Connect with us

U.E.

Regatul Unit a prezentat un mandat dur de negociere în vederea stabilirii cu UE a unui acord post-Brexit. Londra amenință că va părăsi negocierile dacă până în iunie cele două părți nu convin liniile generale ale unui acord

Published

on

Regatul Unit a prezentat joi un mandat dur de negociere pentru discuțiile cu Uniunea Europeană în vederea stabilirii unui acord post-Brexit, evidențiinâd-și dorința unei viitoare independențe economice și politice care ar putea să o plaseze pe direcția unei coliziuni cu Bruxelles-ul, comentează Reuters, citat de Agerpres.

Downing Street a precizat în documentul de 36 de pagini, publicat joi, că dorește un acord comercial de tip CETA că ”libertate de reglementare” și că nu va accepta ca Curtea de Justiție a Uniunii Europene să aibă vreun rol în mecanismele de soluționare a litigiilor, potrivit The Guardian.

Cât privește calendarul, Guvernul britanic a precizat că vrea să obțină până în iunie ”liniile generale ale unui acord” care să fie finalizat până în luna septembrie. În caz contrar, ”guvernul va trebui să decidă dacă  își va îndepărta atenția de la negocieri pentru a se concentra numai pe continuarea pregătirilor interne pentru a ieși din perioada de tranziție”, care durează până la 31 decembrie 2020, ”în mod ordonat”.

Această poziție a Regatului Unit intră în contradicție cu obiectivele stabilite de Uniunea Europeană în cadrul acestor negocieri, care dorește un anumit grad de aliniere a regulilor, cu posibilitatea de a impune tarife în cazul în care observă abateri. De asemenea, Bruxelles-ul ar vrea un rol pentru Curtea Europeană de Justiție a Uniunii Europene.

În acelaşi timp, Marea Britanie susţine că vrea obligaţii ”cu caracter juridic” în privinţa accesului la piaţa financiară a Uniunii Europene care să fie cuplate cu aranjamente pentru menţinerea încrederii pe măsură ce regulile vor evolua.

Un acord comercial cu blocul comunitar ar trebuie să ofere un ”mediu predictibil, transparent şi orientat spre afaceri” pentru activităţile serviciilor financiare transfrontaliere, a mai precizat Londra.

”Acordul ar trebui să includă obligaţii legale privind accesul la piaţă şi competiţie echitabilă”, se arată în document.

De asemenea, Londra vrea un acord separat privind pescuitul care să implice negocieri anuale privind accesul reciproc la apele teritoriale ale părților, bazate ”pe cele mai bune studii privind partajarea stocurilor, furnizate de Consiliul Internațional pentru Explorarea Apelor Maritime”.

În privinţa ajutoarelor de stat, ”acordul ar trebui să garanteze că firmele deţinute de stat din Marea Britanie şi UE operează într-un mod corect şi transparent şi nu discriminează afacerile celeilalte părţi când cumpără şi vând pe pieţele comerciale”, se mai specifică în document.

”Aceste prevederi ar trebui să se aplice companiilor de afaceri unde statul are un control semnificativ printr-un drept de proprietate deplin, majoritar sau minoritar”, a adăugat Londra.

Negociatorul-șef al Uniunii Europene pentru relațiile post-Brexit, Michel Barnier, a atras marți atenția că Uniunea Europeană nu va încheia ”cu orice preț” un acord post Brexit cu Regatul Unit, în contextul unui calendar extrem de strâns.

În cadrul unei conferințe de presă susținute după reuniunea miniștrilor de externe sau ai afacerilor europene ai statelor membre UE, reuniți la Bruxelles în Consiliul Afaceri Generale (CAG), în cadrul căruia au dat undă verde începerii negocierilor, Michel Barnier, care a susținut discursul în mare parte în franceză, a precizat că discuțiile privind stabilirea viitoarelor relații între Uniunea Europeană și Regatul Unit vor fi ”dificile, poate chiar foarte dificile”.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

U.E.

Bruxelles: Pe timpul izolării, hoții au spart mai multe birouri ale deputaților din Parlamentul European, furând computere și tablete

Published

on

© European Parliament

Cel puțin 50 de eurodeputați au avut computere, tablete și alte obiecte furate din birourile Parlamentului European în timp ce se aflau departe de Bruxelles la începutulu pandemiei de COVID-19, relatează Politico.

Furturile par să fie avut loc în principal în timp ce sediul din Bruxelles al legislativului european era practic gol, autorii furturilor răscolind prin hârtii şi spărgând dulapuri din birourile eurodeputaţilor pentru a sustrage bunuri de valoare.

Europarlamentarul german Nico Semsrott, care a avut două laptopuri furate, a declarat că este dezamăgit de lipsa de răspuns din partea Direcției generale pentru securitate a Parlamentului European, cunoscută sub numele de DG SAFE: “Acesta este un scandal uriaș și nu știu de ce toată lumea nu vorbește despre el”, a spus el pentru POLITICO.

“Suntem destul de siguri că hoții au cotrobăit prin toate lucrurile noastre, deoarece părea destul de dezordonat”, a spus Semsrott.

În martie, președintele Parlamentului, David Sassoli, a introdus măsuri stricte de interzicere a accesului vizitatorilor externi și i-a încurajat pe europarlamentari și personalul acestora să lucreze din țările lor de origine ca o precauție împotriva răspândirii virusului. Parlamentul a rămas aproape gol până în mai.

Continue Reading

ROMÂNIA

MAE român solicită Greciei să reducă timpul de așteptare pentru turiștii români la punctul de frontieră Kulata 

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe/ Ministry of Foreign Affairs, Romania/ Facebook

 

Ministrul Afacerilor Exterme, Bogdan Aurescu, a avut o convorbire telefonică cu omologul elen, Nikos Dendias, căruia i-a prezentat situaţia cu care se confruntă cetăţenii români aflaţi în tranzit către Grecia, făcând apel la identificarea unor soluţii pentru reducerea timpului de aşteptare şi evitarea aglomerării autoturismelor în acest punct de frontieră şi sugerând deschiderea şi altor puncte de frontieră, având în vedere demararea sezonului turistic, se arată în comunicatul MAE, remis Caleaeuropeana.ro.

Acesta a menţionat ponderea importantă a turiştilor români în Grecia şi necesitatea asigurării condiţiilor optime pentru ca aceştia să poată ajunge în cele mai bune condiţii la locul de petrecere a vacanţei.

Mesajul ministerului român este transmis în contextul întârzierilor înregistrate la punctul de frontieră dintre Bulgaria şi Republica Elenă (Kulata – Promachonas), odată cu instituirea, la 1 iulie, a noilor reguli privind intrarea cetăţenilor străini în Republica Elenă.

De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) recomandă românilor care călătoresc în Grecia să completeze online, anterior călătoriei, formularul online solicitat de autorităţile elene.

Formularul este disponibil în limba engleză la adresa https://travel.gov.gr, unde sunt prezentate şi condiţiile de călătorie valabile pentru această perioadă, precizează un comunicat MAE transmis AGERPRES.

“Pentru a evita timpi suplimentari de aşteptare la frontieră, este important ca cetăţenii români să completeze acest formular anterior deplasării şi să obţină în timp util codul de confirmare a înregistrării, care va trebui prezentat la frontieră”, arată sursa citată.

După completare, solicitanţii vor primi pe adresa de e-mail utilizată la completarea formularului un cod unic de confirmare a înregistrării, care trebuie prezentat autorităţilor de frontieră (în format electronic sau tipărit), în momentul intrării pe teritoriul elen.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Albania și Macedonia de Nord fac încă un pas important pe calea aderării la UE. Comisia Europeană a prezentat Consiliului propunerile de cadre de negociere pentru Albania și Macedonia de Nord

Published

on

Comisia Europeană a prezentat miercuri propunerile de cadre de negociere pentru Albania și Macedonia de Nord,care stabilesc orientările și principiile pentru negocierile de aderare care vor fi purtate de cele două țări.

Prin aceste propuneri, solicitate Executivului european de Consiliul Afaceri Generale în luna martie, când a luat decizia de a deschide negocierile cu aceste două țări, Albania și Macedonia de Nord mai fac încă un pac important pe calea aderării la Uniunea Europeană.

Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, cadrele de negociere stabilesc orientările și principiile pentru negocierile de aderare cu fiecare țară candidată în parte. Proiectele de cadre cuprind trei părți: 1) principiile care guvernează negocierile de aderare, 2) conținutul negocierilor și 3) procedura de negociere.

Scopul negocierilor este ca Albania și Macedonia de Nord să adopte întregul acquis al UE și să asigure pe deplin punerea în aplicare și asigurarea respectării acestuia în momentul aderării.

”Prezentând acest cadru concret pentru desfășurarea negocierilor de aderare, ne-am onorat angajamentele asumate. Propunerile noastre se bazează pe metodologia revizuită de extindere pe care am prezentat-o în luna februarie pentru ca procesul de aderare să devină mai credibil, cu o orientare politică mai puternică, mai dinamic și mai previzibil. Aștept cu interes discuțiile cu statele membre și organizarea, cât mai curând posibil, a primelor conferințe interguvernamentale cu cele două țări. Viitorul lor este în mod clar în Uniunea Europeană și am convingerea că ambele țări vor continua reformele pe calea aderării la UE, așa cum au făcut-o până în prezent”, a precizat comisarul european pentru vecinătate și extindere, Oliver Varhelyi.

Proiectele de cadre de negociere se bazează pe experiența extinderilor anterioare și pe negocierile de aderare în curs. Acestea integrează metodologia revizuită de extindere, țin seama de evoluția acquis-ului UE și reflectă în mod corespunzător meritele și situația specifică a fiecărei țări în parte.

Credibilitatea este consolidată printr-o atenție sporită acordată reformelor fundamentale privind statul de drept, funcționarea instituțiilor democratice și a administrației publice și economia celor două țări.

În același timp, propunerile prevăd o orientare politică mai puternică a procesului și un dinamism sporit prin organizarea capitolelor de negociere în clustere tematice.

Predictibilitatea procesului de aderare poate fi îmbunătățită printr-o mai mare claritate cu privire la consecințele pozitive pe care le pot avea progresele înregistrate în materie de reforme și la potențialele consecințe negative în cazul absenței unor progrese, a unei stagnări prelungite sau a unor regrese în punerea în aplicare a reformelor și în îndeplinirea cerințelor procesului de aderare.

După cum s-a angajat în luna martie, când a fost adoptată decizia Consiliului, Comisia Europeană prezintă statelor membre ale UE proiectele de cadre de negociere, la care se adaugă o actualizare a progreselor pe care le-au înregistrat între timp cele două țări.

După ce statele membre vor adopta cadrele de negociere, președinția germană a Consiliului Uniunii Europene va prezenta poziția generală convenită la nivelul UE în cadrul primei conferințe interguvernamentale cu fiecare dintre cele două țări, care marchează începutul oficial al negocierilor de aderare. Tot atunci vor fi date publicității și cadrele de negociere.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending