Ministrul interimar al Economiei, Digitalizării și Antreprenoriatului, Bogdan Ivan, prezent la Black Sea Defense 2025, a reiterat angajamentul ferm pentru „securitate, inovație și reconstrucția capabilităților strategice ale României.”

„Industria de apărare este o prioritate națională: investim peste 1 miliard de lei pentru a consolida capacitățile interne și pentru a susține interoperabilitatea cu aliații noștri din NATO. (…) România își propune să devină un pol regional al industriei de apărare, un hub de tehnologie strategică și un partener de încredere în arhitectura de securitate euroatlantică. Împreună, consolidăm securitatea regiunii Mării Negre și contribuim activ la stabilitatea Europei”, a transmis ministrul într-un mesaj postat pe pagina de Facebook.

Astăzi, Cercul Militar Național a găzduit cea de-a IV-a ediție a Black Sea Defense Conference, reuniune de top în domeniul securității și industriei de apărare, cu peste 425 de participanți din 31 de țări – reprezentanți NATO, ambasadori, atașați militari și lideri strategici.

De asemenea, ministrul Bogdan Ivan a trecut în revistă principalele proiecte-cheie ale industriei naționale de apărare: prima dronă românească – în producție la CARFIL Brașov, în parteneriat cu Periscope Aviation (SUA); Pirochim Victoria – prima fabrică de pulberi construită după 1989, cu investiție românească de 550 mil. lei și cofinanțare europeană; fabrica de pulberi Făgăraș – reluarea producției de TNT și modernizarea liniei de producție pentru RDX, cu 125 mil. lei investiți.

Ambasadorii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au aprobat miercuri cel de-al 17-lea pachet de sancțiuni împotriva Kremlinului care vizează, printre altele, aproximativ 200 de nave din așa-numita „flotă fantomă” a Rusiei, scrie Politico Europe.

Aprobarea celui de-al 17-lea pachet de sancțiuni, miercuri, a avut loc în contextul în care liderii europeni intensifică presiunile asupra președintelui rus pentru a se așeza la masa negocierilor și a pune capăt războiului declanșat în Ucraina în februarie 2022, pachetul fiind adoptat și în contextul unor posibile negocieri la Istanbul, programate pentru joi, între Volodimir Zelenski și Vladimir Putin.

Miniștrii apărării urmează să își dea acordul final pe 20 mai. Două țări ale Uniunii Europene vor trebui să obțină aprobarea parlamentelor naționale, a declarat un diplomat european.

„Salut acordul privind cel de-al 17-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Continuăm să restricționăm accesul la tehnologia utilizată pe câmpul de luptă. Am adăugat, de asemenea, încă 189 de nave din „flota fantomă” pe lista de sancțiuni, pentru a viza exporturile energetice ale Rusiei. Acest război trebuie să se încheie. Vom menține presiunea ridicată asupra Kremlinului”, a scris președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pe X.

I welcome the agreement on our 17th sanctions package against Russia.

We are further restricting access to battlefield technology.

And we have listed an additional 189 shadow fleet vessels to target Russia’s energy exports.

This war has to end. We will keep the pressure high…

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) May 14, 2025

UE va interzice, de asemenea, companiilor sale să mai facă afaceri cu aproximativ 30 de entități care eludează sancțiunile prin intermediul unor țări terțe. În plus, 75 de persoane și companii au fost incluse pe listă pentru implicarea lor în mașinăria de război a Rusiei.

În final, Uniunea Europeană extinde și cadrul legal care permite sancționarea navelor implicate în distrugerea infrastructurii subacvatice, a canalelor de propagandă și a finanțatorilor războiului dus de Rusia împotriva Ucrainei.

Noul cancelar german, Friedrich Merz, a propus intensificarea presiunii sancționatorii în cazul în care Kremlinul va continua atacurile asupra Ucrainei după un posibil armistițiu propus începând de luni. El a sugerat, totodată, confiscarea activelor rusești înghețate.

Volodimir Zelenski i-a propus omologului său rus Vladimir Putin o întrevedere “în persoană”, joi, la Istanbul, o premieră de la declanșarea invaziei Ucrainei în februarie 2022. Kremlinul nu a răspuns ofertei, deși și-a exprimat disponibilitatea pentru negocieri “directe” ca răspuns la cererea de încetare a focului adresată de Kiev și aliații săi europeni.

Ucraina și liderii europeni au convenit sâmbătă asupra unei încetări necondiționate a focului pentru 30 de zile începând cu 12 mai, cu sprijinul președintelui american Donald Trump, amenințându-l pe președintele Vladimir Putin cu noi sancțiuni “masive” dacă nu se conformează.

Șeful cabinetului președintelui Ucrainei, Andriy Yermak, a declarat marți că, dacă președintele rus Vladimir Putin refuză negocierile în Turcia, acest gest va reprezenta semnalul final că Rusia nu are intenția de a pune capăt războiului declanșat în Ucraina. În paralel, Mihailo Podoliak, consilierul pentru politică externă al președintelui Ucrainei, a precizat că Volodimir Zelenski nu va accepta să se întâlnească joi în Turcia cu niciun alt reprezentant al Rusiei în afară de șeful statului rus.

Uniunea Europeană lucrează în mod constant la noi pachete de sancțiuni împotriva Rusiei, în efortul de a intensifica presiunea economică menită să pună capăt războiului, a declarat șefa diplomației europene, Kaja Kallas, potrivit unui comunicat de presă.

„Pregătim în mod constant diferite pachete, pentru că trebuie să intensificăm presiunea asupra Rusiei pentru a opri acest război. Avem la dispoziție instrumente – instrumente economice – pentru a exercita această presiune”, a transmis Kallas, la Summitul democrației de la Copenhaga.

Întrebată dacă Rusia este cu adevărat interesată de negocieri de pace, Kaja Kallas, a răspuns că nu crede în disponibilitatea Moscovei de a opri conflictul, atâta timp cât continuă să bombardeze Ucraina.

„Nu cred că Rusia este interesată de pace. Și de ce spun asta? Pentru că încă bombardează Ucraina. Dacă ar fi cu adevărat interesată de pace, ar putea opri atacurile chiar acum. Au trecut peste două luni de când Ucraina a acceptat un armistițiu necondiționat, iar din partea Rusiei nu am văzut decât jocuri. Este evident că Moscova încearcă să câștige timp, sperând că acest lucru va lucra în favoarea sa. Nu am observat niciun efort real sau vreun semn de bună credință din partea lor”,  a avertizat șefa diplomației UE. 

Totodată, în discursul său, Kaja Kallas a avertizat că autocrațiile se află într-o ascensiune alarmantă.

„Dacă luăm exemplul Ucrainei, Rusia nu a pornit războiul pentru că se temea cu adevărat că Ucraina ar putea invada Rusia. L-au declanșat pentru că au văzut cum democrația se extindea spre Ucraina – ceea ce însemna, implicit, apropierea de granițele lor. De ce se teme Putin de acest lucru? Pentru că, într-o democrație, liderii sunt trași la răspundere pentru deciziile lor. Într-o democrație, nu poți obține votul cetățenilor pentru a ataca o țară vecină”, a subliniat aceasta.

România, prin ministrul afacerilor externe, a susținut vineri, 9 mai, în cadrul reuniunii informale a miniștrilor de externe ai statelor membre ale UE (CAE), adoptarea celui de-al 17-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei și a reiterat importanța avansării negocierilor de aderare a Ucrainei și Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

Volodimir Zelenski i-a propus omologului său rus Vladimir Putin o întrevedere “în persoană”, joi, la Istanbul, o premieră de la declanșarea invaziei Ucrainei în februarie 2022. Kremlinul nu a răspuns ofertei, deși și-a exprimat disponibilitatea pentru negocieri “directe” ca răspuns la cererea de încetare a focului adresată de Kiev și aliații săi europeni.

Ucraina și liderii europeni au convenit sâmbătă asupra unei încetări necondiționate a focului pentru 30 de zile începând cu 12 mai, cu sprijinul președintelui american Donald Trump, amenințându-l pe președintele Vladimir Putin cu noi sancțiuni “masive” dacă nu se conformează