Întărirea relației bilaterale dintre Iordania și Uniunea Europeană trebuie să se afle pe lista priorităților noastre, iar parteneriatul durabil dintre cele două părți este nu numai în beneficiul celor implicați, ci a întregii regiuni și a tuturor statelor care militează pentru pace, a precizat europarlamentarul Corina Crețu (Pro România, S&D) într-o postare pe Facebook.

Reacția sa vine în contextul în care Regele Iordaniei, Abdullah al II-lea, a ținut un discurs în plenul Parlamentului European, reunit pentru prima dată în acest an la Strasbourg, în care a subliniat importanța păcii în Orientul Mijlociu.

Eurodeputatul român a subliniat importanța unei strânse colabărări, care este ”cheia preîntâmpinării escaladării conflictelor din regiune și a aplanării tensiunilor care, din păcate, au produs atât de multe victime.”

Regele Iordaniei, Abdullah al II-lea a punctat în discursul său importanța stabilității în Orientul Mijlociu, vorbind, în același timp, și despre potențialele ramificări grave ale conflictului în regiune. ”Ceea ce se întâmplă în Orientul Mijlociu se face simțit peste tot în lume”, a atras atenția regele Iordaniei, aflat la cea de-a șasea sa vizită la Parlamentul European, potrivit unui comunicat al Legislativului european. 

Acesta a menționat conflictul palestiniano-israelian, tensiunile recente dintre Iran și SUA, criza siriană și situația din Libia, precum și importanța oferirii de oportunități și speranță tinerilor din regiune.

”Tatăl meu, regretatul Rege Hussein, m-a învățat că pacea este întotdeauna calea cea mai grea, dar este calea cea mai bună. Și un drum dificil este parcurs cel mai bine alături de prietenii noștri. Prieteni ca voi și cetățenii Europei, astfel încât împreună să ajungem la viitorul la care aspiră popoarele noastre și pe care îl merită întreaga lume”, a spus Regele Iordaniei.

La rândul său, președintele Parlamentului European, David Sassoli, a declarat că ”evenimentele din prima parte a acestui an subliniază importanța muncii pe care o mai avem, încă, de făcut, împreună”.

Tensiunile dintre Statele Unite și Iran au escaladat după ce comandantul Forței Quads din cadrul Gardienilor Revoluției din Iran, Qassem Soleimani, a fost ucis în Irak într-un raid american.

În cadrul acțiunii comandate de președintele american Donald Trump după ce ambasada americană din Bagdad a fost luată cu asalt, la începutul acestei luni, de miliții proiraniene din Irak , s-a folosit o dronă MQ-9 Reaper, denumită și Predator B, vehicul aerian fără pilot, care poate fi comandat de la distanță, cu rază de acțiune de peste 2.400 de km, ce poate zbura la altitudini de până la 15 km.

Drep răspuns, Teheranul a atacat cu rachete aeriene baze militare din Irak unde se aflau staționați militari americani, fără ca vreunul dintre aceștia să fie răniți.

Președintele american a ripostat și a anunțat la 8 ianuarie seara că va impune noi sancțiuni economice asupra Teheranului, precizând în același timp că va solicita NATO să se implice ”mult mai mult” în Orientul Mijlociu, solicitare căreia Alianța i-a dat curs, după cum este menționeant într-un comunicat al Alianței, dat publicității după o convorbire telefonică între secretarul general Jens Stoltenberg, și liderul de la Casa Albă.

Acesta a făcut, de asemenea, apel la Marea Britanie, Franța, Germania, Rusia și China, cele cinci state semnatare ale Acordului nuclear cu Iranul, convenit în 2015, din care liderul american a retras Statele Unite în 2018, să îl denunțe, la rândul lor.

Teheranul a făcut deja acest lucru la 5 ianuarie, ca urmare a eliminării, de către Washington, a comandantului Forței Quads din cadrul Gardienilor Revoluției din Iran, Qassem Soleimani.

Astfel, Iranul a anunțat că renunță la limitarea numărului de centrifuge, ultima restricție a JCPOA pe care o mai respecta.

În acest context, miniștrii de externe ai Franței, Germaniei și Regatului Unit, i-au transmis la 14 ianuarie o scrisoare Înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de securitate, Josep Borrell, referitoare la rezolvarea, ”prin dialog constructiv”, a litigiului privind nerespectarea angajamentelor asumate de Iran prin acordul nuclear, convenit în 2015 după un deceniu de negocieri, din care președintele american Donald Trump a decis să retragă Statele Unite în 2018, calificându-l drept unul ”dezastruos”.

Borrell primise anterior, la 11 ianurie, un mandat ”puternic” din partea statelor membre pentru a se implica în eforturile diplomatice cu scopul dezescaladării în regiune și a sprijini și promova dialogul și soluțiile politice.

Miercuri, Statele Unite au salutat solicitarea Regatului Unit, a Franței și a Germaniei înaintată Înaltului Reprezentanta, aceea de a declanșa mecanismul de soluționare a litigiilor, cuprins în acordul nuclear iranian.

Acordul nuclear cu Iranul a fost semnat în 2015 la Viena, de Grupul P5+1 din care fac parte marile puteri (China, Franța, Rusia, Marea Britanie și Germania), după negocieri care au durat un deceniu.

Printre prevederile acordului se număra și obligația asumată de Iran de a permite timp de 25 de ani controale extinse ale programului său nuclear din partea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), în schimbul relaxării sancțiunilor internaționale.