundamentat pe comunitatea de valori, principii şi interese ale celor două state, cooperarea bilaterală circumscrisă acestuia acoperind o arie extrem de largă şi complexă de domenii.