Connect with us

Corina Crețu

Regele Abdullah al II-lea al Iordaniei, în Parlamentul European. Eurodeputatul Corina Crețu: Întărirea relației bilaterale dintre Iordania și Uniunea Europeană trebuie să se afle pe lista priorităților noastre

Published

on

Întărirea relației bilaterale dintre Iordania și Uniunea Europeană trebuie să se afle pe lista priorităților noastre, iar parteneriatul durabil dintre cele două părți este nu numai în beneficiul celor implicați, ci a întregii regiuni și a tuturor statelor care militează pentru pace, a precizat europarlamentarul Corina Crețu (Pro România, S&D) într-o postare pe Facebook.

Reacția sa vine în contextul în care Regele Iordaniei, Abdullah al II-lea, a ținut un discurs în plenul Parlamentului European, reunit pentru prima dată în acest an la Strasbourg, în care a subliniat importanța păcii în Orientul Mijlociu.

Eurodeputatul român a subliniat importanța unei strânse colabărări, care este ”cheia preîntâmpinării escaladării conflictelor din regiune și a aplanării tensiunilor care, din păcate, au produs atât de multe victime.”

Regele Iordaniei, Abdullah al II-lea a punctat în discursul său importanța stabilității în Orientul Mijlociu, vorbind, în același timp, și despre potențialele ramificări grave ale conflictului în regiune. ”Ceea ce se întâmplă în Orientul Mijlociu se face simțit peste tot în lume”, a atras atenția regele Iordaniei, aflat la cea de-a șasea sa vizită la Parlamentul European, potrivit unui comunicat al Legislativului european. 

Acesta a menționat conflictul palestiniano-israelian, tensiunile recente dintre Iran și SUA, criza siriană și situația din Libia, precum și importanța oferirii de oportunități și speranță tinerilor din regiune.

”Tatăl meu, regretatul Rege Hussein, m-a învățat că pacea este întotdeauna calea cea mai grea, dar este calea cea mai bună. Și un drum dificil este parcurs cel mai bine alături de prietenii noștri. Prieteni ca voi și cetățenii Europei, astfel încât împreună să ajungem la viitorul la care aspiră popoarele noastre și pe care îl merită întreaga lume”, a spus Regele Iordaniei.

La rândul său, președintele Parlamentului European, David Sassoli, a declarat că ”evenimentele din prima parte a acestui an subliniază importanța muncii pe care o mai avem, încă, de făcut, împreună”.

Tensiunile dintre Statele Unite și Iran au escaladat după ce comandantul Forței Quads din cadrul Gardienilor Revoluției din Iran, Qassem Soleimani, a fost ucis în Irak într-un raid american.

În cadrul acțiunii comandate de președintele american Donald Trump după ce ambasada americană din Bagdad a fost luată cu asalt, la începutul acestei luni, de miliții proiraniene din Irak , s-a folosit o dronă MQ-9 Reaper, denumită și Predator B, vehicul aerian fără pilot, care poate fi comandat de la distanță, cu rază de acțiune de peste 2.400 de km, ce poate zbura la altitudini de până la 15 km.

Drep răspuns, Teheranul a atacat cu rachete aeriene baze militare din Irak unde se aflau staționați militari americani, fără ca vreunul dintre aceștia să fie răniți.

Președintele american a ripostat și a anunțat la 8 ianuarie seara că va impune noi sancțiuni economice asupra Teheranului, precizând în același timp că va solicita NATO să se implice ”mult mai mult” în Orientul Mijlociu, solicitare căreia Alianța i-a dat curs, după cum este menționeant într-un comunicat al Alianței, dat publicității după o convorbire telefonică între secretarul general Jens Stoltenberg, și liderul de la Casa Albă.

Acesta a făcut, de asemenea, apel la Marea Britanie, Franța, Germania, Rusia și China, cele cinci state semnatare ale Acordului nuclear cu Iranul, convenit în 2015, din care liderul american a retras Statele Unite în 2018, să îl denunțe, la rândul lor.

Teheranul a făcut deja acest lucru la 5 ianuarie, ca urmare a eliminării, de către Washington, a comandantului Forței Quads din cadrul Gardienilor Revoluției din Iran, Qassem Soleimani.

Astfel, Iranul a anunțat că renunță la limitarea numărului de centrifuge, ultima restricție a JCPOA pe care o mai respecta.

În acest context, miniștrii de externe ai Franței, Germaniei și Regatului Unit, i-au transmis la 14 ianuarie o scrisoare Înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de securitate, Josep Borrell, referitoare la rezolvarea, ”prin dialog constructiv”, a litigiului privind nerespectarea angajamentelor asumate de Iran prin acordul nuclear, convenit în 2015 după un deceniu de negocieri, din care președintele american Donald Trump a decis să retragă Statele Unite în 2018, calificându-l drept unul ”dezastruos”.

Borrell primise anterior, la 11 ianurie, un mandat ”puternic” din partea statelor membre pentru a se implica în eforturile diplomatice cu scopul dezescaladării în regiune și a sprijini și promova dialogul și soluțiile politice.

Miercuri, Statele Unite au salutat solicitarea Regatului Unit, a Franței și a Germaniei înaintată Înaltului Reprezentanta, aceea de a declanșa mecanismul de soluționare a litigiilor, cuprins în acordul nuclear iranian.

Acordul nuclear cu Iranul a fost semnat în 2015 la Viena, de Grupul P5+1 din care fac parte marile puteri (China, Franța, Rusia, Marea Britanie și Germania), după negocieri care au durat un deceniu.

Printre prevederile acordului se număra și obligația asumată de Iran de a permite timp de 25 de ani controale extinse ale programului său nuclear din partea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), în schimbul relaxării sancțiunilor internaționale.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Corina Crețu

Corina Crețu avertizează: Sute de mii de programe europene, în pericol, dacă Bugetul UE 2021-2027 nu este aprobat la timp

Published

on

© Corina Crețu/Facebook

Fostul comisar european pentru politica regională, actualul eurodeputat Corina Crețu, avertizează asupra riscului de continuitate, de anul viitor, a „sute de mii de programe din întreaga Uniune Europeană” în contextul în care liderii europeni nu au putut ajunge nici la summitul special al Consiliului European, încheiat ieri, la un acord asupra Cadrului Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027. 

Într-o postare pe Facebook, actualul eurodeputat menționează blocajul creat între țările Europei de Vest și cele din Est, care, în opinia sa, este „o situație care riscă să lase răni greu de vindecat” și își exprimă regretul, în calitate de fost membru al Comisiei Juncker, că „propunerea acesteia – care a încercat să acomodeze toate nevoile și ambițiile – nu a fost luată în considerare”.

Totuși, spune aceasta, „e îmbucurător faptul că statele care au nevoie de reducerea decalajelor – cele care fac parte din Grupul “Prietenii coeziunii” (și din care face parte și România, n.r.) – au rămas unite și s-au luptat pentru a convinge că Uniunea Europeană trebuie sa rămână un proiect politic al solidarității, care urmărește reducerea sărăciei și îmbunătățirea vieții oamenilor”.

În ceea ce privește România,  Corina Crețu spune că este „regretabil faptul că nu există o dezbatere serioasă la nivel național în legătură cu șansele reale pe care le are România pentru o dezvoltare robustă cu ajutorul fondurilor europene”, mai precis o dezbatere în care să se reflecte „asupra modului în care puteam beneficia mai mult de oportunitățile pe care le-am avut, astfel încât să înțelegem cu toții ce putem face mai bine pentru viitor”.

„Așa cum adesea se întâmplă în viață, abia când nu mai ai ceva înțelegi cât de mult însemna acel lucru…Riscăm să trăim această tragedie: am avut miliarde de euro la dispoziție pe care nu le-am folosit acolo unde era cea mai mare nevoie de bani, iar viitorul este incert pentru că, foarte probabil, nu vom mai putea conta pe aceste fonduri”, avertizează Corina Crețu. 

Cu toate acestea, eurodeputatul român speră la un compromis în cadrul negocierilor care vor urma, astfel încât să se găsească un răspuns adecvat cerințelor din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, acelea de reducere a decalajelor de dezvoltare dintre țări, dar și a disparităților din interiorul acestora.

Continue Reading

Corina Crețu

Europarlamentarul Corina Crețu: Fraudarea fondurilor europene nu este doar o infracțiune, ci și o încălcare a încrederii pe care Uniunea Europeană o acordă beneficiarilor

Published

on

Fraudarea fondurilor europene nu este doar o infracțiune, ci este și o încălcare a încrederii pe care Uniunea Europeană o acordă beneficiarilor, a declarat europarlamentarul Corina Crețu (Pro România, S&D) în cadrul prezentării, în Comisia pentru Cotrol Bugetar a Parlamentului European, a Raportului anual privind protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene.

În acest context, Corina Crețu, care a fost desemnată în luna octombrie a anului trecut raportor alternativ în comisia mai sus numită pentru acest raport, a invocat nevoia unor ”mecanisme cât mai eficiente de prevenire, identificare și pedepsire a acestor încălcări ale legislației”.

”Una din principalele concluzii ale raportului anual pentru 2018 emis de către Comisia Europeană este faptul că în ultimii ani s-au înregistrat progrese importante în asigurarea faptului că fiecare euro din bugetul UE este cheltuit corect”, a precizat aceasta.

”Raportul subliniază faptul că, de-a lungul anilor, Comisia a adoptat o serie de măsuri importante pentru combaterea fraudei: acestea includ, de exemplu, noi norme simplificate în baza cărora este cheltuit bugetul UE și o nouă strategie antifraudă care urmărește să îmbunătățească în continuare detectarea, sancționarea și prevenirea fraudei. De asemenea, statele membre au continuat să își consolideze sistemele și procedurile naționale, concentrându-se pe prevenire”, a explicat eurodeputatul român.

În încheiere, Corina Crețu și-a exprimat convingerea că este nevoie ”să identificăm unde anume există probleme reale și să găsim soluții pentru depășirea lor, având de fiecare dată o imagine de ansamblu”.

De la preluarea mandatului de europarlamentar, Corina Crețu a fost desemnată în cadrul Comisiei pentru control bugetar a Parlamentului European în calitate de raportor din partea grupului S&D privind adoptarea bugetului UE pentru anul 2020, precum și raportor al Comisiei pentru Dezvoltare Regională a Parlamentului European pentru Regulamentul privind dispoziții specifice pentru Obiectivul de Cooperare teritorială europeană (Interreg).

Crețu a fost numită, de asemenea, raportor alternativ în Comisia CONT pentru Raportul privind măsurile de prevenire a fraudelor în comerțul online și a fost numită raportor alternativ al Parlamentului European pentru verificarea activității anuale a Băncii Europene de Investiții

Documentul PE este intitulat ”Raportul anual pe 2018 privind controlul activităților financiare ale Băncii Europene de Investiții”.

Continue Reading

Corina Crețu

Corina Crețu: Banca Europeană de Investiții are un rol esențial în sprijinirea regiunilor mai puțin dezvoltate, iar pe viitor acest rol ar trebui întărit pentru reducerea disparităților regionale

Published

on

Banca Europeană de Investiții (BEI) are un rol esențial în sprijinirea regiunilor mai puțin dezvoltate, iar pe viitor acest rol ar trebui întărit pentru reducerea disparităților regionale, a afirmat fostul comisar european pentru politica regională, actualul eurodeputat Corina Crețu, în cadrul intervenției sale în dezbaterea privind controlul activităților financiare ale BEI, din Comisia pentru Control Bugetar a Parlamentului European. 

„În intervenția mea, mi-am exprimat satisfacția privind faptul că BEI a furnizat finanțări de peste 64,19 miliarde EUR și că au fost semnate 854 de proiecte. În ultimii ani, rolul Băncii Europene de Investiții a crescut substanțial în privința politicii de coeziune (32% din finanțarea BEI a fost dedicată coeziunii), acordând împrumuturi pentru proiecte și programe de investiții în regiuni mai puțin avantajate, uneori oferind cofinanțare alături de alte fonduri europene și contribuind astfel la atragerea altor investitori”, a spus Corina Crețu. 

Astfel, actualul eurodeputat a afirmat că BEI joacă un rol esențial în sprijinirea regiunilor mai puțin dezvoltate, însă, din punctul său de vedere fiind important ca, și pe mai departe, un rol fundamental al BEI să fie acela de a sprijini reducerea disparităților dintre regiuni.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending