Connect with us

INTERNAȚIONAL

Regatul Unit dorește să se alăture Parteneriatului Trans-Pacific după încheierea perioadei de tranziție post-Brexit: Pivotarea către Asia-Pacific ne va diversifica schimburile comerciale și ne va creşte rezilienţa lanţurilor de aprovizionare

Published

on

Premierul britanic Boris Johnson și secretarul pentru Comerț Internațional Liz Truss au anunțat miercuri  iniţierea tratativelor cu Australia și Noua Zeelandă în vederea stabilirii unui acord comercial ale cărui prevederi să intre în vigoare după data de 31 decembrie, moment în care expiră perioada de tranziție post-Brexit, dorind, în același timp, să se alăture unui acord lărgit al Parteneriatului Trans-Pacific, anunță Reuters și EFE, citate de Agerpres.

În cadrul unui mesaj video publicat pe contul său de Twitter, șeful Executivului de la Londra a subliniat marea cantitate de mărfuri ce sunt comercializate între Regatul Unit, Australia și Noua Zeelandă, chiar și în condițiile în care nu există un acord de liber schimb în acest sens.

”Astăzi ne anunţăm intenţia de a urmări aderarea la Parteneriatul Trans-Pacific (CPTPP)”, acordurile cu Australia și Noua Zeelandă reprezintând pași importanți către statutul de membru al uneia ”dintre cele mai largi zone comerciale ale lumii”, a declarat secretarul său britanic pentru comerţ internaţional Liz Truss.

În prezent, Acordul Cuprinzător și Progresiv pentru Parteneriatul Trans-Pacific (CPTPP) reunește sub umbrela sa 11 țări, și anume Canada, Australia, Japonia, Mexic, Noua Zeelandă, Singapore, Malaezia, Peru, Chile, Vietnam şi Brunei. Odată ce va fi deplin implementat, acest acord de liber schimb va servi intereselor a 495 de milioane de consumatori, reprezentând 13,5% din PIB-ul global.

Potrivit lui Liz Truss, obţinerea unui acord cu ”vechii prieteni” Australia şi Noua Zeelandă va permite ”atingerea obiectivelor Brexitului”. ”Pivotarea către Asia-Pacific ne va diversifica schimburile comerciale, ne va creşte rezilienţa lanţurilor de aprovizionare şi va diminua vulnerabilitatea Regatului Unit în faţa şocurilor economice şi politice în anumite părţi ale lumii”, explică oficialul britanic.

De altfel, dorința Regatului Unit de a se alătura Parteneriatului Trans-Pacific putea fi limpede anticipată. La începutul lunii iunie, Marea Britanie a demarat negocierile cu Japonia privind stabilirea unui acord de liber schimb, în încercarea de a identifica noi parteneri comerciali care să acopere golul lăsat de desprinderea celui mai important partener al Londrei, Uniunea Europeană.

Citiți și:
Regatul Unit și Japonia au început negocierile pentru un acord de liber schimb. Ministrul britanic al Comerțului: Sper ca acest acord să fie o piatră de temelie a unei relații și mai consolidate pentru mulți ani de acum înainte

Guvernul japonez a dat astfel curs solicitărilor mediului nipon de afaceri, care a acord un acord de liber schimb cu Executivul de la Londra, în contextul în care acordul comercial dintre UE și Japonia nu se mai aplică în relațiile comerciale dintre Tokyo și Londra, odată cu încheierea perioadei de tranziție post-Brexit, la 31 decembrie 2020.

La 17 iulie 2018, UE și Japonia au încheiat un acord de liber schimb care a creat o zonă de comerţ cu o populaţie de 600 de milioane de locuitori şi care produce o treime din PIB-ul global şi aproximativ 40% din comerţul global.

Regatul Unit se numără printre principalii parteneri comerciali ai Japoniei, al doilea din Uniunea Europeană, după Germania. În 2018, exporturile nipone totale către Marea Britanie se ridicau la 14 miliarde de dolari (1.53 trilioane de yeni). De asemenea, Japonia a importat din Regatul Unit, în 2018, bunuri în valoare de peste opt miliarde de dolari (909.4 miliarde de yeni).

În plus, Marea Britanie găzduiește reprezentanțe a aproape 1.000 de companii nipone, potrivit Organizației Comerțului Exterior Japonez.

În paralel, Regatul Unit a demarat la începutul lunii mai negocierile cu Statele Unite, al doilea cel mai important partener comercial al Londrei, după UE, reprezentând aproape 19% din totalul exporturilor britanice în 2018 și 11% din importuri. Uniunea Europeană a reprezentat 45% din totalul exporturilor și 53% din importuri.

Citiți și:
Regatul Unit și Statele Unite încep marți negocierile pentru un acord de liber schimb. Ministrul britanic al Comerțului: Un acord comercial este ”esențial” pentru a ușura povara pe care criza COVID-19 a așezat-o pe umerii economiei britanice

Pe fondul acestor căutări de noi parteneri comerciali, Londra are de purtat în același timp discuții cu Bruxelles-ul pentru a stabili prevederile viitoarelor relații, ce ar trebui fixate în mai puțin de patru luni, mai precis 204 zile, până la finalul lunii octombrie, moment în care Bruxelles-ul și Londra ar trebui să ajungă la un acord care trebuie ulterior ratificat până la finalul anului.

Luni, după patru runde de negocieri lipsite de succes, Regatul Unit și Uniunea Europeană au convenit, în cadrul unei videoconferințe, că este nevoie de un nou impuls în discuțiile privind relația post-Brexit dintre cele două părți, sprijinind astfel planurile de intensificare a negocierilor care întâmpină dificultăți și care au nevoie de efort intens ”pentru a stabili o relație”.

Potrivit declarației comune a premierului britanic Boris Johnson, președintelui Consiliului European, Charles Michel, președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen și președintelui Parlamentului European, David Sassoli, ”părțile au convenit cu toate acestea că este nevoie de un nou impuls. Acestea sprijină planurile convenite de negociatori în vederea intensificării discuțiilor din iulie și crearea celor mai favorabile condiții pentru încheierea și ratificarea unui acord înainte de sfârșitul anului 2020”, care să fie în interesul cetățenilor ambelor părți. 

Cele două părți au convenit așadar ca ritmul negocierilor să se intensifice, cu runde de negocieri săptămânale în lunile iulie, august și septembrie, fiind de așteptat ca unele dintre ele să se desfășoare în format fizic, și nu via videoconferință, cum s-a întâmplat în trecut, măsură instituită din rațiuni de siguranță în contextul pandemiei de coronavirus.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Google a închis peste 2.500 de canale de pe YouTube suspecte de “operațiuni de influență legate de China”

Published

on

© Calea Europeană

Google a anunţat miercuri că a închis peste 2.500 de canale de pe platforma YouTube în cadrul unei anchete în curs privind “operaţiuni coordonate de influenţă legate de China’, transmite dpa, potrivit Agerpres.

Într-un buletin al Grupului de Analiză a Ameninţărilor din cadrul companiei se precizează că au fost închise 186 de canale în aprilie, 1098 în mai şi 1312 în iunie.

“Aceste canale încărcau mai ales conţinut de tip spam, nepolitic, dar un subset mic afişa conţinut politic, în special în chineză, similar celor identificate într-un raport recent al Graphika, inclusiv conţinut referitor la reacţia SUA la COVID-19”, a comunicat Google despre canalele blocate în aprilie şi mai. Lotul din iunie a inclus şi “conţinut referitor la protestele pentru justiţie rasială în SUA. Această campanie a fost în concordanţă cu rezultate similare raportate de Twitter”.

Google a dezactivat şi alte zeci de canale de pe platforma You Tube, dedicată materialelor video, identificate în cadrul unei anchete a operaţiunilor de influenţă legate de Rusia şi Iran. Amploarea acestei măsuri a fost mult mai mică.

Twitter a anunţat în iunie eliminarea a 20.000 de conturi de bază legate de operaţiuni chineze de propagandă şi a altor 150.000 de conturi ‘de amplificare’ utilizate pentru promovarea conţinutului nucleului reţelei. Acestea răspândeau conţinutul prin redifuzare (retweet) şi aprecieri (likes) şi se pare că serveau guvernului de la Beijing. Conţinutul includea informaţii despre manifestaţiile pentru democraţie din Hong Kong şi despre coronavirus. 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Japonia comemorează la Hiroshima 75 de ani de la primul atac nuclear din istorie, avertizând împotriva “naționalismului autocentrat”

Published

on

© Prime Minister's Office of Japan/ Facebook

Japonia a comemorat joi primul atac nuclear din istorie, care a avut loc în urmă cu 75 de ani la 6 august 1945 la Hiroshima, în contextul particular al pandemiei de coronavirus ce a forţat limitarea în acest an a omagiilor aduse victimelor, relatează France Presse, potrivit Agerpres.

Supravieţuitori ai bombei atomice, descendenţi ai victimelor, prim-ministrul japonez Shinzo Abe şi câţiva reprezentanţi oficiali străini au participat la principala ceremonie de comemorare, la începutul dimineţii la Hiroshima (vestul Japoniei), majoritatea purtând măşti.

Marele public, pe de altă parte, nu a fost invitat la eveniment din cauza COVID-19 şi a trebuit să se mulţumească să urmărească ceremonia online. Alte evenimente au fost complet anulate, inclusiv ceremonia lumânărilor plutitoare de la Hiroshima, de la căderea nopţii în fiecare 6 august în memoria victimelor.

“Nu trebuie să permitem niciodată repetarea acestui trecut dureros. Societatea civilă trebuie să respingă naţionalismul autocentrat şi să se unească împotriva tuturor ameninţărilor”, a declarat într-un discurs primarul oraşului, Kazumi Matsui, făcând trimitere la faptul că omenirea se luptă acum cu o nouă ameninţare, anume noul coronavirus.

“Mă angajez să fac tot posibilul pentru a asigura o lume fără arme nucleare şi o pace durabilă”, a promis la rândul său Abe, care a fost adesea criticat pentru intenţia sa de a revizui constituţia pacifistă a Japoniei.

Bomba “Little Boy” a făcut aproximativ 140.000 de morţi la Hiroshima. Multe victime au fost ucise pe loc şi multe altele au murit din cauza rănilor sau a radiaţiilor în săptămânile şi lunile care au urmat. Trei zile mai târziu, o a doua bombă atomică americană a fost lansată asupra Nagasaki (sud-vest), provocând încă 74.000 de morţi.

Aceste două bombe de o putere distructivă fără precedent la acea vreme au îngenuncheat Japonia: pe 15 august 1945, împăratul Hirohito a anunţat capitularea în faţa Aliaţilor, marcând astfel sfârşitul Celui de-Al Doilea Război Mondial.

Statele Unite nu şi-au cerut niciodată oficial scuze. Dar în 2016, Barack Obama a devenit primul preşedinte american în funcţie care s-a dus la Hiroshima, unde a adus un omagiu victimelor şi a chemat la o lume fără arme nucleare.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

UE trimite de urgență în Liban 100 de pompieri și echipamente specializate în operațiuni de căutare și salvare

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Uniunea Europeană trimite de urgență în Liban 100 de pompieri și echipamente specializate în operațiuni de căutare și salvare și activează, de asemenea, sistemul de cartografiere prin satelit Copernicus în sprijinul autorităților libaneze pentru a evalua amploarea daunelor produse în urma exploziilor devastatoare de marți, 4 august, a transmis Janez Lenarčič, comisarul european pentru gestionarea crizelor. 

„Împărtășim șocul și tristețea oamenilor din Beirut în urma exploziei mortale care a luat multe vieți și a lăsat în urmă mulți răniți. Condoleanțele noastre se adresează tuturor celor care și-au pierdut persoanele dragi. În acest moment dificil, Uniunea Europeană oferă sprijinul său complet poporului libanez”, transmite comisarul european. 

Potrivit acestuia, ca un prim pas imediat, Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat la cererea autorităților libaneze, coordonând desfășurarea urgentă a peste 100 de pompieri foarte bine pregătiți, cu vehicule, câini și echipamente, specializate în căutare și salvare în contexte urbane. Aceștia vor lucra cu autoritățile libaneze pentru a salva vieți pe teren.

De asemenea, Olanda, Grecia și Cehia și-au confirmat participarea la această operațiune critică, iar Franța, Polonia și Germania au oferit asistență prin intermediul mecanismului. 

Citiți și Explozii în Beirut: Președintele francez Emmanuel Macron anunță trimiterea de materiale sanitare și a unui detașament de securitate civilă în Liban

Mai mult, UE și-a activat sistemul de cartografiere prin satelit Copernicus pentru a sprijini autoritățile libaneze în evaluarea întinderii daunelor produse de explozii. 

„Suntem alături de Liban și de cetățenii săi și suntem pregătiți să mobilizăm ajutor suplimentar”, a mai precizat comisarul european. 

Explozia – care a făcut cel puţin 100 de morţi şi peste 4.000 de răniţi – s-a produs la un depozit din Beirut în care se aflau stocate circa 2.750 tone de azotat de amoniu, timp de şase ani, fără măsuri de siguranţă. În prezent, peste 200.000 de persoane au rămas fără locuință, informează Agerpres

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending