Premierul britanic, Boris Johnson, a anunțat marți că guvernul său va stabili curând detaliile unor posibile sancțiuni împotriva Rusiei, ca răspuns la o eventuală agresiune a acesteia contra Ucrainei, anunță Reuters și AFP, citate de Agerpres.

”Noi în Regatul Unit nu vom ezita să ne înăsprim sancţiunile naţionale împotriva Rusiei, ca răspuns la orice ar putea face preşedintele Putin, iar Camera Comunelor va afla în curând mai multe pe acest subiect”, a declarat Boris Johnson în Parlament.

Acesta a completat că Londra analizează împreună cu Washingtonul posibilitatea participării Moscovei la sistemul de plăţi globale SWIFT. ”Indubitabil că aceasta ar fi o armă foarte puternică”, a spus Johnson, fiind întrebat despre eventuala interzicere a Rusiei în cadrul sistemului SWIFT.

Boris Johnson a subliniat că Regatul Unit va analiza posibilitatea de a contribui la orice nouă desfăşurare a forţelor NATO dacă Rusia ar urma să invadeze Ucraina.

În egală măsură, premierul britanic consideră că este nevoie ca Occidentul să fie unit pentru a descuraja agresiunea rusă.

”Am convenit să răspundem la unison la orice atac asupra Ucrainei impunând sancţiuni dure, coordonate şi economice, mai grele decât am decis vreodată contra Rusiei. Practic Putin vrea să revină la vechiul sistem al sferelor de influenţă, şi nu este vorba doar de Ucraina … pe care a pus ochii”, a indicat premierul Johnson, care i-a informat pe deputaţii britanici în legătură cu videoconferinţa avută luni seara de SUA şi principalii lor aliaţi europeni.

“Astăzi, am vorbit cu liderii europeni ca răspuns la consolidarea militară a Rusiei la granițele Ucrainei. Am discutat despre eforturile noastre comune de a descuraja noi agresiuni rusești, cum ar fi pregătirile pentru a impune costuri economice severe Rusiei și pentru a consolida securitatea pe flancul estic“, a fost mesajul pe care l-a transmis președintele american, Joe Biden, la finalul întâlnirii cu liderii UE, NATO, Franța, Germania, Italia, Marea Britanie și Polonia.

Marea Britanie a acuzat sâmbătă Rusia că urmărește să instaleze un lider pro-rus la Kiev și să ocupe Ucraina, la o zi după ce discuțiile dintre secretarul de stat american, Antony Blinken, și omologul rus, Serghei Lavrov, de la Geneva, păreau să schițeze o anumită detensionare a situației, anunță AFP, citat de Agerpres.

Într-o declarație săracă în detalii cu privire la presupusul complot, Ministerul Afacerilor Externe britanic a menționat sâmbătă seara târziu că Moscova ”îl consideră pe fostul deputat ucrainean Evgheni Muraev drept un potențial candidat”, informează Politico Europe.

Informațiile ”pun în lumină amploarea activității rusești menite să submineze Ucraina și reprezintă o perspectivă asupra gândirii Kremlinului. Rusia trebuie să recurgă la dezescaladeze, să pună capăt campaniilor sale de agresiune și dezinformare și să urmeze calea diplomației. Așa cum Marea Britanie și partenerii noștri au spus în repetate rânduri, orice incursiune militară rusă în Ucraina ar fi o greșeală strategică masivă cu costuri grave”, a menționat ministrul de externe birtanic, Liz Truss în comunicatul care mai atenționează că serviciile ruse de informaţii ”au legături cu mulţi foşti politicieni ucraineni”.

”Unii dintre ei sunt în contact cu agenţi ai serviciilor ruseşti de informaţii implicaţi în prezent în planificarea unui atac împotriva Ucrainei”, acuză Londra.

Astfel, diplomaţia britanică menţionează astfel numele lui Serghei Arbuzov (viceprim-ministru în perioada 2012 – 2014, apoi prim-ministru interimar), Andrii Kluev (care a condus administraţia prezidenţială sub Viktor Ianukovici), Volodimir Sivkovici (fostul secretar adjunct al Consiliului naţional de securitate şi apărare al Ucrainei) sau chiar Mikola Azarov (prim-ministrul Ucrainei în perioada 2010 – 2014).

Într-o primă reacție, Statele Unite au apreciat că acuzațiile britanice potrivit cărora Moscova încearcă să instaleze un lider pro-rus în Ucraina sunt ”profund îngrijorătoare”, a menționat Casa Albă sâmbătă, ca răspuns la o declarație a Ministerului de Externe de la Londra, potrivit AFP, citat de Agerpres.

”Acest tip de complot este profund îngrijorător. Poporul ucrainean are dreptul suveran de a-şi hotărî propriul viitor şi suntem alături de partenerii noştri aleşi democratic în Ucraina”, a declarat Emily Horne, purtătoarea de cuvânt a Consiliului Naţional de Securitate.

Anterior acestui moment, o sursă din Ministerul Apărării britanic a indicat că ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, şi-a dat acordul pentru a se întâlni, la Moscova, cu omologul său britanic, Ben Wallace, pentru a discuta despre criza ruso-occidentală legată de Ucraina, informează Agerpres.

Declarațiile ministrului britanic de externe par să fi agitat spiritele din tabăra rusă. Într-un mesaj pe Twitter, Ministerul rus de Externe le-a calificat absurde și a cerut Londrei ”să nu mai răspândească absurdități”.

Acestea vin pe fondul observării unei oarecare relaxări între Occident şi Rusia după mai multe săptămâni de escaladare la nivel declarativ. 

În urma discuțiilor dintre Antony Blinken și Serghei Lavrov, de la Geneva, Washingtonul urmează să-i prezinte săptămâna viitoare Moscovei răspunsul său la propunerile înaintate de aceasta, la finalul a două săptămâni intense ale diplomației ce s-a încheiat cu ”discuții sincere și substanțiale” desfășurate la Geneva între secretarul de stat american, Antony Blinken și omologul rus, Serghei Lavrov.

În cazul unui progres în tratativele ruso-americane, Blinken nu a exclus o posibilă întâlnire între preşedinţii Vladimir Putin şi Joe Biden, întâlnire pe care Lavrov a considerat-o prematură în acest stadiu.

Regatul Unit și aliații săi din „lumea liberă” își vor întări legăturile pentru a se opune „agresorilor globali” precum Rusia și China, a declarat ministrul de externe britanic Liz Truss, cu ocazia unei vizite, vineri, în Australia, relatează Reuters, preluat de Agerpres.

Truss, împreună cu secretarul britanic al apărării, Ben Wallace, se află în Australia pentru a discuta despre următoarea etapă a parteneriatului AUKUS, inclusiv despre planurile ca Australia să aibă acces la tehnologia americană pentru submarinele cu propulsie nucleară.

Șefa diplomației britanice a afirmat că autocrațiile sunt „încurajate într-un mod pe care nu l-am mai văzut de la Războiul Rece încoace. Acestea caută să exporte dictatura ca un serviciu în întreaga lume. Acesta este motivul pentru care regimuri precum cele din Belarus, Coreea de Nord și Myanmar își găsesc cei mai apropiați aliați la Moscova și Beijing”. În acest sens, britanicii şi aliaţii lor din „lumea liberă” trebuie să reacţioneze împreună la ameninţările globale, să îşi întărească legăturile cu democraţiile din regiunea indo-pacifică şi „să se opună agresorilor globali” care fac uz de dependenţa economică pentru a-şi atinge obiectivele, a precizat Truss.

De asemenea, în cadrul unui discurs rostit la Institutul Lowy din Sydney, Australia, Truss a încadrat conflictul din Ucraina ca parte a unei dispute mai largi între ceea ce ea consideră a fi state liberale și autocrații, inclusiv Rusia și China.

Aceasta l-a îndemnat pe Vladimir Putin „să renunțe și să se retragă din Ucraina înainte de a face o greșeală strategică masivă”. Kremlinul, a spus aceasta, „nu a învățat lecțiile istoriei”, iar o „invazie va duce doar la un impas teribil și la pierderi de vieți omenești, așa cum o știm din războiul sovieto-afgan și din conflictul din Cecenia”.

Truss a adăugat: „Avem nevoie ca toată lumea să se implice. Împreună cu aliații noștri, vom continua să fim alături de Ucraina și să îndemnăm Rusia la dezescaladare și să se angajeze în discuții semnificative. Ceea ce se întâmplă în Europa de Est contează pentru întreaga lume.”

Truss şi colegul ei de la Apărare, Ben Wallace, s-au întâlnit vineri la Sydney cu omologii lor australieni la consultările ministeriale bilaterale (AUKMIN) care au loc în fiecare an. S-a discutat despre un contract de achiziţie a unor submarine nucleare pentru Australia.

Ministrul australian al apărării, Peter Dutton, a declarat că nu există un proiect de amplasare a unei baze militare britanice în Australia, chiar dacă marina militară britanică şi-a sporit prezenţa în Pacific.

Cele două ţări au semnat acorduri de finanţare a infrastructurii în regiune, pentru a contracara influenţa Beijingului.

Regatul Unit ar trebui să coopereze cu state ca Australia, Israelul, India, Japonia şi Indonezia pentru a se opune agresorilor, în special în Pacific. „Este timpul ca lumea liberă să îşi menţină poziţia”, a apreciat ea.