Comisia Europeană a propus luni o actualizare a recomandărilor Consiliului publicate în luna octombrie a anului trecut privind o abordare coordonată a restricționării liberei circulații ca răspuns la pandemia de COVID-19.

Potrivit unui comunicat al Executivului european, această actualizare vine pe fondul identificării unor noi tulpini a noului coronavirus, care face virusul să facă mai contagios, dar și a creșterii numărului de cazuri confirmate cu COVID-19 în mai multe state membre UE.

Astfel, Comisia Europeană descurajază călătoriile neesențiale, evitând în același timp închiderea frontierelor sau interdicții generalizate de călătorie, garantând astfel funcționarea pieței unice și o activitate neîntreruptă privind lanțurile de aprovizionare.

În acest context, sunt necesare acțiuni țintite în vederea unei abordări coordonate la nivel european cu privire la măsurile care limitează libertatea de mișcare în interiorul Uniunii Europene.

În acest sens, Comisia Europeană propune măsuri în două domenii în care statele membre au convenit deja să colaboreze:

1. o actualizare a codului comun de culori pentru cartografierea zonelor de risc,

2. măsuri mai stricte pentru persoanele care vin din zone cu risc ridicat.

O actualizare a codului comun de culori

Pe lângă culorile verde, portocaliu, roșu și gri, cuprins în codul comun de culori, Comisia Europeană propune introducerea unei noi culori, cea de ”vișiniu”, care este atribuită zonelor unei virusul se răspândește cu repeziciune. Acesta se va aplica zonelor unei numărul total de noi cazuri de COVID-19 semnalate este mai mare de 500 la 100.000 de locuitori în cursul unei perioade de 14 zile.

Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor va contiua să publice versiunile acualizate la hărții, bazate pe datele oferite de statele membre.

Măsuri mai stricte pentru persoanele care vin din zone cu risc ridicat

Comisia Europeană descurajează călătoriile neesențiale până când situația epidemiologică se îmbunătățește semnificativ. Această recomandare face trimitere cu precădere la călătoriile spre și dinspre zonele ”vișiniu”.

Pentru cetățenii care vin dinspre o astfel de zonă, statele membre ar trebui să solicite un test înainte de a intra pe teritorul țării și să intre în carantică, în conformitate cu recomandările comitetelor de sănătate publică și practicilor adoptate de mai multe state membre.

Având în vedere că a crescut capacitate de testare a statelor membre, Comisia Europeană consideră că solicitarea unui test negativ poate fi extinsă și la zonele încadrate în prezent în categoria ”portocaliu”, ”roșu” sau ”gri”.

Cetățenilor care se întorc în țara membră UE în care are reședința ar trebui să li se permită să efectueze acest test după sosire.

Luând în calcul riscurile legate de creșterea numărului mare de infectări, Executivul european recomandă statelor membre, pe baza liniilor directoare ale Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor, să adopte, să mențină sau să consolidereze măsurile non-medicale, precum recomandarea de a rămâne în case și de a închide, pe durată limitată, anumite sectoare, în special în zonele încadrate în categoria ”roșu închis”.

De asemenea, Executivul european consideră că țările ar trebui să crească numărul de teste efectuate și să sporească acțiunile de scvențiere a cazurilor COVID-19 pentru a avea informații cu privire la răspândirea noii tulpini de SARS-CoV-2.

În același timp, statele membre ar trebui să se asigure că este evitată întreruperea călătoriilor esențiale, menținând fluxul de transport și a lanțurilor de aprovizionare.

În luna septembrie a anului trecut, Comisia a prezentat o propunere de recomandare a Consiliului privind o abordare coordonată a restricționării liberei circulații ca răspuns la pandemia de COVID-19, care a fost adoptată la 13 octombrie.

O abordare bine coordonată, previzibilă și transparentă cu privire la adoptarea de restricții privind libera circulație a oamenilor și a mărfurilor este necesară pentru a se preveni răspândirea virusului, a se asigura protecția sănătății cetățenilor și a se menține libera circulație în interiorul Uniunii, în condiții de siguranță.

Consiliul Uniunii Europene a adoptat luni norme revizuite privind o reformă a drepturilor călătorilor din transportul feroviar din UE care includ multe alte îmbunătățiri, cum ar fi dispoziții consolidate privind redirecționarea și utilizarea biletelor directe, menite să îmbunătățească protecția călătorilor în cazul pierderii legăturilor, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

O reformă a drepturilor călătorilor din transportul feroviar din UE va consolida drepturile tuturor călătorilor și în special ale celor cu handicap sau cu mobilitate redusă. De asemenea, reforma va facilita transportul bicicletelor în trenuri. 

Călătorii se vor bucura de o mai bună protecție în cadrul unui număr sporit de servicii feroviare diferite, deoarece un număr mare de exceptări permise de regulamentul actual vor fi eliminate.  Pe viitor se vor aplica drepturi consolidate pentru persoanele cu handicap sau cu mobilitate redusă, deoarece actuala exceptare a trenurilor regionale de la majoritatea dispozițiilor referitoare la persoanele cu handicap sau cu mobilitate redusă va fi eliminată complet până în 2023. Începând din acel moment, dreptul de a beneficia de asistență la îmbarcarea și debarcarea din trenuri se va aplica tuturor trenurilor regionale și de lung parcurs din UE, cu condiția să existe în serviciu personal instruit. 

Pentru a încuraja mobilitatea verde, va deveni mai ușor pentru călători să își transporte bicicletele la bordul trenurilor. Întreprinderile feroviare vor fi obligate să creeze locuri pentru biciclete, iar călătorii vor fi informați cu privire la capacitatea disponibilă. Regula generală va fi ca fiecare tren să dispună de cel puțin patru locuri pentru biciclete. După consultarea publicului, întreprinderile feroviare pot decide să instaleze alt număr de locuri pentru biciclete în funcție de tipul de serviciu, de dimensiunea trenului și de cererea de transport de biciclete care poate fi prevăzută

De asemenea, societățile feroviare vor fi încurajate să își mărească oferta de bilete directe. Acestea sunt bilete unice care sunt valabile pentru segmentele succesive ale unei călătorii și garantează drepturile la redirecționare și despăgubiri în caz de întârzieri sau de pierdere a legăturilor. 

Noile norme vor clarifica și vor extinde protecția în cazurile în care călătorii au nevoie de redirecționare către destinația lor finală. Despăgubirea minimă pentru întârzieri va rămâne neschimbată (25% din prețul biletului pentru o întârziere între 60 și 119 minute și 50% din prețul biletului pentru o întârziere de 120 de minute sau mai mare).

O clauză de forță majoră care vizează despăgubirea pentru serviciile feroviare întârziate va oferi claritate juridică și va crea condiții de concurență mai echitabile în raport cu alte moduri de transport, pentru care există deja astfel de clauze. Societățile feroviare nu vor trebui să plătească despăgubiri pentru întârzieri sau anulări cauzate de circumstanțe care nu ar fi putut fi evitate, cum ar fi condițiile meteorologice extreme, dezastrele naturale majore sau crizele majore în domeniul sănătății publice, inclusiv pandemiile.

Întrucât regulamentul stabilește un nivel minim de protecție, întreprinderile feroviare au libertatea și sunt încurajate să introducă norme mai stricte pentru a proteja drepturile călătorilor.

Votul de astăzi înseamnă adoptarea de către Consiliu a poziției sale în primă lectură. Actul legislativ trebuie acum să fie adoptat de Parlamentul European în a doua lectură înainte de a fi publicat în Jurnalul Oficial al UE. Regulamentul revizuit va intra în vigoare la douăzeci de zile după publicarea sa. Acesta va începe să se aplice doi ani mai târziu, cu excepția cerințelor privind locurile pentru biciclete, care vor fi aplicabile la patru ani de la intrarea în vigoare a regulamentului.

În acest sens, Pedro Nuno Santos, ministrul portughez al infrastructurii și locuințelor, a cărui țară deține președinția rotativă a Consiliului UE, a declarat:„ Acest regulament reprezintă un important pas înainte în ceea ce privește accesul persoanelor cu mobilitate redusă la serviciile feroviare. Administratorii de infrastructură și întreprinderile feroviare vor trebui să adapteze serviciile feroviare și să le facă treptat accesibile tuturor. O altă realizare remarcabilă a acestui regulament este impunerea obligației de a asigura locuri pentru biciclete în trenuri, acestea neputând oferi, în mod normal, servicii „de la ușă la ușă”. Integrarea modurilor de transport ușoare va îmbunătăți mobilitatea călătorilor și va spori atractivitatea căilor ferate.”

Parlamentul și Consiliul UE au desemnat 2021 Anul European al Căilor Ferate. Potrivit acestui acord, Anul European al Căilor Ferate 2021 va promova transportul feroviar ca mod de transport durabil, inovator și sigur, capabil să garanteze servicii esențiale chiar și în timpul crizelor neprevăzute. 

Material realizat de Andreea Radu, stagiar CaleaEuropeană.ro.

Europa a reacţionat rapid la criza coronavirusului, ceea ce a arătat că ea trebuie să fie mai suverană şi mai autonomă în domenii precum sănătatea, energia sau tehnologia, a declarat luni preşedintele francez Emmanuel Macron în cadrul unui summit internaţional de afaceri virtual ‘Choose France’, menţionând că schimbarea administraţiei americane reprezintă o oportunitate pentru Europa, potrivit Reuters.

Discursul lui Macron a fost rostit la o zi distanță după ce șeful statului francez a avut o conversație telefonică cu noul său omolog american, Joe Biden, în care noul lider de la Casa Albă i-a transmis liderului de la Palatul Elysee “angajamentul său de a consolida relația transatlantică prin intermediul NATO și al parteneriatului dintre Statele Unite și Uniunea Europeană“. 

Pe ansamblu, Europa se îndreaptă spre punerea în aplicare a unor măsuri mai eficiente pentru stăvilirea epidemiei de COVID-19, a apreciat şeful statului francez, conform Reuters, informează Agerpres.

“Peste tot în Europa, acţionăm pentru adaptarea strategiei de a ţine mai bine sub control pandemia”, a declarat Macron, lider marcant al liberalilor de la Renew Europe, în cadrul summitului de investiţii “Choose France”.

Emmanuel Macron s-a reunit luni într-un summit virtual cu 100 de şefi de companii multinaţionale într-o tentativă de a-i convinge să investească în continuare în Franţa, în pofida pandemiei de COVID-19.

Recunoscut pentru pledoaria sa față de suveranitatea Europei și autonomia strategică europeană, Emmanuel Macron a declarat și la finele anului trecut că națiunile Uniunii Europene trebuie să continue eforturile pentru a deveni independente de SUA în domeniile apărării și finanțelor chiar și după preluarea mandatului de președintele ales Joe Biden.

“Statele Unite ne vor respecta ca aliați doar dacă suntem serioși și dacă suntem suverani în ceea ce privește apărarea noastră“, a declarat Macron într-un amplu interviu pentru Le Grand Continent și intitulat sugestiv “Doctrina Macron” pentru a exprima mai impunător ambițiile liderului de la Elysee expuse în celebrul său discurs de la Sorbona din septembrie 2017.

De cealaltă parte, Joe Biden s-a arătat deschis să reînnoiască relațiile Statelor Unite cu aliații săi transatlantici, atât în perioada în care a fost președinte ales, cât și după depunerea jurământului de președinte, când a utilizat prilejul discursului său inaugural pentru a respinge politica “America first” a predecesorului său Donald Trump și pentru a promite că “ne vom repara alianțele” și “ne vom angaja din nou cu lumea” internațională.