Connect with us

ȘTIRI POZITIVE

Regina Elisabeta a II-a, monarhul cu cea mai lungă domnie din istoria Marii Britanii, împlinește 93 de ani

Published

on

Foto: The Royal Family/Twitter

La 21 aprilie 2019, regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord împlineşte 93 de ani. Conform tradiţiei, deşi ziua de naştere a reginei este 21 aprilie, aniversarea suveranei are loc oficial în cea de-a doua zi de sâmbătă a lunii iunie, cu o paradă plină de culoare pe străzile Londrei, cunoscută drept “Trooping the Colour”. Aniversarea Reginei este şi ziua naţională a Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord. În 2019, evenimentul are loc în ziua de 8 iunie.

 Este regina a șaisprezece state suverane, cunoscute sub numele de Commonwealth

A urcat pe tron la 6 februarie 1952. Este cel mai longeviv monarh în viață din lume, iar în istoria Marii Britanii are cea mai lungă domnie, depășind-o pe regina Victoria la 9 septembrie 2015. A domnit mai mult decât cei patru precursori ai ei la un loc (Eduard al VII-lea, George al V-lea, Eduard al VIII-lea și George al VI-lea). Jubileele de Argint, de Aur și de Diamant ale reginei Elisabeta a II-a s-au sărbătorit în 1977, 2002 și respectiv 2012.

De la urcarea ei pe tron, în februarie 1952, Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii s-a întâlnit cu aproape toți președinții care au condus de-atunci Statele Unite, excepție făcând doar Lyndon B. Johnson. Au trecut de-atunci peste șase decenii, iar Regina a întâlnit 12 președinți. 

Foto: Historia.ro

Regina l-a întâlnit pe fostul președinte Herbert Hoover în octombrie 1957, la mai bine de douăzeci de ani după ce acesta a părăsit Casa Albă.

Foto: Historia.ro

Elisabeta, pe atunci încă prințesă moștenitoare, l-a întâlnit pe Harry Truman în noiembrie 1951.

Foto: Historia.ro

Primul președinte pe care l-a întâlnit Elisabeta după ce a devenit regină a fost Dwight D. Eisenhower, în octombrie 1957. Aici, Eisenhower poartă la gât decorația primită de la tatăl reginei, George al VI-lea, după Al Doilea Război Mondial.

Foto: Historia.ro

Regina Elisabeta și Prințul Philip alături de cuplul prezidențial John și Jackie Kennedy, la Palatul Buckingham în iunie 1961.

Foto: Historia.ro

Regina Elisabeta alături de Richard Nixon, în 1970.

Foto: Hisotria.ro

Președintele Gerald Ford dansează cu Regina Elisabeta a II-a în timpul unui dineu oficial la Casa Albă, în iulie 1976.

Foto: Historia.ro

Jimmy Carter a întâlnit-o pe Regina Marii Britanii în mai 1977.

Foto: Historia.ro

Regina Elisabeta a II-a la o dineu oficial organizat în onoarea ei de Ronald Reagan, în martie 1983.

Foto: Historia.ro

Mai 1991:Regina Elisabeta alături de George H.W. Bush.

Foto: Historia.ro

Regina Elisabeta alături de președintele Bill Clinton în iunie 1994.

Foto: Historia.ro

Regina Elisabeta alături de președintele Bill Clinton în iunie 1994.

Foto: Historia.ro

Regina Elisabeta a II-a alături de actualul președinte american, Barack Obama, care s-a născut după încoronarea monarhului britanic (este născut în 1961).

 

Elisabeta s-a născut în Londra ca prim copil al Ducelui și Ducesei de York, mai tarziu cunoscuți ca Regele George al VI-lea și Regina Elisabeta, ea a fost educată în privat acasă. Tatăl ei s-a urcat pe tron la abdicarea fratelui său Edward al VIII-lea în 1936, atunci când ea a devenit urmașă la tron. Ea a început să preia obligațiile publice în cursul celui de-al Doilea Război Mondial, servind în Serviciul Teritorial Auxiliar. În 1947, ea s-a căsătorit cu Prințul Filip, Duce de Edinburgh, un fost prinț al Greciei și a Danemarcei, cu care a avut 4 copii: Charles, Prințul de Wales; Anne, Prințesă Regală; Andrew, Duce de York; și Edward, Conte de Wessex.

Activitatea reginei Elisabeta a II-a, care este un monarh activ şi susţinător al îndatoririlor regale, de la cele oficiale statale la cele filantropice, a adus în centrul atenţiei afirmarea identităţii naţionale şi unitatea, continuitatea, dar şi stabilitatea Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord. Regina Elisabeta a II-a este guvernatorul suprem al Bisericii Anglicane, conducătorul suprem al forţelor armate, fiind şi sursa onorurilor, conferind medalii şi ordine. Regina a avut sub patronajul său peste 600 organizaţii caritabile sau cu scop educativ şi social. În ultimii ani, regina şi-a limitat programul de vizite peste hotare, însă îşi îndeplineşte îndatoririle oficiale pe teritoriul Regatului Unit. În decembrie 2016, aceasta a declarat că îşi va reduce implicarea în activităţile organizaţiilor şi instituţiilor de caritate, academice şi sportive transferând responsabilităţile către alţi membri ai familiei regale.

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

ROMÂNIA

Vaticanul a publicat programul vizitei istorice a Papei Francisc în România, prima după 20 de ani a unui Suveran Pontif în țara noastră

Published

on

Vaticanul a publicat miercuri, în Săptămâna Mare dinaintea Paștelui Ortodox, programul vizitei istorice pe care Papa Francisc o va efectua în România, în perioada 31 mai – 1 iunie. Ea are loc la 20 de ani distanță de la prima vizită în România unui Suveran Pontif, când Papa Ioan Paul al II-lea s-a aflat la București la 7 mai 1999.

Suveranul Pontif se va afla la Bucureşti pe 31 mai, la Şumuleu Ciuc şi la Iaşi pe 1 iunie şi, respectiv, la Blaj pe 2 iunie.

Preşedintele Klaus Iohannis îl va întâmpina pe Papa Francisc, pe 31 mai, la ora 11:30, la Aeroportul Internaţional “Henri Coandă”, iar ceremonia oficială de primire la Palatul Cotroceni este prevăzută pentru ora 12:00. Cei doi vor avea convorbiri tete-a-tete, urmate de o întâlnire cu autorităţi, societatea civilă şi corpul diplomatic. Şeful statului va susţine o alocuţiune, iar Suveranul Pontif un discurs.

Tot pe 31 mai, Papa va avea o întâlnire privată cu Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, la Palatul Patriarhiei. În continuare, înaltul ierarh se va întâlni cu Sinodul Permanent al BOR.

Suveranul Pontif va merge şi la Catedrala Naţională, unde se vor prezenta alocuţiuni şi se vor interpreta cântări pascale, după ce se va spune rugăciunea “Tatăl Nostru”. Apoi, Papa va participa la Sfânta Liturghie, la Catedrala Catolică “Sfântul Iosif”, unde va rosti predica.

Pe 1 iunie, Papa Francisc va merge la Sanctuarul marian din Şumuleu-Ciuc, va vizita Catedrala “Sfânta Maria Regină” din Iaşi şi va participa la o întâlnire cu tineri şi familii la Palatul Culturii din Iaşi, unde va susţine un discurs.

Pe 2 iunie, Suveranul Pontif va participa la Divina Liturghie cu beatificarea a şapte episcopi martiri greco-catolici la Câmpia Libertăţii din Blaj şi va avea o întâlnire cu comunitatea romă din localitate.

Vizita în România a Papei Francisc se va încheia pe 2 iunie, la ora 17:30, cu ceremonia plecării oficiale de pe Aeroportul Internaţional Sibiu, în prezenţa preşedintelui Klaus Iohannis.

Programul în detaliu este disponibil aici.
Citiți și Papa Francisc vine în România, la invitația președintelui Klaus Iohannis. Administrația Prezidențială a făcut public programul acestei vizite istorice
Citiți și Vizita Papei Francisc în România: Instituțiile din domeniul securității naționale au înființat, la nivel de conducere, Comandamentul Operativ Național „Vizită Papa Francisc I – 2019”

Vizita de stat a Papei Francisc se desfăşoară la invitaţia preşedintelui Klaus Iohannis. Şeful statului a adresat această invitaţie prima dată în luna mai 2015, cu prilejul aniversării a 25 de ani de la reluarea relaţiilor diplomatice dintre România şi Sfântul Scaun, şi a reînnoit-o printr-o scrisoare transmisă Sanctităţii Sale în luna martie 2017.

Invitaţia preşedintelui a fost completată de cea a Conferinţei Episcopilor Catolici din România, precum şi de mesajul personal al Patriarhului Daniel, pregătirea şi desfăşurarea vizitei apostolice în cele mai bune condiţii fiind posibilă cu sprijinul tuturor autorităţilor responsabile, atât publice, cât şi religioase, subliniază Administraţia Prezidenţială. 

Reamintim că invitația pentru o vizită a Papei Francisc în România a fost făcută de președintele Klaus Iohannis în mai 2015, atunci când Suveranul Pontif l-a primit pe șeful statului la Vatican.

Singurul Suveran Pontif care a efectuat o vizită în România a fost Papa Ioan-Paul al II-lea, în anul 1999. Între 7-9 mai 1999, Papa Ioan Paul al II-lea a efectuat o vizită ecumenică la Bucureşti, fiind prima vizită a unui suveran pontif în România.

Era prima dată de la Marea Schismă din 1054 când un papă vizita o ţară majoritar ortodoxă.

În ziua venirii în România, în 7 mai 1999, Papa Ioan Paul al II-lea a sărutat pământul şi a numit ţara noastră Grădina Maicii Domnului.

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

Cancerul de col uterin în România din perspectiva fondurilor europene. Institutul Oncologic din Cluj-Napoca derulează proiectul inovator ,,Prevenție și depistare precoce prin introducerea screeningului primar HPV în programul național de screening”

Published

on

Cancerul de col uterin este a doua cauză de morbiditate și mortalitate în rândul femeilor din România, cu peste 4.000 de noi cazuri înregistrate anual. În acest context, oferirea unor servicii de screening, la nivel de populație, pentru prevenirea și depistarea cancerului de col uterin în stadiu incipent este esențială, însă este necesară informarea corectă a populației feminine din România cu privire la beneficiile majore pentru sănătatea lor aduse de efectuarea unor controale specializate în mod regulat. La ora actuală, statisticile arată că, deși majoritatea femeilor din România au auzit despre această maladie, 7 din 10 românce nu și-au făcut în ultimii 3 ani niciun test pentru depistarea leziunilor precanceroase sau pentru depistarea HPV (doar 23% și-au făcut testul Babeș-Papanicolau și 5% și-au făcut ambele teste) și mai bine de jumătate dintre acestea nu au auzit sau nu asociază cancerul de col uterin cu infecțiile HPV,  principalul determinant al acestei boli mortale, dar ușor prevenible și tratabile cu condiția monitorizării regulate.

În plus, deși la nivelul României există un program național de screening aflat în desfășurare, prin care este posibilă efectuarea gratuită a testului Pap, acesta a acoperit doar 12% din totalul de 6 milioane de femei vizate. Este nevoie, deci, de o acoperire mai mare a acestui segment de populație, dar și de o campanie de informare pe măsură. Nu în ultimul rând, pentru ca un astfel de program de screening să aibă rezultate optime în direcția prevenirii și depistării precoce a cancerului de col uterin, ar trebui inclusă și testarea HPV alături de testarea Babeș-Papanicolau.

Astfel, la nivelul României se fac deja eforturi în acest sens prin intermediul proiectului ,,Integrarea screeningului primar HPV în programul național de screening pentru cancerul de col uterin”. Lansat în 2018 de Institutul Oncologic ,,Prof. Dr. Ion Chiricuță” din Cluj-Napoca (IOCN), împreună cu Institutul Național de Sănătate Publică(INSP), proiectul este cofinanţat din FONDUL SOCIAL EUROPEAN prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020.

Timp de cinci ani și jumătate, initiatorii își propun asigurarea unui standard unitar de realizare a screeningului la nivel național prin elaborarea unor metodologii pentru programele de prevenire,depistare precoce, diagnostic și tratament al cancerului de col uterin, dezvoltarea competențelor în domeniul oncologic, precum și informarea și educarea populației cu privire la activitatea de screening a cancerului de col uterin.

Incidența cancerului de col uterin la nivelul Uniunii Europene și în România

Cancerul de col uterin (CCU) reprezintă a patra cauză de cancer la femei, la nivel mondial și principala cauză de mortalitate la femeile de vârstă activă, din categoria 15-45 ani.  Cu toate acestea, studiul privind implementarea screeningului la nivelul Uniunii Europene, comandat de Comisia Europeană și realizat de Agenția Internațională de Cercetare a Cancerului din Franța, împreună cu experți din domeniul sănătății din Italia și Finlanda, arată că prezența CCU este relativ scăzută în UE (11,3 cazuri/ 100,000 femei), cancerul de sân, cancerul pulmonar și cancerul colorectal fiind cele mai frecvente trei cauze de deces în rândul femeilor din UE, cu 22,4 cazuri/ 100 000 femei; 20,6 cazuri/ 100 000 femei și, respectiv, 14,2 cazuri / 100 000 femei. Acest lucru este datorat implementării efective a screeningului pentru cancerul de col uterin, deși există o variație enormă a ratelor privind incidența bolii și mortalitatea între statele membre.

Potrivit sursei citate, statele membre ale UE au reprezentat în anul 2012 aproximativ 2,6 milioane de noi cazuri de cancer (76% din totalul european) și 1,26 milioane de decese cauzate de boală (72% din totalul european).

La nivelul UE, România se afla într-o situație nefavorabilă în privința incidenței (32,8 cazuri noi/100 000 femei) și a mortalității prin cancer de col uterin (14,2 decese/100 000 femei). Potrivit acestor date, cancerul de col uterin reprezintă a doua cauză de morbiditate și mortalitate la femei, în România.

La nivel european, rata de incidență a CCU este cea mai scăzută în Spania, Franța, Italia, Elveția și Olanda (5 – 10 cazuri noi/100 000 femei). În schimb, în estul UE, incidența este cea mai ridicată în România, Estonia, Letonia și Bulgaria (26,8 – 32,2 cazuri noi/100 000 femei). De asemenea, în ceea ce privește apariția de noi cazuri de CCU la nivel european, în 2018, România se poziționează pe locul 3, cu 155% cazuri noi față de 100% în 2017, după Letonia (165%) și Estonia (160%). Astfel, 7,5% din totalul cazurilor de cancer de col uterin nou diagnosticate în Europa proveneau din România anul trecut – incidența fiind de 3,5 ori mai ridicată decât media UE.  În România se înregistrează anual 4 343 cazuri noi de cancer col uterin.

Tot la nivelul UE28, estimările privind mortalitatea prin CCU arată valori scăzute în vestul și nordul UE (2 – 4,9 decese/100 000 femei, respectiv 4,9 – 7,7/100 000), în timp ce în est, Letonia, Lituania și Bulgaria (10,6 – 13,4/100 000 femei), respectiv România (13,4 – 16,3/100 000 femei) înregistrau cele mai ridicate valori.

Virusul Papiloma Uman (HPV), principala cauză a CCU

Cancerul de col uterin este provocat, în general, de anumite tipuri de Virus Papiloma Uman (HPV), tulpinile cu risc înalt fiind identificate în 90% din cazurile de cancer documentate de studiile medicale.  Mai exact, dintre cele peste 120 de tipuri de HPV depistate până acum, 15 pot determina aparitia cancerului de col uterin. Majoritatea adulților sunt infectați la un anumit moment pe parcursul vietii, dar infecția dispare fără tratament și fără nicio manifestare. Dacă virusul nu este înlăturat de organism, poate crește riscul de aparitie a cancerului de col uterin.

Vestea bună este, însă, că CCU este cel mai prevenibil tip de cancer prin vaccinare și testare periodică.

Prevenție prin vaccinuri anti-HPV și screening periodic

Există vaccinuri care pot preveni infecția cu cele două tipuri principale de HPV, genotipul 16 și 18, care determină apariția cancerului de col uterin. În țările care dispun de programe de screening pentru cancerul de col uterin s-a redus în mod substanțial numărul de cazuri de îmbolnăviri și de decese cauzate de această formă de cancer.

După primirea avizului comitetului științific al Agenției Europene pentru Medicamente, UE a autorizat comercializarea a două vaccinuri împotriva HPV, care previn infecțiile cu cele două tipuri principale de virus care determină apariția cancerului de col uterin: Gardasil® (Sanofi Pasteur MSD) și Cervarix® (GlaxoSmithKline Biologicals).

Vaccinul anti-HPV în România

Ministerul Sănătății a lansat licitația pentru achiziționarea vaccinului anti-HPV în februarie 2019, însă nu este clar când vor putea beneficia de el pacientele din România. Instituția a mai cumpărat o singură dată doze de vaccin anti-HPV în anul 2008, pentru o campanie gratuită de vaccinare, care a fost un eșec, însă, din cauză că nu a fost însoțită și de o campanie de informare.

În prezent, medicii de familie pot colecta cereri de la părinții adolescentelor care doresc să își vaccineze fiicele, fiind recomandabil ca autoritățile naționale să desfășoare un program de depistare pentru toată populația, înainte de a introduce vaccinarea împotriva HPV.

Astfel, aplicând împreună vaccinarea împotriva virusului papilloma uman (HPV) și screening-ul reprezintă strategia optimă de protecție împotriva CCU. Participarea periodică la screening permite depistarea leziunilor precanceroase și a cancerului de col uterin în stadii incipiente. Astfel, riscul de cancer poate fi redus cu 40-70% prin vaccinare, iar testarea periodică reduce cu încă 30 până la 50% riscul. Screening-ul femeilor vaccinate adaugă o reducere de 30% a mortalității specifice prin CCU.

De altfel, Codul European de Luptă contra Cancerului, lansat de Comisia Europeană în 1987, recomandă, printre cele 12 măsuri de reducere a riscului de cancer, participarea la programele de screening și vaccinarea împotriva infecției cu HPV.

De asemenea,  recomandarea privind screening-ul cancerului, propusă în 2003 de Consiliu și adoptată în unanimitate de miniștrii sănătății din Uniunea Europeană, a făcut apel la statele membre să pună în aplicare programe naționale de depistare a cancerului de colon, col uterin și sân. În plus, recomandarea a prezentat orientări privind cele mai bune practici în ceea ce privește punerea în aplicare a unor astfel de programe. În esență sugestia a fost ca implementarea screeningului Papanicolau să fie făcută începând de la cel puțin 20 de ani și nu mai târziu de 30 de ani.

Al doilea raport de monitorizare privind recomandările Consiliului din 2003, publicat în 2017, constată că programele de screening pentru cancerul de col uterin la nivelul populației există în 22 de state membre, fie la nivel național, fie la nivel regional. Raportul arată că s-au înregistrat progrese substanțiale în implementarea programului de screening recomandat pentru cancerul de col uterin în statele membre.

Astăzi, toate cele 31 de țări ale Spațiului Economic European recomandă o vaccinare HPV într-o oarecare măsură, deși unele (Bulgaria, Republica Cehă, România) o recomandă doar pentru anumite grupuri de vârstă. Fiecare țară, cu excepția Bulgariei, finanțează vaccinul prin serviciul național de sănătate, vârstele pentru care sunt recomandate și finanțate vaccinurile variază de la o țară la alta, potrivit ECDC.

Programe de screening pentru cancerul de col uterin

Din cele 28 de state membre, 22 au planificat, pilotat, au în curs de desfășurare sau au încheiat programe de screening pentru cancerul de col uterin la nivelul întregii populații.  Printre acestea, Germania a adoptat în anul 2013 cadrul legal pentru a adapta programul de screening al CCU (precum și screening-ul pentru cancerul colorectal)  la nivelul populației prin crearea de registre de screening legate de cancer. Noul program se află încă în faza de planificare. Republica Slovacă a inițiat planificarea pentru depistarea cancerului de col uterin, chiar dacă în 2016 era disponibil doar serviciul non-populațional (pacienții se prezentau individual pentru screening, de la caz la caz). Bulgaria a finalizat proiectul pilot în 2014, dar până în prezent nu a fost inițiat niciun program bazat pe populație. De asemenea, nu există niciun program de acest tip în Cipru. Programe non-populaționale au fost raportate în cazul Austriei, Greciei, Luxemburgului și Spaniei. Zece state membre au, în schimb,  programe de screening a CCU în desfășurare la nivelul populației: Belgia, Croația, Republica Cehă, Franța, Ungaria, Irlanda, Italia, Lituania, Portugalia și România.

Prevenția cancerului de col uterin în România

La nivel european, mortalitatea prin cancerul de col uterin a scăzut cu peste 30% în ultimii 30 de ani, prin programe de prevenție coerente, consecvente și comprehensive bazate pe: informarea corectă și consecventă a publicului; mesaje pozitive concentrate pe prevenție; măsuri cuprinzătoare de prevenție primară/secundară – esențiale în scăderea incidenței CCU. Acestea pot constitui modele valabile și pentru țara noastră.

Progresele recente la noi depind de Programul Național de Screening pentru depistarea activă precoce a CCU care vizează un segment de populație extins (circa 5,6 milioane femei cu vârste cuprinse între 25-64 ani). Până în prezent, circa 700.000 femei au beneficiat de servicii gratuite de testare Babeș Papanicolaou (rată de acoperire 12% la nivelul anului 2016, în condițiile în care rata la nivelul UE era de 40%).üSe estimează că 49% din totalul cazurilor posibile de cancer de col uterin au fost prevenite prin screening populațional, potrivit datelor Institutului Național de Sănătate Publică (INSP)

Cauze pentru incidența crescută a cancerului de col uterin în România (INSP)

86% dintre românce au auzit de cancerul de col uterin. dar mai bine de jumătate dintre acestea nu asociază această boală cu infecția persistentă cu virusul HPV, iar 1 din 10 femei consideră falsă informația potrivit căreia cancerul de col uterin este provocat de această infecție. În plus, 68% dintre românce nu au auzit de infecția cu virusul HPV. În plus, jumătate dintre femeile care au auzit de virusul HPV nu știu sau nu cred că atât femeile cât și bărbații pot fi purtători ai virusului și doar 1 din 5 românce află de la medicul de familie sau de la ginecolog despre această afecțiune .

De asemenea, 7 din 10 femei românce nu și-au făcut în ultimii 3 ani niciun test pentru depistarea leziunilor precanceroase sau pentru depistarea HPV (nici testul Babeș-Papanicolau, nici testul HPV- ADN). Doar 23% dintre românce și-au făcut în ultimii 3 ani testul Pap și 5% și-au făcut ambele teste.

Integrarea screeningului primar HPV în programul naţional de screening pentru cancerul de col uterin

În acest context, pentru acoperirea unei populații cât mai mari în România, Institutul Oncologic „Prof. Dr. Ion Chiricuță” din Cluj-Napoca în calitate de beneficiar împreună cu Institutul Naţional de Sănătate Publică implementează, începând cu luna mai 2018, proiectul ʺIntegrarea screeningului primar HPV în programul naţional de screening pentru cancerul de col uterinʺ
Proiectul este cofinanţat din FONDUL SOCIAL EUROPEAN prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020.

Obiectivul general al proiectului se referă la creșterea numărului de persoane care beneficiază de programe de sănătate și de servicii orientate către prevenire, depistare precoce (screening), diagnostic și tratament pentru principalele patologii. În acest scop se are în vedere dezvoltarea competențelor profesionale în domeniul oncologic. Acest lucru va determina un nivel de competențe îmbunătățit al profesionisților implicați, precum și servicii de calitate oferite pacienților, contribuind totodată la obiectivul specific al apelului de proiect și anume la creșterea numărului de persoane care beneficiază de programe de sănătate și de servicii orientate către prevenire, depistare precoce (screening), diagnostic și tratament pentru principalele patologii.

Obiectivele specifice ale proiectului sunt:

1. Asigurarea unui standard unitar de realizare a screeningului la nivel național prin elaborarea unor metodologii pentru programele de prevenire, depistare precoce, diagnostic și tratament al cancerului de col uterin.

2. Îmbunătățirea nivelului de competențe pentru 440 de persoane implicate în derularea programelor de prevenire, depistare precoce, diagnostic și tratament al cancerului de col uterin.

3. Informarea, educarea, conștientizarea populației în general și a grupurilor vulnerabile în special cu privire la activitatea de screening al cancerului de col uterin.

Grupul ţintă al proiectului este format din 440 persoane implicate în furnizarea de servicii de prevenire, depistare precoce, diagnostic și tratament al leziunilor pre-canceroase ale colului uterin. Proiectul se desfășoară pe o perioadă de 68 de luni.

Superioritatea predictibilității testului HPV față de testul Babeș-Papanicolau

Dr. Florian Alexandru Nicula, Medic Coordonator al Unității Regionale Nord-Vest de Management a Programului de screening al cancerului de col uterin, expert român cooptat de Agenția Internațională de Cercetare a Canceului (IARC, Franța)  în Consiliile Științifice constituite pentru cel de-al doilea raport de monitorizare privind implementarea programelor de screening în conformitate cu recomandările Consiliului din 2003 în Statele Membre ale UE,  și  Director din partea promotorului IOCN al acestui proiect, prezintă motivațiile care au stat la baza lui și activitățile desfășurate până acum.

,,Am promovat acest proiect în urma ultimelor recomandări ale Ghidurilor Europene de asigurare a calității programelor de screening al cancerului de col uterin – suplimentul pentru screening HPV, la care am fost coautor. Acest Ghid, elaborat de IARC Lyon la solicitarea și prin finanțarea Comisiei Europene DG SANCO, în urma unei meta-analize a dovezilor privind superioritatea predictibilității testului HPV față de testul Babeș-Papanicolaou în depistarea leziunilor precursorii cancerului de col uterin, recomandă utilizarea pe scară largă a acestuia în programele organizate de screening în Statele Membre ale Uniunii Europene”, a spus dr. Nicula.

Introducerea testării primare a HPV în programul național de screening înlătură bariera deficitului de personal cu competențe în cito-patologie și asigura calitatea testării maselor largi de populație feminină

,,Această recomandare se potrivește perfect pentru Programul de screening al cancerului de col din țara noastră, care, la nivelul asigurării calității testului de screening la nivel populațional .are drept principală barieră demonstrată insuficiența infrastructurii de resurse umane de citopatologie și anatomie-patologică și controlul neuniform intern și extern de calitate al laboratoarelor de cito-patologie din program. 

Astfel, integrarea screening-ului primar HPV devine soluția ideală pentru asigurarea calității testării maselor largi de populație feminină la risc, înlăturând barierele privind efectuarea unui test cu predictibilitate superioară, prin utilizarea unei aparaturi care elaborează singură rezultatele testului sub supravegherea unui personal extrem de redus (tehnician și medic de laborator care asigură infrastructura necesară la nivel populațional cu un control unic de calitate”, mai spune acesta. 

Fezabilitatea și eficiența costurilor noilor teste demonstrată prin proiecte pilot recente

,,Fezabilitatea și cost-eficiența noilor teste a fost demonstrată prin Pilotare regională în două proiecte finanțate din Fonduri Norvegiene, CerCcROM și CEDICROM, încheiate în 2018, inițiate și coordonate de Prof. Dr. Patriciu Achimaș Cadariu și subsemnatul”, precizează dr. Florian Nicula. 

Activitățile desfășurate în cadrul proiectului implementat de IOCN-INSP

,,Pentru introducerea pe scară largă la nivel național (roll-out) a screening-ului primar HPV am promovat în parteneriat cu INSP un Proiect POCU cu finanțare din Fonduri Structurale pentru perioada 2018-2023, menit într-o primă etapă să elaboreze metodologia de screening HPV, urmată de formarea specifică de personal. În momentul de față, a fost finalizată perioada de documentare, meta-analiza dovezilor medicale la zi privind toate aspectele (livrabilele) care fac subiectul activităților și obiectivelor finale ale proiectului: protocolul epidemiologic al screening-ului HPV, strategia de integrare a screening-ului primar HPV în screening-ul classc citologic, protocoalele de prelevare-testare (inclusiv autoprelevare self-sampling și unități mobile pentru populația defavorizată din mediul rural și suburban), protocoale de evaluare colposcopică (inclusiv colposcopia mobilă), tratament/follow-up (inclusiv ,,see and treat” pe unitațile mobile)”, informează dr. Florian Necula cu privire la activitățile desfășurate în cadrul proiectului în momentul de față.

De asemenea, mai spune el, ,,până la finele acestui an va fi publicată întreaga metodologie și vor fi finalizate primele curricule de formare (curriculele de formare pentru managementul programelor de screening, tehnicienii și medicii de laborator HPV, formarea specifică în colposcopie, curriculă de colposcopie bazică – inclusiv mobilă și colposcopie avansată)”.

Nu în ultimul rând, dr. Florian Necula subliniază importanța activităților privind ,,informarea la toate nivelele și de asigurare a unei platforme informatice naționale de sprijin a programului de screening, menite să asigure pe viitor calitatea intensității screening-ului și a monitorizării programului la nivel național, cu legătura/informarea/invitarea populației la risc la testele care vor fi efectuate în Etapa a II-a a Proiectelor POCU de screening care va începe conform afirmațiilor Ministerului Sănătății în acest an”.

Continue Reading

BUSINESS

INTERVIU cu Marian Nechifor, CEO Transparent Design, unul dintre cei mai mari producători de geamuri din Sud-Estul Europei: Vom deschide reprezentanță la Bruxelles

Published

on

După ce a investit peste 5 milioane de euro în noi tehnologii, obținând certificare europeană ISO, unul dintre cei mai mari producători de geamuri din Sud-Estul Europei, Transparent Design se pregătește de extinderea activității chiar în inima Uniunii Europene. În interviul acordat la întoarcerea de la Conferința despre viitorul industrial al Europei, organizată în marja Președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene de către Reprezentanța Permanentă a României la UE, Marian Nechifor, CEO-ul companiei, a anunțat că a decis ca în acest an să deschidă un birou de lucru la Bruxelles.

CaleaEuropeană: Astăzi, CaleaEuropeană.ro se află la sediul uneia dintre cele mai mari firme de producție de geamuri din sud-estul Europei. Alături de noi se află chiar patronul acestei firme ”Transparent Design”, domnul Marian Nechifor, recent întors de la Bruxelles unde a participat la un eveniment de business. Mulțumim că ne-ați primit astăzi.

Marian Nechifor: În cadrul săptămânii trecute am participat la Bruxelles la o conferință organizată pe politica industrială pe următorii 10 ani și după. A venit la pachet cu ideea Transparent Design de a promova business-ul pe Europa. Dorim în continuare participări în cadrul conferințelor organizate cu prilejul Președinției României la Consiliul Uniunii Europene. A fost o conferință prin care ne-am făcut cunoscuți către anumite organizații, președinții anumitor companii din Europa.

CaleaEuropeană: Cum sunt primiți oamenii de afaceri români? Cum v-ați integrat dumneavoastră în acea atmosferă și cât de relevant este ce se întâmplă aici, la București, unde aveți această fabrică, pentru partenerii dumneavoastră europeni?

M.N.: Am fost primiți cu succes. Nu există vreo diferență, că venim din sud-estul Europei. Vis-a-vis de ce se întâmplă la București, ar trebui văzut și de Uniunea Europeană mai mult. Se întâmplă lucruri bune. Ne dezvoltăm în pași mai rapizi și mai alert decât ei.

Investiții masive în creșterea capacității de producție și a calității

CaleaEuropeană: Cum ați început? Vedem în spate foarte multe utilaje moderne. Cum a început Transparent Design și la ce nivel a ajuns în prezent?

M.N.: Conform unui proverb românesc, de a nu-ți pune ouăle în același coș, în primii ani de business, având ceva cu comerț auto și încă un business pe consultanță publică, am considerat că un business de producție poate fi mult mai trainic decât un business de comerț. Am pus foarte mult suflet în el. Primii pași au fost în ianuarie 2006, prin achiziționarea unor utilaje second din UE. Din păcate pentru noi a venit criza în anii 2008. A fost destul de greu. Nu am încetat să lupt, am crezut foarte mult în afacere, iar în anul 2012-2013, când business-ul a revenit m-am focusat pe investiții foarte mari pe care le-am dus și le duc în continuare. Și în cursul acestui an mai avem aproximativ 1 milion de euro pentru creșterea productivității, a calității și, bineînțeles, pentru a ieși pe piețele europene.

CaleaEuropeană: Ați vorbit de investiții foarte mari. La cât se ridică în total investițiile pe care le-ați făcut aici, la Transparent Design?

M.N.: În acest moment, investițiile făcute la Transparent Design se ridică la aproximativ 5 milioane de euro. Avem și pentru anul următor o investiție de aproximativ 1 milion de euro, tot pentru creșterea capacității de producție și a calității.

CaleaEuropeană: Ați folosit fonduri europene?

M.N.: Nu am reușit să folosesc fonduri europene întrucât, în momentul în care m-am decis să accesez pentru fonduri europene, pe regiune București-Ilfov nu am mai prins ultimul tren. A trebuit să mă împrumut la bănci.

CaleaEuropeană: Intenționați să apelați la astfel de soluții de finanțare în anii următori?

M.N.: Intenționez să apelez la astfel de soluții de finanțare, dar nu știu dacă în proiectele viitoare vor mai fi fonduri europene pe București și pentru orașele dezvoltate din România.

CaleaEuropeană: Ați fost pentru prima dată la Bruxelles, la această întâlnire cu oamenii de afaceri din Uniunea Europeană. Veți continua să faceți astfel de demersuri pentru a vă conecta cu Uninea Europeană?

M.N.: Da, îmi doresc să particip și la următoarele evenimente, drept dovadă am solicitat să fim ținuți la curent cu următoarele conferințe organizate.

CaleaEuropeană: Mulțumesc foarte mult! Alături de noi se află și membrii echipei dumneavoastră. Îl invit pe domnul Adrian Bădici, directorul executiv al companiei. Am vorbit ceva mai devreme cu domnul Nechifor despre amploarea investițiilor de aici, de planurile de dezvoltare. Dincolo de faptul că, într-adevăr, folosiți tehnologii noi și că aveți o producție la scară largă, ce vă diferențiază de alte companii?

Adrian Bădici: Nu numai că sunt noi, sunt și cele mai bune tehnologii de pe piață, de la cele mai bune branduri de utilaje din domeniu, toate de fabricație europeană, oferim certificări europene pentru produseel noastre. Țelul nostru este să urmărim în permanență calitatea produselor livrate sau montate clienților și, în general, îmbunătățim fiecare aspect al părții de producție, relație cu clientul și respect față de muncitorii și angajații din firmă.

CaleaEuropeană: Ce produceți aici?

A.B.: În general, produse din sticlă plană, prelucrări de cant, securizare, laminare, emailare de foarte bună calitate, atât ceramică, cât și organică, decupare, frezare, cam toată gama de prelucrări disponibilă.

CaleaEuropeană: Ce tipuri de beneficiari aveți? Din zona industriei, din zona consumatorilor casnici? La ce se folosesc produsele dumneavoastră?

A.B.: Avem și consumatori industriali, și casnici, din tot spectrul. Ne străduim să ne îndreptăm către industrial, pentru că sunt mai clare lucrurile și produsele de serie pot fi mai bine controlate.

CaleaEuropeană: Mulțumesc! Avem alături de noi și directorul tehnic, cel care se ocupă de instalarea propriu zisă a acestor lucruri, domnul Bogdan Turcu. Toate aceste tehnologii pe care aveți împlică niște produse care trebuiesc duse la beneficiar? Care este rolul dumneavoastră? Cum vă implicați în montarea lor?

Bogdan Turcu: Mergem în locațiile respective. De la prelevarea cotelor, împreună cu arhitecții ce se ocupă de acest proiect, punem în aplicare produsele finite. Folosim cele mai bune materiale, de la partea de feronerie, până la partea de adezivi, de ce necesită aplicării sticlei colorate pe pereți. Se folosesc foarte în mult în tot ceea ce înseamnă clădiri de birouri și ansambluri rezidețiale de lux și încercăm să colaborăm foarte bine cu tot ceea ce înseamnă partea de design a acestora, să ne mulăm după cerințele lor și să le dăm produsul dorit, o calitate foarte bună și un sprijin al nostru către fiecare proiect cu tot ce înseamnă echipe de montaj, logistica de livrări, pentru că mai avem și livrări în astfel de proiecte unde nu facem noi montajul, le face beneficiarul, și încercăm să asigurăm o plajă cât mai mare de produse pentru tot ceea ce cere piața în momentul de față.

CaleaEuropeană: Mergeți doar în București sau mergeți și în țară, și în afara țării?

B.T.: Oriunde este nevoie de noi, ne vom duce fără niciun fel de problemă.

CaleaEuropeană: Ne puteți da câteva exemple de locuri din România unde ați făcut astfel de lucrări?

B.T.: Mai mult parte de office-uri. S-au făcut și la Iași, și la Constanța, și rezidențiale la Constanța. Avem și proiecte în Delta Dunării, un hotel de 5 stele. În București avem ansamblurile de birouri Bluerose, Renault, care este un nou concept în România, Bridge 2, care este un alt ansamblu care cuprinde 3 clădiri de boruri, 2 sunt terminate, începem a treia fază. Campusul, care este un mare proiect de birouri. S-au realizat 2 clădiri, urmează și o a treia. Avem ansambluri rezidențiale în Pipera, Eden Capital, care dezvoltă destul de multe ansambluri rezidențiale de lux, unde lucrăm împreună cu dânșii.

Marian Nechifor: În plus, amenajarea foartor multor mall-uri din țară, precum Satu Mare, Baia Mare, Sibiu, până la cele existente din București: Vitan, Plaza România, Afi.

Clienții occidentali, impresionați de calitatea geamurilor produse la București

CaleaEuropeană: Se întâmplă uneori ca clienții dvs. să vină să vadă ce tehnologii folosiți, cum se produc toate aceste lucruri?

M.N: Se întâmplă și sunt foarte impresionați, dar cei mai impresionați sunt cei din Europa. Se pare că ei au rămas la un nivel de dezvoltare cu 20 ani în urmă și rămân foarte suprinși când intră în fabrica noastră, nu le vine să creadă.

Calea Europeană: Pentru că vorbim despre modul în care vă promovați produsele, o avem alături de noi pe doamna Luana Liciu, director de marketing de la Transparent Design. Am vorbit cu patronul și cu directorii companiei despre cum se produc aceste lucruri, cum ajung la clienți și de cele mai multe ori este rolul dvs. să îi convingeți că ce se întâmplă aici este de calitate și că merită să lucreze cu dvs. Ce feedback primiți de la ei?

Luana Liciu: Noi spunem că foarte bun; mai sunt mici probleme și putem să îmbunătățim, dar la asta lucrăm în fiecare zi.

CaleaEuropeană: Vă ajută ca director de marketing faptul că folosiți tehnologii noi și că aveți personal bine pregătit?

L.L: Este atuul nostru, partea de utilaje și personal calificat. În primul rând din punctul de vedere al termenelor pe care putem să le respectăm, mult mai scurte decât concurența și, bineînțeles, din punct de vedere al calității. Acesta a fost targetul nostru de la început, partea de calitate, nu de cantitate și atunci ne-am axat în continuare pe această linie și am mers, zic eu, cu succes, ținând cont de feedbackul clientului după partea de recepționare și instalare a mărfii.

CaleaEuropeană: Cum aveți de gând să vă duceți către piețele europene? Pentru că în România, am aflat, aveți foarte mulți clienți importanți, zone diverse, de la mall-uri la alte clădiri care au nevoie de serviciile dvs. Intenționați să testați și piața europeană, ați intrat și în alte țări?

L.L: Da, am avut și exporturi și în perioada următoare trebuie să creștem cantitatea lucrurilor exportate tocmai pentru că avem capacitate foarte mare de producție și nu ne facem griji din punct de vedere al calității. Cel mai important lucru atunci când ești pe exporturi este menținerea unui standard înalt și să nu existe probleme cu transportul sau alte cheltuieli și feedback negativ.

M.N: Intenționăm să deschidem anul acesta o reprezentanță Transparent Design la Bruxelles prin a angaja un cetățean belgian care să ne reprezinte. Am considerat că este o așezare destul de ok a Belgiei pentru celelalte țări din jur și sper să o finalizăm în cursul anului acesta.

O treime din producție va merge la export în alte state UE

CaleaEuropeană: Până la acest moment, făcând o comparație cu exporturile românești și cu exporturile pe care le aveți dvs. cam 80% din ce produce România se duce pe piața UE. Dacă ne raportăm la export, care este ținta dvs. în perioada următoare?

M.N: La momentul actual avem un procent destul de mic la export, între 5 și 10%, dar intenționăm să creștem spre un 30-40% tocmai pentru că majoritatea materiei prime este importată din Europa și vrem să ne ducem cu produsele către ei.

CaleaEuropeană: Mulțumesc frumos. Alături de noi, pentru că am vorbit de promovare, se află și directorul pentru promovare de la Transparent Design, doamna Alina Nechifor. Vă veți adapta strategia de promovare în contextul extinderii la Bruxelles?

Alina Nechifor: Momentan încercăm pe mediul online, pentru că este la modă și clienții ne cunosc pe piață și încercăm să facem această promovare și pe piața externă. Avem o firmă cu care colaborăm în acest sens.

CaleaEuropeană: Pentru a putea pătrunde pe acele piețe trebuie întâi să vă faceți cunoscuți. Aceasta ar fi prima provocare. Participarea la târguri de profil sau conferințe de business în Europa vă pot ajuta să vă conectați și, până la urmă, să înțelegeți resorturile. Spuneați mai devreme că tehnologiile pe care le folosiți au standarde europene. Există certificări pentru asta, ce ne puteți spune?

A.N: Toate echipamentele din fabrica noastră sunt importate din cadrul UE, la fel ca materia primă pe care o folosim, suntem certificați ISO, iar toate produsele pe care le folosim au certificări în spate, si de aceea nu cred că va fi o piedică pentru noi să ieșim pe piața UE, care cuprinde 28 țări și 500 milioane de locuitori; este o piață mare pentru noi toți și sper să reușim.

A.N: Bineînțeles, este vorba și despre gama de produse. Pentru că tendința actuală este să se folosească geamuri tot mai mari, achiziționăm utilaje cu care prelucrăm geamuri de până la 5 m. De asemenea, în linia de emailare, facem geamuri emailate ceramic și, nu în ultimul rând, o să achiziționăm cea mai mare imprimantă cu care vom face serigrafie și printuri pe geamuri de până la 6m cu 3m. Va fi cea mai mare linie din România sau chiar Sud-Estul Europei.

CaleaEuropeană: Ne puteți spune câteva cifre legate de numărul de angajați, cifra de afaceri, care să dea cumva relevanță ordinului de mărime la care lucrați aici?

M.N: Numărul de angajați este de aproximativ 60 oameni. Cifra de afaceri a crescut în fiecare an cu un procent de până la 20-30% . Am avut o creștere foarte mare în 2018 față de 2017, cu aproximativ 50% și credem că anul acesta vom depăși cifra de afaceri de pe anul 2018 cu aproximativ 30%.

CaleaEuropeană: Ne vom opri aici de la Transparent Design, o firmă care a crescut, din păcate fără fonduri europene, dar, cine știe, poate perspectivele viitorului o să vă surâdă și în această zonă. O firmă ca multe alte firme din România care oferă calitate și care își dorește să pătrundă pe piața unică, cu 14 mii de miliarde de euro anual, față de 200 miliarde de euro cât produce România, un potențial foarte mare. Se poate și în industria noastră care are, iată, și exemple de succes. Vom reveni la dvs. pentru a vedea ce se întâmplă. 

Continue Reading

Referendumul național din 26 mai

#DAlaReferendum #RomaniiVoteaza #RomaniiConteaza

Dragi români,Cu toții ne dorim să trăim într-o țară în care hoții și corupții stau la pușcărie, nu în fruntea statului. Pe 26 mai, să spunem răspicat DA pentru România europeană, DA pentru România pe care o iubim, țara oamenilor cinstiți și integri, în care nimeni nu este mai presus de lege. Votați DA la referendum și nu îi lăsați pe alții să decidă în locul vostru! Românii votează pentru că românii contează!#DAlaReferendum #RomaniiVoteaza #RomaniiConteaza

Publicată de Klaus Iohannis pe Joi, 16 mai 2019

”Alege-ți viitorul” – dedataastavotez.eu

Advertisement
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending