Connect with us

INTERNAȚIONAL

Regatul Unit și Statele Unite încep marți negocierile pentru un acord de liber schimb. Ministrul britanic al Comerțului: Un acord comercial este ”esențial” pentru a ușura povara pe care criza COVID-19 a așezat-o pe umerii economiei britanice

Published

on

Regatul Unit și Statele Unite vor demara marți negocierile privind stabilirea unui acord de liber schimb. Londra deschide astfel un nou front în vederea stabilirii unui acord comercial cu al doilea cel mai important partener al său, după Uniunea Europeană.

Statele Unite sunt al doilea cel mai important partener comercial al Regatului Unit, după UE, reprezentând aproape 19% din totalul exporturilor britanice în 2018 și 11% din importuri. Uniunea Europeană a reprezentat 45% din totalul exporturilor și 53% din importuri, conform BBC. 

Potrivit Politico Europe, secretarul britanic pentru comerț internațional, Liz Truss, va avea în prealabil o videoconferință cu omologul său american, Robert Lighthizer, la care vor participa peste 100 de oficiali de ambele părți.

În pofida afirmațiilor președintelui american, Donald Trump, care și-a exprimat în trecut speranța că un acord comercial va fi obținut în curând, negocierile privind stabilirea unor acordurile comerciale internaționale se întind, de obicei, pe mai mulți ani.

În cadrul unor declarații făcute înainte de demararea acestor discuții, Truss și-a luat angajamentul să poarte ”negocieri dure” cu partea americană și a insistat că un acord comercial este ”esențial” pentru a ușura povara economică determinată de criza COVID-19.

”Odată cu demararea negocierilor, în acestă săptămână, vom duce discuții dure de pe urma cărora va beneficia fiecare parte a Regatului Unit și care va funcționa pentru companiile mici care suferă cel mai mult în această perioadă dificilă”, a precizat Truss.

Delegația Marii Britanii va fi condusă de Oliver Griffiths, oficial britanic din cadrul Departamentului Comerțului Internațional, secondat de consilierul principal pentru negocieri comerciale, Crawford Falconer.

Prima rundă de discuții, care a fost amânată timp de mai multe săptămâni ca urmare a pandemiei de coronavirus, se va desfășura pe durata a două săptămâni și va acoperi aspecte precum comerțul cu bunuri și servicii, dar și investițiile bi-direcționale și sprijinul pentru întreprinderile mici și mijlocii. Celelalte runde suplimentare urmează să aibă loc la fiecare șase săptămâni, potrivit BBC.

În cadrul unui document de 184 de pagini în care sunt fixate obiectivele Regatului Unit în ceea ce privește un acord comercial cu Statele Unite, publicat în luna martie a acestui an, Londra și-a exprimat speranța a de diminua barierele tarifare cu care se confruntă producătorii de automobile, producătorii de obiecte ceramice, dar și producătorii de brânză cedar.

Potrivit estimărilor prezentate în document, un acord comercial cu Statele Unite care prevede liberalizarea principalelor tarife comerciale și reducerea cu 25% a măsurilor non-tarifare ar duce la o creștere medie anuală a PIB-ului britanic de 0.07%  (echivalentul a 1.6 miliarde de lire sterline), cu variații între 0.02% și 0.15%, pe o perioadă estimată de 15 ani de la intrarea în vigoare a acordului, comparativ cu nivelul din 2018. Departamentul Comerțului Internațional estimează, în același timp, într-un al doilea scenariu mai optimist, că un acord comercial cuprinzător cu Statele Unite, care ar implica liberalizarea tuturor tarifelor și reducerea cu 50% a măsurilor non-tarifare, că PIB-ul Regatului Unit ar beneficia de o creștere medie anuală cu 0.16%, adică 3.4 miliarde de lire sterline, cu variații între  0.05% și 0.36%, pe o perioadă estimată de 15 ani de la intrarea în vigoare a înțelegerii comerciale în cauză, comparativ cu nivelul din 2018. 

Un punct important al negocierilor dintre Londra și Washington îl reprezintă interdicția asupra importului cărnii de pui spălat în clor, solicitări privind menționerea acestei interdicții venind și din partea Uniunii Europene, SUA considerând în schimb că nu există dovezi științifice în acest sens. Statele Unite au indicat, de asemenea, că doresc să aibă drept de veto asupra oricărui posibil acord comercial încheiat de Regatul Unit cu țările care se bazează pe o ”economie planificiată”, doleanță ce vine pe fondul tensiunilor crescâde cu China, amplificate și de pandemia de coronavirus, manifestate în preambulul alegerilor prezidențiale, în urma cărora Donald Trump speră să obțină un al doilea mandat. 

Încercările Londrei de a obține un acord comercial cu Statele Unite se desfășoară în paralel cu negocierile cu Uniunea Europeană privind viitoarea relație post-Brexit, după ce Regatul Unit a părăsit comunitatea europeană la 31 ianuarie 2020, într-o încercare de a pune presiune pe Bruxelles în vederea obținerii unor condiții contractuale mai bune. 

Criticii au precizat că estimările optimiste privind impactul pozitiv asupra economiei britanice al unui acord comerical cu SUA nu vor acoperi golurile unei înțelegeri comerciale mai slabe cu Uniunea Europeană. De altfel, Guvernul a previzionat în noiembrie 2018, potrivit The Guardian, că economia britanică se va contracta în următorii 15 ani cu 7,6% în cazul unui Brexit fără acord și cu aproximativ 4,9% în cazul unui acord comercial de tip Canada, comparativ cu scenariul în care ar fi rămas în Uniunea Europeană. 

Ultima rundă de negocieri între Regatul Unit și Uniunea Europeană s-a încheiat fără ”progrese tangibile”, negociatorul-șef al UE pentru relațiile post-Brexit Michel Barnier criticând Londra pentru respingerea ideii de a prelungi perioada de tranziție, refuzând în același timp ”să facă progrese pe anumite subiecte”. 

Cele două echipe de negociere s-au reunit până în prezent doar de două ori de când Regatul Unit a părăsit Uniunea Europeană, la 31 ianuarie 2020, calendarul întâlnirilor fiind afectat de pandemia de coronavirus. La acest aspect se adaugă și faptul că luna trecută ambii negociatori au anunțat că manifestă simptome specifice COVID-19. 

Următoarele două runde de negocieri, cu durata de câte o săptămână, sunt prevăzute să înceapă la 11 mai și la 1 iunie. ”Trebuie să folosim aceste două runde pentru a obține un progres real, tangibil în ceea ce privește toate domeniile, inclusiv pe toate cele pe care le-am prezentat”, a conchis Barnier. 

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

INTERNAȚIONAL

Explozii la Beirut: Întâmpinat ca un salvator, președintele francez Emmanuel Macron promite ajutor și cere Libanului o “schimbare de sistem”

Published

on

© Présidence de la République France/ Flickr

Preşedintele francez Emmanuel Macron, care a sosit joi la Beirut cu un mesaj de sprijin pentru poporul libanez, la două zile după devastatoarele explozii care au îndoliat Libanul, a fost întâmpinat ca un salvator de mulţimile de oameni adunate, ce şi-au exprimat indignarea faţă de autorităţilor ţării lor, în timp ce liderul francez a invitat clasa politică libaneză să treacă fără întârziere la reforme necesare pentru scoaterea ţării din criza economică fără precedent pe care Libanul o traversează, potrivit AFP şi Reuters, informează Agerpres.

După baia de mulţime, preşedintele francez a declarat că intenţionează să propună ‘un nou pact’ politic responsabililor din Liban, unde furia populară se îndreaptă împotriva autorităţilor după tragedia din port.

“Sunt aici pentru a lansa o nouă iniţiativă politică. Asta voi spune în această după-amiază liderilor şi forţelor politice libaneze”, a declarat Macron, adăugând că le va cere liderilor libanezi “să procedeze neîntârziat la reforme pentru a schimba sistemul, pentru a opri sciziunea Libanului, pentru a combate corupţia”.

Dincolo de răspunsul imediat la dezastrul de marţi, Emmanuel Macron şi-a anunţat intenţia de a avea un “dialog al adevărului” cu întreaga clasă politică libaneză care poartă o “responsabilitate istorică” în criza “politică, morală, economică şi financiară” pe care o traversează ţara. “Dacă reformele nu vor fi făcute, Libanul va continua să se scufunde”, a avertizat preşedintele francez.

În acest context, şeful statului francez a spus că ţara sa “doreşte să organizeze cooperarea europeană şi mai pe larg cooperarea internaţională” pentru Liban.

De altfel, Uniunea Europeană a anunţat joi deblocarea a 33 milioane de euro pentru a finanţa un prim ajutor de urgenţă în favoarea Libanului şi a mobilizat alte mijloace materiale, între care o navă-spital italiană pentru a ajuta echipele de intervenţie din Beirut.

Deblocarea a 33 de milioane de euro trebuie să permită acoperirea nevoilor imediate ale serviciilor de intervenţie şi spitalelor din capitala libaneză, a precizat Comisia Europeană.

Cele două explozii de marţi, de la Beirut, au ucis cel puţin 137 de oameni şi au rănit peste 5000, iar zeci de persoane sunt în continuare date dispărute, a comunicat joi agenţiei France Presse Ministerul libanez al Sănătăţii. În cursul zilei ar putea fi anunţat un nou bilanţ, a declarat un purtător de cuvânt al instituţiei.

Deflagraţiile declanşate de un incendiu la un depozit de azotat de amoniu au lăsat fără adăpost 300.000 de locuitori din capitala Libanului.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Șeful diplomației SUA efectuează un turneu în Europa: Mike Pompeo va participa la comemorarea a 100 de ani de la Bătălia de la Varșovia, când Polonia a învins Armata Roșie

Published

on

© U.S. Department of State/ Flickr

Secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo, va efectua săptămâna viitoare un turneu diplomatic în Europa Centrală, urmând să viziteze patru țări europene – Austria, Cehia, Polonia și Slovenia – și unde este așteptat să discute deopotrivă mai multe detalii privind relocarea parțială a trupelor SUA din Germania, dar și pledoaria SUA pentru ca aliații și partenerii europeni să susțină eforturile Washington-ului de contracarare a ambițiilor și influenței crescânde ale Beijingului.

Pompeo a confirmat miercuri, într-o conferință de presă susținută la Departamentul de Stat, că turneul său diplomatic va începe pe 11 august și va cuprinde cele patru țări menționate.

“Va fi o călătorie foarte importantă și productivă”, a spus el.

Anterior, Politico Europe a notat, citând surse diplomatice, că vizita va începe marți sau miercuri la Praga, unde Pompeo va discuta cu prim-ministrul ceh Andrej Babis despre tehnologia 5G și China. 

Aceleași surse au precizat că șeful diplomației americane se va deplasa joi în Slovenia și apoi în Austria.

Vizita lui Mike Pompeo la Varșovia, importantă din perspectiva relocării prin rotație a peste 1.000 de soldați SUA din Germania în Polonia, urmează a fi însă prilejuită de comemorarea, sâmbătă, a 100 de ani de la Bătălia de la Varșovia. Cunoscută sub numele de “Miracolul de la Vistula”, bătălia a fost câștigată de forțele poloneze în fața forțelor Armatei Roșii în timpul războiului dintre Polonia și Republica Sovietică Federativă Socialistă Rusă. Victoria a reprezentat un pas important în menținerea independenței Poloniei și securizarea frontierelor țării până în 1939, când Polonia a fost invadată de Germania nazistă și de Uniunea Sovietică.

Secretarul de stat al SUA a efectuat o vizită în Europa și la finalul lunii iulie, când s-a deplasat la Londra și la Copenhaga, unde a discutat despre alianță Occidentului în fața amenințării reprezentate de China.

Ulterior, șeful diplomației americane a susținut, la 23 iulie, un discurs de o rară virulență privind relațiile cu China, încheind astfel o serie de discursuri ale oficialilor americani în care consilierul pentru securitate națională Robert O’Brien a vorbit despre provocările ideologice, directorul FBI Chris Wray s-a referit la spionaj, iar procurorul general William Barr a atins problemele economice. Discursul lui Pompeo a fost susținut în mod simbolic la Biblioteca Prezidențială Richard Nixon, primul președinte american care a efectuat o vizită în China, în 1972. 

Cu ocazia respectivă, Mike Pompeo a îndemnat ”lumea liberă” să triumfe împotriva ”noii tiranii” chineze, decretând eșecul politicii de dialog cu China şi criticându-l pe Xi Jinping, ”adeptul sincer al unei ideologii totalitare falimentare”.

În ultima perioadă, secretarul de Stat al SUA a salutat inițiativa europenilor, propusă de Înaltul Reprezentant Josep Borrell, de instituire a unui cadru de dialog între Statele Unite și Uniunea Europeană cu privire la provocările reprezentate de China.

Continue Reading

ROMÂNIA

Ministrul apărării naționale, omagiu adus eroilor Bătăliei de la Mărășești: Ostașii români au salvat existența României în cea mai mare bătălie de pe frontul românesc pe durata Primului Război Mondial

Published

on

© Nicolae Ciuca/ Facebook

Ministrul apărării naționale Nicolae Ciucă a adus joi un omagiu eroilor militari căzuți la datorie acum 103 de ani în cadrul Bătăliei de la Mărășești din Primul Război Mondial, când Armata României a reușit una dintre cele mai importante victorii obținute de Aliați pe frontul de est împotriva Puterilor Centrale, iar ostașii români au salvat existența României.

“La 6 august 1917 Armata României a reușit una dintre cele mai importante victorii obținute de Aliați pe frontul de est împotriva Puterilor Centrale. Atunci, la Mărășești, ostașii români au salvat existența României. Prin durată, proporții și intensitate a fost cea mai mare bătălie de pe frontul românesc pe durata Primului Război Mondial. Deviza ”Pe aici nu se trece!” a rămas în istorie amintind de acele momente de cumpănă în care Armata Română renăscută a oprit ofensiva germană și a reușit să stabilizeze frontul din zonă până la sfârșitul conflagrației. Astăzi, 6 august, îi omagiem pe eroii căzuţi în acele lupte grele, bravii ostași români care au dat sacrificiul suprem pentru țară și popor. Mă înclin în fața vitejiei de care au dat dovadă acum 103 ani soldații români, Dumnezeu să ocrotească România, Dumnezeu să ocrotească Armata și Poporul român!”, a scris Ciucă pe pagina sa de Facebook.

 

Bătălia de la Mărășești a fost o serie de acțiuni militare complexe desfășurate pe frontul român, în perioada 24 iulie – 6 august 1017 în zona Vrancei în spațiul dintre râurile Siret și Putna și aliniamentul Muncelu – Mărășești. Bătălia a avut ca rezultat eșecul ofensivei germane și stabilizarea frontului din zonă, până la sfârșitul conflagrației.

Confruntarea a opus Armata României – aflată în defensivă, trupelor germane – aflate în ofensivă, în timpul campaniei militare românești din 1917 din Primul Război Mondial.

Obiectivul strategic al Puterilor Centrale era spargerea frontului și înaintarea pe valea Siretului spre Adjud pentru a se face joncțiunea cu trupele Armatei 1 austro-ungare aflate în ofensivă la Oituz și realizarea unui cap de pod la est de Siret.

Prin durată, proporții și intensitate a fost cea mai mare bătălie de pe frontul românesc pe durata Primului Război Mondial.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending