România va putea beneficia de mai mulți bani din Mecanismul de Redresare și Reziliență al Uniunii Europene, a afirmat eurodeputatul Corina Crețu, într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro în care anunță că în Comisia pentru dezvoltare regională din Parlamentul European (REGI) a fost votată săptămâna trecută opinia sa privind Mecanismul de Redresare și Reziliență.

”Dar dincolo de aceste aspecte tehnice, există mai multe vești bune pentru România: am pledat pentru punerea la dispoziția Statelor Membre a unor resurse financiare suplimentare pentru anii bugetari 2023-2024, condiția fiind ca statul interesat să depună o cerere în acest sens – ceea ce înseamnă că și România ar putea beneficia de mai mulți bani, în cazul in care va face pașii necesari. Totodată, am reușit prin mari eforturi să renunțăm la toate condiționalitățile macrofinanciare pentru acordarea acestui ajutor financiar prin Mecanismul de Redresare și Reziliență, ceea ce din nou avantajează statele cu economii mai puțin dezvoltate, cum este și România””, a spus Corina Crețu.

Pe marginea acestei Opinii au fost discutate, în Comisia REGI, 247 de amendamente legislative. În urma negocierilor, au fost adoptate majoritatea amendamentelor de compromis și majoritatea amendamentelor depuse.

Totodată, Crețu a explicat care sunt principalele aspecte decise, la propunerea sa, în Comisia pentru Dezvoltare Regională a Parlamentului European, printre care cel puțin 60% din suma disponibilă pentru sprijinul nerambursabil va trebui să fie accesat de Statele Membre până la 31 decembrie 2024 – în loc de 2022, cum era prevăzut inițial, iar suma rămasă ar trebui să fie accesată până la 31 decembrie 2025 – în loc de 2024, propunerea inițială.

De, asemenea. Se va stabili și un proces foarte clar prin care fiecare Stat Membru va face public Planul său de Redresare și Reziliență. Aceste planuri vor trebui prezentate până la data de 30 aprilie a anului în care se cere sprijinul financiar, după ce – în anul precedent – a fost prezentat un proiect de plan, alături de proiectul de Buget.

Comisia pentru dezvoltare regională din Parlamentul European (REGI) a votat săptămâna trecută opinia eurodeputatului Corina Crețu privind Mecanismul de Redresare și Reziliență al Uniunii Europene, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Pe marginea acestei Opinii au fost discutate, în Comisia REGI, 247 de amendamente legislative. În urma negocierilor, au fost adoptate majoritatea amendamentelor de compromis și majoritatea amendamentelor depuse.

”Mecanismul de Redresare și Reziliență, cu un buget de peste 600 miliarde EUR, a fost conceput pentru a oferi Statelor Membre sprijinul financiar necesar investițiilor și reformelor care să atenueze șocul pandemiei COVID-19. Dar acest sprijin va fi oferit doar în baza unor planuri elaborate de fiecare Guvern național în parte, document prin care statele vor trebui să demonstreze faptul că banii vor ajunge acolo unde e cel mai mult nevoie de ei în această perioadă, și anume în domenii precum coeziunea, sustenabilitatea și digitalizarea”, a afirmat europarlamentarul Corina Crețu, raportor asupra opiniei privind Mecanismul de Redresare și Reziliență.

Totodată, aceasta a explicat care sunt principalele aspecte decise, la propunerea sa, în Comisia pentru Dezvoltare Regională a Parlamentului European.   

”Cel puțin 60% din suma disponibilă pentru sprijinul nerambursabil va trebui să fie accesat de Statele Membre până la 31 decembrie 2024 – în loc de 2022, cum era prevăzut inițial, iar suma rămasă ar trebui să fie accesată până la 31 decembrie 2025 – în loc de 2024, propunerea inițială. Tot până în 2025 am propus și extinderea termenului limită pentru împrumuturile acordate Statelor Membre”, a declarat Corina Crețu.

”Se va stabili și un proces foarte clar prin care fiecare Stat Membru va face public Planul său de Redresare și Reziliență. Aceste planuri vor trebui prezentate până la data de 30 aprilie a anului în care se cere sprijinul financiar, după ce – în anul precedent – a fost prezentat un proiect de plan, alături de proiectul de Buget. Ca atare, procedurile vor fi relativ stricte, deci e important ca Guvernele naționale să-și planifice foarte bine acest proces. Evaluarea Planului de Recuperare și Reziliență a fiecărui Stat se va face de către Comisia Europeană, dar după consultarea Parlamentului European. Statul Membru în cauză va trebui să furnizeze toate informațiile suplimentare solicitate și poate revizui planul său dacă este necesar, înainte de prezentarea sa oficială”, a mai adăugat europarlamentarul Corina Crețu.

”Dar dincolo de aceste aspecte tehnice, există mai multe vești bune pentru România: am pledat pentru punerea la dispoziția Statelor Membre a unor resurse financiare suplimentare pentru anii bugetari 2023-2024, condiția fiind ca statul interesat să depună o cerere în acest sens – ceea ce înseamnă că și România ar putea beneficia de mai mulți bani, în cazul in care va face pașii necesari. Totodată, am reușit prin mari eforturi să renunțăm la toate condiționalitățile macrofinanciare pentru acordarea acestui ajutor financiar prin Mecanismul de Redresare și Reziliență, ceea ce din nou avantajează statele cu economii mai puțin dezvoltate, cum este și România””, a conchis Corina Crețu.

Conform procedurilor din cadrul Parlamentului European, Corina Crețu urmează să transmită o scrisoare către comisiile ECON si BUDG prin intermediul căreia vor fi prezentate amendamentele și compromisurile votate.

Fostul comisar european pentru politica regională, Corina Crețu, actualmente eurodeputat, atrage atenția că întârzierile de la linia de metrou M5 se pot repeta și în cazul liniei M6 spre aeroportul Otopeni, pentru care UE a aprobat o finanțare de 520 milioane de euro în 2019. 

„Normalitatea care a venit mai târziu: linia de metrou M5. Din păcate, termenul pentru M6 rămâne încă necunoscut. Mă bucur că, în sfârșit, toți cei care locuim în București – precum și cei care vizitează Capitala – putem beneficia de deschiderea liniei de metrou M5. În 2017 am aprobat în calitate de Comisar European pentru Politică Regională suma de 252 milioane EUR din Fondul de coeziune, special pentru acest proiect. Atunci, finalizarea lucrărilor era prevăzută pentru iunie 2018. Așadar, sunt aproape doi ani și jumătate de întârziere”, amintește Corina Crețu. 

Fostul comisar subliniază, însă, că „dincolo de nerespectarea acestui termen (care nu este, din păcate, primul), cred că e important să privim către proiectele viitoare”, făcând referire la un proiect de infrastructură de transport urban asemănător, însă cu potențialul de a ridica Bucureștiul la nivelul altor capitale europene în ceea ce privește dezvoltarea rețelei de transport public cu conexiune spre marile aeroporturi. 

„În 2019 am aprobat 520 de milioane EUR pentru construcția liniei 6 de metrou, între zona 1 Mai și centrul comercial Băneasa (unde urmează să fie amplasată stația Tokyo), precum și pentru achiziționarea a douăsprezece garnituri de metrou, fiecare cu câte șase vagoane. În final, acest proiect ar urma să lege stația de metrou 1 Mai de Aeroportul Internațional Otopeni – ceea ce ar înscrie Bucureștiul în rândul marilor capitale europene, care au o infrastructură bine pusă la punct între aeroport și centrul orașului”, spune politicianul român. „Deocamdată, însă, nu e cunoscut niciun termen de finalizare”, adaugă Corina Crețu, exprimându-și speranța „ca bucureștenii să beneficieze și de această linie de metrou cât mai curând posibil, pentru că banii deja există”.