Connect with us

U.E.

Regatul Unit își conturează primele obiective ale viitoarei relații comerciale cu UE: „zero tarife, zero cote” și controlul asupra regulilor negociate

Published

on

© European Communities, 2008

Guvernul britanic urmărește să asigure un acord comercial „cu zero tarife, zero cote” cu UE, a declarat ministrul pentru Brexit, Stephen Barclay, potrivit BBC.

Stephen Barclay a precizat că obiectivele guvernului pentru negocierile comerciale vor fi făcute publice după retragerea din UE la 31 ianuarie, iar premierul Boris Johnson va fi cel care va prezenta mai multe detalii luna viitoare.

După această dată, Regatul Unit intră apoi într-o perioadă de tranziție convenită cu UE, care va dura până la 31 decembrie 2020. În acest timp, guvernul britanic va face eforturi pentru încheierea unui acord de liber schimb cu UE pentru a se asigura că mărfurile din Marea Britanie nu sunt supuse tarifelor și altor bariere comerciale.

Comentariile lui Barclay vin pe fondul declarației șefului Trezoreriei SUA, Steven Mnuchin, care a declarat că țara sa dorește să încheie un acord comercial post-Brexit cu Marea Britanie anul acesta.

După ce Brexitul se va fi produs la la ora 23:00 GMT, pe 31 ianuarie, Marea Britanie va fi liberă să negocieze și să semneze noi acorduri comerciale cu alte state.

„Problema-cheie este că vom deține controlul asupra regulilor noastre, nu vom fi un stat care acceptă reguli impuse, nu ne vom abate de la țintă doar de dragul abaterii”, a precizat ministrul britanic. „Pornim de la o poziție de aliniere, dar oportunitatea esențială este că vom putea să ne stabilim standardele, standarde înalte, cu privire la drepturile lucrătorilor, la mediu, la ajutorul de stat ca parte a acelei politici comerciale”, a adăugat acesta.

Barclay a mai declarat că „ambele părți sunt angajate” să asigure încheierea unui acord comercial până la sfârșitul lunii decembrie, adăugând că „este în interesul ambelor părți să mențină fluxul de mărfuri”.

Însă, șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen și-a exprimat în câteva rânduri îndoiala privind încheierea unui acord cuprinzător în scurtul timp timp rămas până la încheierea perioadei de tranziție dacă ambele părți nu vor fi de acord cu prelungirea acesteia, posibilitate pe care premierul Boris Johnson a refuzat să o ia în considerare.

În orice caz, Comisia Europeană îşi va formula, la rândul său, luna viitoare obiectivele pentru aceste negocieri, care vor fi prezentate statelor membre ale UE pe 25 februarie, informează Agerpres.

Executivul comunitar va insista cel mai probabil ca Regatul Unit să menţină cât mai multe norme europene, în special cele care privesc drepturile lucrătorilor şi ajutoarele de stat, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, susţinând că accesul Regatului Unit la piaţa unică europeană va fi diminuat dacă Londra nu aplică regulile UE. Însă guvernul britanic doreşte să pună capăt tratamentului preferenţial pe piaţa muncii pentru cetăţenii blocului european şi să adopte un sistem de imigraţie inspirat din cel australian pentru a limita astfel accesul lucrătorilor imigranţi necalificaţi ori slab calificaţi.

Premierul britanic Boris Johnson a semnat, vineri seară, în numele țării sale, Acordul de Retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană.

Semnarea acordului de către Boris Johnson a avut loc după ce tot vineri, în cursul dimineții, președintele Consiliului European, Charles Michel, și președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au semnat, în prezența negociatorului-șef Michel Barnier, acordul privind Brexit, pentru a permite ratificarea acestuia de către Parlamentul European.

După trei ani de criză politică în Regatul Unit, dar și în negocierile cu UE, după referendumul din 2016, Brexitul trebuie acum să fie ratificat de Parlamentul European, miercurea viitoare, pe 28 ianuarie, înainte de a putea intra oficial în vigoare pe 31 ianuarie, la miezul nopții. La 1 februarie 2020, Marea Britanie va deveni primul stat membru care se retrage din UE.

Semnarea acestui acord, negociat în forma sa finală în luna octombrie de premierul Boris Johnson cu Comisia Europeană, a fost posibilă după ce Regina Elisabeta a II-a şi-a dat joi consimţământul pentru textul care reglementează modalităţile separării după 47 de ani de apartenenţă a Marii Britanii la UE.

Textul a fost anterior adoptat definitiv miercuri seara de către Parlamentul britanic, după o procedură complexă.

Parlamentul European va fi ultima instituție care se va pronunţa cu privire la acord. Eurodeputaţii membri ai Comisiei pentru afaceri constituţionale au recomandat joi seara cu o foarte largă majoritate de 23 de voturi aprobarea textului în sesiune plenară la 29 ianuarie. Reprezentanții permanenți ai statelor membre ale UE îl vor aproba a doua zi în scris, iar aceasta va fi ultima etapă a procedurii.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Traian Băsescu: Măsurile excepționale luate de UE oferă tuturor firmelor românești șansa de relansare. Totul depinde de inteligența cu care va acționa Guvernul României

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Fostul președinte al României Traian Băsescu a comentat duminică într-o analiză publicată pe pagina sa de Facebook că setul de măsuri excepționate adoptate de instituțiile Uniunii Europene “garantează şanse aproape egale pentru toate statele”, iar în privința României ele oferă “cadrul de reglementare temporar” prin care firmele se pot relansa, cu condiția ca Guvernul să acționeze hotărât și inteligent.

Un Plan Marshall făcut de Europa, pentru Europa! Acţiunea coordonată a statelor UE. Comisia Europeană, Parlamentul European şi Consiliul au adoptat un set de măsuri excepţionale menit a stimula relansarea economică a Uniunii Europene după ce pandemia generată de coronavirus a oprit pur şi simplu economia Uniunii Europene”. a scris Băsescu, europarlamentar PMP și PPE.

El s-a referit astfel la planul de ajutor economic de 37 de miliarde de euro, la planul de 750 de miliarde de euro propus de Banca Centrală Europeană pentru datoriile publice, precum și la suspendarea temprară a Pactului de Stabilitate Și Creștere prin relaxarea regulilor bugetare, care în mod normal solicită ca ținta de deficit bugetar de 3% din PIB să nu fie depășită.

“La propunerea Comisiei Europene, prin Parlamentul European au fost modificate Regulamente (legi) ale Uniunii Europene, au fost aplicată clauza de salvgardare, au fost mobilizate cele două bănci ale Uniunii Europene, BCE şi BEI, au fost acordate derogări la utilizarea banilor europeni alocaţi statelor”, a mai arătat Băsescu, precizând că acesta este un cadru de reglementare temporar cu rolul de a răspunde coordonat la nivelul UE crizei economice majore generată de pandemia de coronavirus în Europa.

Potrivit lui Băsescu, toate aceste măsuri alcătuiesc un pachet de excepţii de la regulile care sunt impuse de tratatele Uniunii. 

“Practic se suspendă toate restricţiile care erau destinate a impune Statelor Membre o disciplină financiară şi fiscală care să genereze deficite bugetare mici, sub 3 la sută din PIB, grad de îndatorare sub 60 la sută din PIB, inflaţie mică, un deficit structural sub 1 la sută. Altfel spus, se suspendă până la 31.12.2020 „Pactul de Stabilitate şi Creştere” care prelua elemente din faimosul Tratat Fiscal (căruia îi mai spunem şi Ponta MTO) şi elemente din Criteriile de la Mastricht şi pachetul de 6 reglementări cunoscut sub numele de „six pac””, a adăugat actualul europarlamentar.

Fostul șef al statului precizează că toate aceste măsuri garantează şanse aproape egale pentru toate statele, indiferent că vorbim despre statele bogate sau statele sărace.

“Dacă ne referim la România, cadrul de reglementare temporar oferă tuturor societăţilor fie că sunt mici sau mari şansa de a se relansa. Totul depinde de hotărârea, abilitatea şi inteligenţa cu care va acţiona Guvernul României. Cheia relansării economice are un singur nume: lichidităţi pentru relansarea producţiei. Şi putem să-i mai dăm un nume: să existe comenzi (consum)”, a conchis Traian Băsescu.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Coronavirus: Comisia Europeană anunță că va schimba proiectul de buget multianual al UE și promite “un plan de relansare care va garanta menţinerea coeziunii”

Published

on

© Ursula von der Leyen/ Twitter

Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a declarat sâmbătă că va propune o serie de schimbări pentru noul buget multianual al Uniunii Europene, proiect inițial propus de Comisia Juncker și blocat actualmente în negocierile dintre statele membre, pentru ca Uniunea Europeană să facă faţă consecinţelor economice ale pandemiei de coronavirus.

“Pentru asigurarea relansării economice, Comisia va propune schimbări în proiectul de buget multianual pentru a face faţă consecinţelor crizei coronavirusului”, a afirmat Ursula von der Leyen într-un comunicat.

Șefa executivului european a adăugat că această schimbare “va include un plan de relansare care va garanta menţinerea coeziunii în cadrul Uniunii prin solidaritate şi responsabilitate”. De asemenea, Comisia Europeană a precizat suplimentar că, în situația actuală, von der Leyen “nu exclude nicio opţiune în limitele tratatului”.

Anunțul lui von der Leyen vine în contextul în care negocierile pentru Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 au rămas blocate în urma summitului european din 20-21 februarie, dar și în condițiile în care liderii celor 27 de state membre ale UE au decis joi seara, după discuții care au durat peste șase ore în sistem de videoconferință, să acorde două săptămâni miniştrilor de finanţe din zona euro pentru ca aceştia să prezinte un răspuns economic comun la criza provocată de pandemia COVID-19. Această din urmă formulă de compromis a apărut după ce țările UE nu s-au putut înțelege asupra unei riposte economice comune puternice în faţa crizei sanitare fără precedent care foarte probabil va arunca Europa şi lumea întreagă în recesiune în acest an.

Italia și Spania, susținute de Franța au solicitat planuri și măsuri urgente pentru salvarea economiei, în timp ce Germania și Olanda s-au opus emiterii de obligațiuni guvernamentale. Ulterior, atât prim-ministrul Italiei Giuseppe Conte, cât și președintele Franței Emmanuel Macron au criticat pozițiile cancelarului german Angela Merkel și prim-ministrului olandez Mark Rutte.

Dacă cei care au economii nu arată solidaritate cu celelalte țări, atunci acceptăm că Europa nu are un destin comun, a spus Macron, în vreme ce Conte a declarat că fără o gestionare corectă a crizei, ”întregul proiect european își va pierde rațiunea de a fi”.

Pe de altă parte, liderii UE au căzut de acord joi pentru ”o strategie de ieșire” din criza COVID-19 cu principiul unor ”investiții fără precedent”. În paralel, șefii de stat sau de guvern au salutat măsurile anunțate recent de Banca Centrală Europeană prin alocarea a 750 de miliarde de euro pentru datorii, planul de 37 de miliarde de euro al Comisiei Europene aprobat joi de Parlamentul European, flexibilizarea regulilor bugetare prin suspendarea prevederilor Pactului de Stabilitate și Creștere și permiterea ajutoarelor de stat sau contribuția Băncii Europene de Investiții.

În ce privește negocierile privind viitorul buget multianual, acestea sunt împotmolite după summitul din 20-21 februarie.

Statele UE au respins atunci documentul de buget al președintelui Consiliului European, o propunere de cadru financiar multianual pentru 2021-2027 de 1.094 miliarde de euro, adică 1,074% din venitul naţional brut al UE, dar care cuprindae tăieri de 11 miliarde de euro la politica de coeziune și de 14% la politica agricolă. De altfel, propunerea cuprindea tăieri în ce privește piața unică, migrația, securitatea și apărarea, vecinătatea și administrația publică europeană, principalul domeniu revizuit în plus fiind obiectivul schimbărilor climatice, finanțat cu o cotă de 25% din buget așa cum a solicitat Comisia Europeană.

Comisia Europeană condusă de Jean-Claude Juncker propusese la 2 mai 2018 un buget pentru perioada 2021-2027, un buget pe termen lung de 1.135 de miliarde de euro, echivalentul a 1,11% din venitul național brut al UE27. În egală măsură, Parlamentul European a cerut o alocare 1,3% din venitul național brut al fiecărui stat membru și a avertizat că nu își va consimțământul pentru o propunere de buget care afectează agricultura, coeziunea și cercetarea.

Pentru a putea fi adoptat, Cadrul Financiar Multianual are nevoie de acordul în unanimitate al statelor membre. 

În urma obținerii unanimității în Consiliul European, Consiliul Uniunii Europene își definește poziția ținând cont de deciziile adoptate de liderii europeni. De asemenea, pentru a închide procesul decizional pentru adoptarea Cadrului Financiar Multianual este nevoie și de aprobarea Parlamentului European.

Noul Cadru Financiar Multianual ar trebui să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021.

 

 

Continue Reading

U.E.

Premierul Albaniei, mesaj în italiană: ”În acest război nimeni nu poate învinge singur, suntem alături de surorile și frații noștri italieni”

Published

on

© Print Screen - Edi Rama video

Premierul Albaniei, Edi Rama, s-a alăturat Italiei în lupta cu pandemia și a trimis o echipă medicală albaneză formată din 30 de medici și asistente, relatează Euronews.

Discursului premierului albanez a fost preluat pe pagina de Facebook a premierului italian, Giuseppe Conte, în semn de mulțumire.

”Astăzi suntem cu toții italieni, iar în acest război nimeni nu poate învinge singur, suntem alături de surorile și frații noștri italieni”, a transmis emoționat premierul albanez.

Albania a trimis o echipă de 30 de medici și asistente în Italia, țara cea mai afectată din Europa, pe fondul pandemiei COVID-19. Medicii albanezi vor merge în regiunea Lombardia din Italia “pentru a-și ajuta colegii italieni”, a mai spus Rama.

Să nu uităm că în luna noiembrie a anului 2019, Albania a trecut prin momente dificile după ce a fost afectată de un cutremur de 6.3 grade pe scara richter, perioadă în care au murit 51 de persoane, alte 900 au fost rănite, iar ajutorul Uniunii Europene nu a întârziat să apară.

Echipe din Italia, România și Grecia au fost alături de autoritățile din Albania, iar Uniunea Europeană împreună cu donatorii  internaționali au strâns și au donat Albaniei 1.15 miliarde de euro pentru reconstrucția de după cutremur.

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Măsuri de prevenție - COVID19

Măsuri de prevenție - COVID-19#Coronavirus #COVID19

Publicată de Guvernul României pe Miercuri, 11 martie 2020
Advertisement
Advertisement

Trending