Connect with us

INTERNAȚIONAL

Regatul Unit anunță încheierea unui acord comercial ”istoric” cu Japonia, fiind ”primul acord comercial major” al Marii Britanii după ieșirea din Uniunea Europeană

Published

on

©UK in Japan/ Twitter

Regatul Unit și Uniunea Europeană au ajuns la un acord comercial ”istoric” care marchează astfel primul acord comercial important al Marii Britanii după ieșirea din Uniunea Europeană, la 31 ianuarie 2020, informează Politico Europe.

Secretarul pentru Comerț Internațional, Liz Truss, și ministrul japonez de externe, Motegi Toshimitsu, au ajuns la un acord comercial de principiu în cadrul unei videoconferințe desfășurate vineri dimineața, denumindu-l Acordul de parteneriat economic comprehensiv Regatul Unit-Japonia.

”Este un moment istoric pentru Regatul Unit și Japonia” în contextul în care am încheiat ”primul acord comercial major după Brexit” ca ”naţiune independentă pe plan comercial”, a precizat Liz Truss în cadrul unei declarații. ”Acordul pe care l-am negociat – într-un timp record și în circumstațe dificile – depășește cu mult acordul existent cu UE, având în vedere că asigură noi câștiguri pentru companiile britanic care activează în industria de producție, alimentară, de băuturi și tehnologie”. Potrivit Departamentului pentru Comerț, prin această înțelegere se vor elimina 99% dintre tarifele comerciale pentru exporturile către Japonia.

De asemenea, prin această înțelegere, Londra urmărește să crească volumul schimburilor comerciale cu Japonia cu aproximativ 15,2 miliarde de lire sterline, potrivit unui comunicat al Guvernului britanic. 

Negocierile pentru stabilirea prevederilor unui acord comercial au fost demarate la începutul lunii iunie, în încercarea de a identifica noi parteneri comerciali care să acopere golul lăsat de desprinderea celui mai important partener al Londrei, Uniunea Europeană.

Regatul Unit speră astfel ca acest acord comercial cu Japonia să fie o trambulină pentru a adera la Parteneriatul Trans-Pacific (CPTPP).

De altfel, în vederea atingerii acestui obiectiv, la mijlocul lunii iunie, premierul britanic Boris Johnson și secretarul pentru Comerț Internațional Liz Truss au anunțat iniţierea tratativelor cu Australia și Noua Zeelandă în vederea stabilirii unui acord comercial ale cărui prevederi să intre în vigoare după data de 31 decembrie, moment în care expiră perioada de tranziție post-Brexit.

În prezent, Acordul Cuprinzător și Progresiv pentru Parteneriatul Trans-Pacific (CPTPP) reunește sub umbrela sa 11 țări, și anume Canada, Australia, Japonia, Mexic, Noua Zeelandă, Singapore, Malaezia, Peru, Chile, Vietnam şi Brunei. Odată ce va fi deplin implementat, acest acord de liber schimb va servi intereselor a 495 de milioane de consumatori, reprezentând 13,5% din PIB-ul global.

Regatul Unit se numără printre principalii parteneri comerciali ai Japoniei, al doilea din Uniunea Europeană, după Germania. În 2018, exporturile nipone totale către Marea Britanie se ridicau la 14 miliarde de dolari (1.53 trilioane de yeni). De asemenea, Japonia a importat din Regatul Unit, în 2018, bunuri în valoare de peste opt miliarde de dolari (909.4 miliarde de yeni).

În plus, Marea Britanie găzduiește reprezentanțe a aproape 1.000 de companii nipone, potrivit Organizației Comerțului Exterior Japonez.

Acordul încheiat de Regatul Unit cu Japonia, primul după ce a părăsit Uniunea Europeană, vine în contextul în care negocierile cu Bruxelles-ul referitoare la parteneriatul post-Brexit se află în impas, după ce Londra a prezentat un proiect de lege menit să reglementeze piața internă a Regatului Unit, care va aduce atingere Protocolului revizuit privind Irlanda și Irlanda de Nord, anexat Acordului de retragere din Uniunea Europeană, ceea ce implică o încălcare a dreptului internațional, chestiune recunoscută și de Guvernul britanic.

Joi, Comisia Europeană și Marea Britanie au avut o întrevedere la Londra la solicitarea Bruxelles-ului, în urma căreia UE a dat termen Londrei până la finalului lunii pentru a retrage proiectul de lege care redeschide angajamentele luate în cadrul Acordului de retragere, care a adus ”atingere gravă” încrederii, punctând că”nu va ezita” să se adreseze justiției.

Un oficial european a declarat că Londra dorește prin acest proiect de lege să forțeze UE să modifice mandatul de negociere al lui Barnier, ”lucru pe care niciun stat membru nu îl dorește”, potrivit Politico Europe.

Acesta a completat că nu există intenție din partea șefilor de stat sau de guvern de a aloca Brexit-ului timp în cadrul summitului Consiliului European, care va avea loc în această lună și care va cuprinde probleme din Mediterană.

La finalul celei de-a 8-a runde de negocieri, Michel Barnier a anunțat că UE își va intensifica eforturile pentru a se pregăti pentru toate scenariile care vor surveni în urma încheierii perioadei de tranziție, atrăgând atenția că ”nimeni nu ar trebui să subestimeze consecințele economice și sociale ale unui scenariu fără acord”.

În lipsa unui acord, relațiile comerciale între Regatul Unit și Uniunea European vor funcționa în baza regulilor mai dezavantajoase ale Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC), cu taxe vamale ridicate. 

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

INTERNAȚIONAL

Vladimir Putin a discutat cu liderii de afaceri italieni din industria energetică, chiar dacă Guvernul de la Roma s-a opus: Grupurile energetice italiene continuă să coopereze cu Gazprom pe termen lung

Published

on

© Kremlin.ru

Preşedintele rus Vladimir Putin a subliniat miercuri importanţa legăturilor dintre industria energetică a Rusiei şi cea a Italiei, într-o intervenţie prin videoconferinţă la o reuniune a liderilor de afaceri italieni, informează Reuters şi AFP, potrivit Agerpres

Întâlnirea liderului de la Kremlin cu reprezentanţi ai marilor companii italiene – inclusiv controlate de stat, ca Enel – a avut loc în pofida unui apel din partea guvernului de la Roma ca oamenii de afaceri să nu participe, în contextul tensiunilor legate de Ucraina. Grupurile energetice italiene de stat Eni şi Saipem urmau să ia parte şi ele la întâlnire, dar au ales să nu participe. 

„Aş vrea să subliniez că Rusia consideră Italia unul dintre partenerii economici de vârf”, a spus Putin în deschidere.

Videoconferința la care a participat Putin împreună cu liderii de afaceri italieni s-a transformat „într-un câmp de luptă politic”, scrie Politico.eu.  Kremlinul a atacat orice sugestie potrivit căreia Putin ar fi încercat să își asigure aliați împotriva sancțiunilor economice.

Suspiciunile legate de motivele lui Putin în legătură cu companiile italiene sunt mari, deoarece Italia a jucat un rol cheie în opoziția față de sancțiunile dure împotriva Rusiei în 2014, după invazia Crimeei. La acea vreme, diplomații s-au plâns că marile corporații italiene făceau presiuni asupra guvernului de la Roma pentru a fi mai blânde cu Moscova, din cauza investițiilor mari în Rusia.

Spre deosebire de administrația italiană de atunci, Mario Draghi a căutat să se alinieze strâns cu Washingtonul și NATO pe fondul amenințării unei noi invazii rusești în Ucraina în acest an.

În cadrul videoconferinței, preşedintele rus a mai amintit că în Rusia operează circa 500 de firme italiene în sectoare ca energia, metalurgia şi bănci-finanţe, cu investiţii de circa 5 miliarde de dolari.

„În pofida pandemiei şi a volatilităţii economiei mondiale, ţările noastre au reuşit să menţină cooperarea economică la un nivel mai curând ridicat”, a spus Putin, asigurând totodată că Rusia este „un furnizor de încredere de resurse energetice către consumatorii italieni”.

„Aş vrea să subliniez că grupurile energetice italiene continuă să coopereze cu Gazprom în baza unor contracte pe termen lung şi pot acum să cumpere gaz la preţuri mult inferioare celor de pe piaţă, care au crescut semnificativ odată cu venirea frigului şi oferta slabă”, a adăugat liderul de la Kremlin în intervenţia sa.

Italia a fost al cincilea mare partener comercial al Rusiei în 2020, când volumul comerţului bilateral a fost cu 44% mai mare în primele nouă luni ale anului comparativ cu anul precedent. Mai mult, circa 40% din gazul utilizat de Italia provine din Rusia. 

În ceea ce privește actualul conflict de la granița ruso-ucraineană, ministrul italian al apărării , Lorenzo Guerini, a declarat miercuri că Italia îşi va respecta angajamentele în cadrul NATO în faţa crizei ucrainene, făcând apel în acelaşi timp la un „dialog constructiv” între diferitele părţi. Potrivit acestuia, în paralel cu reafirmarea urmăririi liniei adoptate de NATO, Italia favorizează şi încurajează toate eforturile şi instanţele de dialog deschise cu Rusia. 

Rusia continuă acumulările sale de trupe la granița cu Ucraina și în regiunea Mării Negre, deși afirmă că nu plănuiește să atace Ucraina, în timp ce SUA, aliații din NATO și Uniunea Europeană fac apel la detensionarea situației. Moscova a transportat echipament militar în regiune și a comasat peste 125.000 de soldați la granița cu Ucraina, iar Statele UniteMarea Britanie și țările baltice au promis și trimis arme defensive Ucrainei.

Moscova a transmis în decembrie Washingtonului o serie de cereri, în special încetarea extinderii NATO şi retragerea trupelor acestei alianţe din statele care au aderat la ea după 1997, inclusiv România, însă discuţiile iniţiate pe 10 ianuarie la Geneva, continuate la nivelul Consiliului NATO-Rusia, sub egida OSCE și la o întâlnire ulterioară între șefii diplomațiilor americană și rusă nu au condus la niciun rezultat.

Statele Unite și Alianța Nord-Atlantică au transmis miercuri propunerile de securitate drept răspuns la propunerile Rusiei, asupra cărora Moscova a cerut un răspuns din partea Vestului. Propunerile occidentale, prezentate succint de șeful diplomației SUA, Antony Blinken, și de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în conferințe de presă separate, subliniază că nu va exista nicio schimbare în politica uşilor deschise a Alianței, în timp ce aliații fac apel pentru ca Rusia şi NATO să-şi restabilească reciproc misiuni la Bruxelles şi Moscova şi să utilizeze pe deplin canalele militare de comunicare pentru a promova transparenţa şi reducerea riscurilor

Continue Reading

CHINA

Antony Blinken a discutat cu omologul chinez Wang Yi despre efectele economice și de securitate globale ale unei noi agresiuni ruse împotriva Ucrainei

Published

on

© State Department photo by Ron Przysucha/ Public Domain

Secretarul de stat american Antony Blinken a discutat miercuri cu ministrul chinez de externe, Wang Yi, despre Ucraina, subliniind securitatea globală și riscurile economice care ar putea decurge din continuarea agresiunii rusești, a anunțat Departamentul de Stat al SUA.

„Secretarul Blinken… a transmis că dezescaladarea și diplomația sunt calea responsabilă de urmat”, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentul, Ned Price, într-o declarație.

Securitatea globală și riscurile economice generate de o nouă agresiune rusă împotriva Ucrainei au figurat în timpul convorbirii telefonice, a adăugat Departamentul.

La rândul său, ministrul de externe chinez Wang  Yi a declarat joi că toate părțile implicate în problema Ucrainei ar trebui să rămână calme și să se abțină de la acțiuni care stârnesc tensiuni și amplifică criza, relatează Agerpres.

„Toate părțile ar trebui să abandoneze complet mentalitatea de Război Rece și să formeze un mecanism de securitate europeană echilibrat, eficient și durabil prin negociere”, a spus Wang. „Preocupările rezonabile ale Rusiei în materie de securitate ar trebui să fie luate în serios și rezolvate.”

Într-o aluzie la preocupările Moscovei cu privire la extinderea NATO în Europa, Wang a adăugat că „securitatea regională nu poate fi garantată prin consolidarea sau chiar extinderea blocurilor militare”.

Îngrijorările la nivel mondial cresc în legătură cu o potențială invazie rusă în Ucraina, în condițiile în care zeci de mii de soldați ruși au fost staționați la graniță în ultimele săptămâni.

Ca răspuns, SUA și alte state membre NATO au desfășurat în ultimele două săptămâni eforturi diplomatice intense cu Rusia pentru dezamorsarea situației de securitate, furnizând totodată întăriri militare Ucrainei.

De asemenea, SUA și aliații săi din NATO au declarat că sunt pregătiți pentru orice eventualitate.

Rusia, care are o relație istorică tulbure cu Ucraina, a alimentat o insurgență în estul fostei republici sovietice care a ucis peste 13.000 de persoane din 2014. În acel an, Rusia a confiscat, de asemenea, Crimeea după răsturnarea unui guvern de la Kiev care se împotrivise eforturilor de a se apropia de Europa.

Moscova a negat că intenționează să invadeze Ucraina, susținând în schimb că masarea de trupe la granița cu Ucraina se datorează propriilor temeri de securitate. 

La 17 decembrie, Ministerul rus de Externe a publicat două proiecte de acorduri care prezintă un set de „garanții de securitate” pe care Kremlinul le cere de la SUA și de la NATO, inclusiv încetarea oricărei extinderi suplimentare a NATO și un angajament din partea Alianței de a nu desfășura trupe suplimentare în țări în care nu erau deja prezente forțe terestre ale NATO înainte de 1997. Printre acestea se numără Polonia, Ungaria, Republica Cehă și statele baltice, care sunt toate membre ale Alianței.

De asemenea, Rusia dorește ca NATO să anuleze o promisiune din 2008 potrivit căreia Ucraina ar putea într-o zi să se alăture alianței militare.

Statele Unite și Alianța Nord-Atlantică au transmis miercuri propunerile de securitate drept răspuns la propunerile Rusiei, asupra cărora Moscova a cerut un răspuns din partea Vestului. Propunerile occidentale, prezentate succint de șeful diplomației SUA, Antony Blinken, și de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în conferințe de presă separate, subliniază că nu va exista nicio schimbare în politica uşilor deschise a Alianței, în timp ce aliații fac apel pentru ca Rusia şi NATO să-şi restabilească reciproc misiuni la Bruxelles şi Moscova şi să utilizeze pe deplin canalele militare de comunicare pentru a promova transparenţa şi reducerea riscurilor.

Citiți și NATO și SUA au trimis Rusiei propunerile lor ca răspuns la documentele Moscovei: Principiile securității europene includ dreptul fiecărei țări de a-și alege alianțele

Astfel, Aliații au transmis Moscovei că identifică trei domenii principale în care există loc de progres: relațiile NATO-Rusia cu accent pe restabilirea canalelor de comunicare diplomatică și militară; securitatea europeană prin respectarea principiilor sale fundamentale, inclusiv situația din Ucraina și din jurul acesteia; și reducerea riscurilor, transparența și controlul armelor.

China se opune adesea „interferențelor externe” în modul în care sunt conduse alte țări. Dar a fost deosebit de reticentă în a se exprima împotriva aliatului său strategic apropiat, Rusia, care este membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU și care se află adesea în conflict cu aceleași puteri occidentale ca și China.

În timpul convorbirii cu Blinken, Wang a avertizat, de asemenea, Washingtonul să „înceteze să mai intervină” în Jocurile Olimpice de iarnă. Beijingul speră să transforme Jocurile de săptămâna viitoare într-un triumf al puterii soft.

Dar pregătirea a fost umbrită de un boicot diplomatic condus de SUA din cauza situației drepturilor omului din China, în special față de minoritatea musulmană uigură din regiunea Xinjiang.

„Cea mai urgentă prioritate în acest moment este ca SUA să înceteze să mai intervină în Jocurile Olimpice de iarnă de la Beijing”, a declarat Wang. El a adăugat că Washingtonul trebuie, de asemenea, „să înceteze să se mai joace cu focul” în problema Taiwanului.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Canada anunță că va trimite echipamente neletale Ucrainei și va ajuta Kievul să contracareze atacurile cibernetice: Vom oferi sprijin continuu

Published

on

© Justin Trudeau/ Facebook

Premierul Canadei, Justin Trudeau, a anunţat miercuri că va trimite echipamente neletale Ucrainei şi va ajuta Kievul să adune informaţii şi să contracareze atacuri cibernetice pe măsură ce Rusia îşi consolidează prezenţa militară la graniţele sale, informează Reuters, potrivit Agerpres

Justin Trudeau a mai spus că guvernul său va prelungi cu trei ani şi va dubla dimensiunea unei misiuni de instruire a armatei ucrainene denumite Operation Unifier. „Odată cu creşterea tensiunilor şi agresiune nejustificată a Rusiei, Canada va fi acolo pentru a oferi sprijin continuu Ucrainei astfel încât aceasta să se poată apăra”, a declarat Trudeau reporterilor.

Canada va înfiinţa, de asemenea, un grup operativ şi îşi va extinde capacitatea diplomatică – inclusiv la Kiev – pentru a coordona sprijinul acordat Ucrainei, a declarat ministrul de externe Melanie Joly.

„Diplomaţia este singura cale viabilă de urmat pentru Rusia. Orice agresiune ulterioară va avea consecinţe serioase, inclusiv sancţiuni coordonate, iar Canada este pregătită”, a subliniat Joly.

Ministrul apărării, Anita Anand, se va deplasa în Letonia şi Ucraina “în zilele următoare” pentru a vizita forţele canadiene din aceste ţări, a declarat Trudeau. „Aproximativ 200 de militari canadieni se află deja în Ucraina ca parte a misiunii de instruire care a fost oferită “celor peste 30.000 de soldaţi ucraineni”, a spus Anand.

Premierul Trudeau a declarat că misiunea de instruire va fi prelungită cu trei ani, cu un cost de 340 de milioane de dolari canadieni, iar alţi 60 de soldaţi canadieni se vor alătura celor deja prezenţi în Ucraina. Numărul total al acestora ar putea ajunge la nu mai puţin de 400, a precizat premierul canadian.

De asemenea, Trudeau a spus că echipamentul neletal va include, printre altele,”blindaj, optică şi lunete”, iar Anand a precizat că va include echipamente de supraveghere.

Săptămâna trecută, UE și Canada și-au reiterat apelul către Rusia de a detensiona situația de la granița cu Ucraina, în același timp respingând încercările Moscovei de submina fundamentele securității europene și de a redefini acordurile de securitate și sferele de influență.

Rusia continuă acumulările sale de trupe la granița cu Ucraina și în regiunea Mării Negre, deși afirmă că nu plănuiește să atace Ucraina, în timp ce SUA, aliații din NATO și Uniunea Europeană fac apel la detensionarea situației. Moscova a transportat echipament militar în regiune și a comasat peste 125.000 de soldați la granița cu Ucraina, iar Statele UniteMarea Britanie și țările baltice au promis și trimis arme defensive Ucrainei.

NATO a anunțat că aliații și-au plasat forțele în așteptare și trimit nave și avioane de vânătoare suplimentare ca parte a dislocărilor militare nord-atlantice din Europa de Est, consolidând disuasiunea și apărarea aliată în timp ce Rusia își continuă consolidarea militară în Ucraina și în jurul acesteia.

Moscova a transmis în decembrie Washingtonului o serie de cereri, în special încetarea extinderii NATO şi retragerea trupelor acestei alianţe din statele care au aderat la ea după 1997, inclusiv România, însă discuţiile iniţiate pe 10 ianuarie la Geneva, continuate la nivelul Consiliului NATO-Rusia, sub egida OSCE și la o întâlnire ulterioară între șefii diplomațiilor americană și rusă nu au condus la niciun rezultat.

Statele Unite și Alianța Nord-Atlantică au transmis miercuri propunerile de securitate drept răspuns la propunerile Rusiei, asupra cărora Moscova a cerut un răspuns din partea Vestului. Propunerile occidentale, prezentate succint de șeful diplomației SUA, Antony Blinken, și de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în conferințe de presă separate, subliniază că nu va exista nicio schimbare în politica uşilor deschise a Alianței, în timp ce aliații fac apel pentru ca Rusia şi NATO să-şi restabilească reciproc misiuni la Bruxelles şi Moscova şi să utilizeze pe deplin canalele militare de comunicare pentru a promova transparenţa şi reducerea riscurilor

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA4 mins ago

Premierul Nicolae Ciucă a prezidat prima reuniune a Comitetului Interministerial de Coordonare a PNRR: Solicit ferm coordonatorilor de reforme și investiții responsabilitate maximă

PARLAMENTUL EUROPEAN23 mins ago

O delegație a Parlamentului European se va deplasa în Ucraina, pe fondul tensiunilor cu Rusia

GENERAL45 mins ago

Șefa diplomației germane: Gazoductul Nord Stream 2, vizat de sancțiunile Occidentului împotriva Rusiei în cazul unei agresiuni asupra Ucrainei

ROMÂNIA47 mins ago

Ministerul Justiției, întâlnire cu șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România: SIIJ se va desființa până la sfârșitul lunii martie

PARLAMENTUL EUROPEAN1 hour ago

Eurodeputatul Vasile Blaga: UE trebuie să identifice rapid soluții pentru contracararea creșterii prețurilor la energie

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Pactul Verde European: UE investește încă un miliard de euro în infrastructura energetică

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Vladimir Putin a discutat cu liderii de afaceri italieni din industria energetică, chiar dacă Guvernul de la Roma s-a opus: Grupurile energetice italiene continuă să coopereze cu Gazprom pe termen lung

ROMÂNIA2 hours ago

De Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului, MAE reiterează angajamentul său pentru prevenirea și sancționarea antisemitismului

U.E.2 hours ago

UE ridică ”perdeaua de fum a minciunilor despre Ucraina”: Rusia o acuză în mod absurd că își atacă propriul teritoriu

ROMÂNIA2 hours ago

Nicolae Ciucă condamnă “presiunile și amenințările” Rusiei la întâlnirea cu ministrul francez al apărării, aflat la prima vizită într-un stat UE de la începutul președinției franceze a Consiliului UE

NATO23 hours ago

Klaus Iohannis: Planificarea sancțiunilor UE împotriva Rusiei este accelerată. România se pregătește să gestioneze efectele situației de securitate

NATO23 hours ago

Klaus Iohannis: România are un dialog permanent cu NATO, SUA, UE și OSCE. Acțiunile Rusiei încearcă să modifice în mod inacceptabil arhitectura europeană de securitate

NATO24 hours ago

Klaus Iohannis: Suntem gata să găzduim o prezență NATO crescută pe teritoriul României. Suntem în contact cu SUA și Franța în acest sens

NATO24 hours ago

Klaus Iohannis: CSAT a adoptat un plan de măsuri ca România să fie pregătită pentru orice scenariu. Ca membru al NATO, ne bucurăm de toate garanțiile de securitate

ROMÂNIA2 days ago

Șeful diplomației române, Bogdan Aurescu: Vom continua să condamnăm public, fără ezitare, orice încercare de a nega sau distorsiona Holocaustul

ROMÂNIA2 days ago

Președintele Klaus Iohannis: Suntem un model de bune practici în regiune prin extinderea și consolidarea programelor educaționale despre istoria evreilor și a Holocaustului

INTERVIURI6 days ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

Daniel Buda7 days ago

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate rapoartele lui Daniel Buda prin care este asigurată bunăstarea animalelor în timpul transportului, protejând în același timp interesele fermierilor

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen, la Forumul Economic Mondial: Vom propune o Lege Europeană privind Cipurile în februarie

PARLAMENTUL EUROPEAN1 week ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

Advertisement

Team2Share

Trending