Connect with us

INTERNAȚIONAL

Regatul Unit și Japonia au început negocierile pentru un acord de liber schimb. Ministrul britanic al Comerțului: Sper ca acest acord să fie o piatră de temelie a unei relații și mai consolidate pentru mulți ani de acum înainte

Published

on

Regatul Unit și Japonia au demarat marți negocierile privind stabilirea unui acord de liber schimb, în încercarea de a identifica noi parteneri comerciali care să acopere golul lăsat de desprinderea celui mai important partener al Londrei, Uniunea Europeană.

Amintim că terenul pentru deschiderea acestor negocieri a fost pregătit încă din luna februarie a acestui an, când ministrul britanic de externe, Dominic Raab, a efectuat o vizită în Japonia.

Potrivit Politico Europe, secretarul britanic pentru comerț internațional, Liz Truss, a salutat acest ”moment istoric” și a precizat că cele două părți speră să obțină până la finalul anului un acord mai amplu decât cel încheiat de Uniunea Europeană cu Japonia. ”Scopul nostru comun este acela ca acest acord să sevrească drept piatră de temelie a unei relații și mai consolidate pentru mulți ani de acum înainte”, a spus Truss, potrivit unui comunicat al Guvernului de la Londra. 

Truss va deschide negocierile printr-o videoconferință cu ministrul nipon al Afacerilor Externe, Motegi Toshimitsu. Ulterior, din partea Regatului Unit, discuțiile vor fi conduse de fostul ambasador Graham Zebedee. Șase grupuri de lucru vor acoperi de-a lungul procesului de negociere 23 de capitole și anexe privind viitorul acord, partea britanică intrând în această luptă cu 100 de negociatori.

Regatul Unit dorește să extindă acordul dincolo de aspectele comerciale tradiționale, urmărind să înglobeze și chestiuni ce țin de comerțul digital, dar și de asigurarea unui sprijin pentru întreprinderile mici. De altfel, Londra speră să folosească acest posibil acord ca trambulină pentru a se alătura ulterior Acordului Cuprinzător și Progresiv pentru Parteneriatul Trans-Pacific (CPTPP), care reprezintă 13% din PIB-ul global. 

Guvernul japonez a dat astfel curs solicitărilor mediului nipon de afaceri, care a acord un acord de liber schimb cu Executivul de la Londra, în contextul în care acordul comercial dintre UE și Japonia nu se mai aplică în relațiile comerciale dintre Tokyo și Londra, odată cu încheierea perioadei de tranziție post-Brexit, la 31 decembrie 2020.

La 17 iulie 2018, UE și Japonia au încheiat un acord de liber schimb care a creat o zonă de comerţ cu o populaţie de 600 de milioane de locuitori şi care produce o treime din PIB-ul global şi aproximativ 40% din comerţul global.

Regatul Unit se numără printre principalii parteneri comerciali ai Japoniei, al doilea din Uniunea Europeană, după Germania. În 2018, exporturile nipone totale către Marea Britanie se ridicau la 14 miliarde de dolari (1.53 trilioane de yeni). De asemenea, Japonia a importat din Regatul Unit, în 2018, bunuri în valoare de peste opt miliarde de dolari (909.4 miliarde de yeni).

În plus, Marea Britanie găzduiește reprezentanțe a aproape 1.000 de companii nipone, potrivit Organizației Comerțului Exterior Japonez.

În paralel, Regatul Unit a demarat la începutul lunii mai negocierile cu Statele Unite, al doilea cel mai important partener comercial al Londrei, după UE, reprezentând aproape 19% din totalul exporturilor britanice în 2018 și 11% din importuri. Uniunea Europeană a reprezentat 45% din totalul exporturilor și 53% din importuri.

Citiți și:
Regatul Unit și Statele Unite încep marți negocierile pentru un acord de liber schimb. Ministrul britanic al Comerțului: Un acord comercial este ”esențial” pentru a ușura povara pe care criza COVID-19 a așezat-o pe umerii economiei britanice

În cadrul unui document de 184 de pagini în care sunt fixate obiectivele Regatului Unit în ceea ce privește un acord comercial cu Statele Unite, publicat în luna martie a acestui an, Londra și-a exprimat speranța a de diminua barierele tarifare cu care se confruntă producătorii de automobile, producătorii de obiecte ceramice, dar și producătorii de brânză cedar.

Potrivit estimărilor prezentate în document, un acord comercial cu Statele Unite care prevede liberalizarea principalelor tarife comerciale și reducerea cu 25% a măsurilor non-tarifare ar duce la o creștere medie anuală a PIB-ului britanic de 0.07% (echivalentul a 1.6 miliarde de lire sterline), cu variații între 0.02% și 0.15%, pe o perioadă estimată de 15 ani de la intrarea în vigoare a acordului, comparativ cu nivelul din 2018. Departamentul Comerțului Internațional estimează, în același timp, într-un al doilea scenariu mai optimist, că un acord comercial cuprinzător cu Statele Unite, care ar implica liberalizarea tuturor tarifelor și reducerea cu 50% a măsurilor non-tarifare, că PIB-ul Regatului Unit ar beneficia de o creștere medie anuală cu 0.16%, adică 3.4 miliarde de lire sterline, cu variații între 0.05% și 0.36%, pe o perioadă estimată de 15 ani de la intrarea în vigoare a înțelegerii comerciale în cauză, comparativ cu nivelul din 2018.

Pe fondul acestor căutări de noi parteneri comerciali, Londra are de purtat în același timp discuții cu Bruxelles-ul pentru a stabili prevederile viitoarelor relații, ce ar trebui fixate în mai puțin de cinci luni până la finalul lunii octombrie, moment în care Bruxelles-ul și Londra trebuie să ajungă la un acord care trebuie ulterior ratificat până la finalul anului.

Amintim că cea de-a patra rundă de negocieri între Uniunea Europeană și Regatul Unit privind relațiile post Brexit s-a încheiat fără progrese semnificative. ”Săptămâna aceasta nu am avut zone semnificative de progres (…) Nu putem continua aşa la nesfârşit”, a precizat Michel Barnier, negociatorul-șef al Uniunii Europene pentru relațiile post-Brexit într-o conferință de presă care a succedat aceste discuții axate pe patru piloni: pescuitul, guvernanța referitoare la viitoarea relație, concurență echitabilă, cooperarea judiciară.

Speranţa unei ieşiri din impas se îndreaptă acum spre întâlnirile pe care premierul britanic Boris Johnson le va avea la sfârşitul lunii cu preşedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen şi cu preşedintele Consiliului European Charles Michel.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

INTERNAȚIONAL

Donald Trump anunță că Israelul și Emiratele Arabe Unite au ajuns la “un acord de pace istoric” și vor stabili relații diplomatice

Published

on

© The White House/ Flickr

Israelul şi Emiratele Arabe Unite (EAU) au semnat, sub egida Statelor Unite, ”un acord de pace istoric” şi vor stabili relaţii diplomatice, a anunţat joi pe Twitter preşedintele american Donald Trump, transmit agenţiile internaţionale de presă.

Înţelegerea face parte dintr-un acord mai amplu, în virtutea căruia autorităţile israeliene vor înceta anexarea teritoriilor palestiniene ocupate.

“Această reușită istorică sperăm că va promova pacea în Orientul Mijlociu”, se arată într-un comunicat comun al președintelui Donald Trump, premierului israelian Benjamin Netanyahu și prințului moștenitor al Abu Dhabi, Mohammed bin Zayed, informează Agerpres.


Acordul a fost anunţat şi de Emiratele Arabe Unite.

”În cadrul unei discuţii cu preşedintele Trump şi prim-ministrul Netanyahu, a fost convenit un acord pentru oprirea unor noi anexări israeliene în teritoriile palestiniene. EAU şi Israel au convenit de asemenea să coopereze şi să stabilească o foaie de parcurs pentru stabilirea relaţiilor diplomatice”, a anunţat pe Twitter prinţul Sheikh Mohammed Bin Zayed.


Emiratele Arabe Unite vor fi astfel a treia ţară arabă care stabileşte relaţii diplomatice cu Israelul, după Egipt în 1979 şi Iordania în 1994.

Continue Reading

SUA

Statele Unite și Slovenia au semnat o declarație privind securitatea rețelei 5G: UE trebuie să lucreze cu SUA pentru a împiedica restrângerea libertăţii cetăţenilor ei

Published

on

© US Department of State/ Twitter

Secretarul de stat american Mike Pompeo şi ministrul de externe sloven Anze Logar au semnat joi, în oraşul sloven Bled, o declaraţie ”despre securitatea reţelei 5G” pentru protejarea spaţiului cibernetic local, în special contra influenţei Chinei, fără însă ca aceasta să fie menţionată explicit, relatează agenţia EFE.

”Partidul Comunist Chinez doreşte să restrângă libertatea voastră, a tuturor”, a spus Pompeo la o conferinţă de presă după ceremonia de semnare a documentului, asemănător celui pe care Washingtonul l-a impulsionat cu alte state precum România și Polonia.

Declaraţia, deşi nu menţionează explicit China sau compania Huawei, face de fapt referire la acestea, lucru pe care de altfel l-a transmis şi şeful diplomaţiei americane în comentariile sale, subliniază Agerpres.

Pentru Washington este vorba despre un răspuns în faţa faptului că ”oamenii doresc să trăiască în libertate” şi a insistat ca întreaga Uniune Europeană să coopereze îndeaproape cu SUA pentru a împiedica restrângerea libertăţii cetăţenilor ei.

Washingtonul, care se confruntă cu Beijingul pentru controlul tehnologiei 5G, doreşte ca europenii să excludă orice cooperare cu Huawei pentru realizarea reţelelor 5G.

”SUA este unica forţă a lumii occidentale capabilă să se confrunte cu pericolul atacurilor hibride, care includ arme cibernetice, biologice”, printre altele, a spus la rândul său la aceeaşi conferinţă de presă premierul sloven Janez Jansa.

Șeful diplomației americane efectuează în această săptămână un turneu diplomatic care a debutat Cehia și continuă în Slovenia, în Austria și în Polonia. Miercuri, la Praga, Mike Pompeo a aprecizat că forţa economică globală face din China un adversar mai dificil decât era Uniunea Sovietică în perioada Războiului Rece, acesta solicitând ţărilor europene să strângă rândurile împotriva Partidului Comunist Chinez (PCC), care foloseşte puterea economică pentru a-şi exercita influenţa în întreaga lume.

Cu toate acestea, șeful diplomației americane a afirmat că actuala situația nu reprezintă “un Război Rece 2.0”.

În ce privește securitatea rețelei 5G, Pompeo a afirmat într-un articol publicat săptămâna trecută pe pagina Departamentului de Stat că țările lumii trebuie să poată avea încredere că echipamentele și software-ul furnizate de tehnologia 5G nu le vor amenința securitatea națională.

De altfel, SUA promovează în rândul țărilor aliate inițiativa “Clean Network”, program al administrației Trump menit să protejeze securitatea națiunii americane și informațiile sensibile ale companiilor împotriva intruziunilor agresive ale unor actori cu influențe maligne precum Partidul Comunist Chinez.

 

Continue Reading

NATO

Ungaria achiziționează un sistem de apărare antiaeriană din SUA în valoare de un miliard de dolari

Published

on

© US Embassy Budapest

Ungaria va cumpăra din Statele Unite componente ale sistemului de apărare antiaeriană Advanced Medium-Range Air-to-Air Missiles (AMRAAM), conform unei declaraţii de intenţie semnate miercuri la Budapesta de ministrul ungar al apărării Tibor Benko şi ambasadorul SUA în Ungaria, David Cornstein, informează MTI şi Ambasada SUA la Budapesta, potrivit Agerpres.

Achiziţia în valoare de 1 miliard de dolari se înscrie în programul SUA pentru Vânzări militare în străinătate (Foreign Arms Sales), tranzacţia urmând să fie finalizată până la 30 septembrie a.c..

Ministrul ungar al apărării a precizat că sistemul va fi folosit în principal cu rol de descurajare, dar şi pentru creşterea securităţii şi pentru antrenament. Sistemul este produs de compania Raytheon Technologies.

Ambasadorul american a subliniat la rândul său că este vorba de cea mai mare achiziţie de armament din istoria cooperării militare dintre Ungaria şi Statele Unite şi a asigurat că acest sistem de apărare antiaeriană, folosit deja în mai multe ţări, este compatibil cu standardele NATO, adăugând că speră ca Ungaria să nu fie nevoită niciodată să-l folosească.

Ungaria, membră a NATO, şi-a intensificat eforturile de apărare sub mandatul premierului Viktor Orban, crescând bugetul alocat apărării de la 0,95% din PIB în 2013 la 1,21% în 2019, a mai consemnat AFP.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending