Cancelarul federal german Olaf Scholz a făcut joi un apel către toți cetățenii germani, indiferent de vârstă, origine sau religie, să își asume responsabilitatea pentru „ruptura civilizațională” reprezentată de Holocaust. Declarațiile sale au fost făcute la Berlin, în cadrul unei ceremonii de comemorare a 80 de ani de la eliberarea lagărului de concentrare Auschwitz, informează AFP, preluat de Agerpres.

„Fiecare din țara noastră poartă o responsabilitate – indiferent de propria sa istorie de familie, indiferent de religie sau de locul de naștere al părinților sau bunicilor”, a subliniat Scholz, reiterând angajamentul Germaniei de a nu tolera nicio relativizare a acestei tragedii istorice. „Nu trebuie și nu vom accepta nicio relativizare. Și noi vom aminti de asemenea fiecărei noi generații responsabilitatea sa permanentă”, a adăugat cancelarul.

Scholz a evidențiat „provocarea permanentă” de a menține vie memoria Holocaustului, prin educație și conștientizare: „În școli și universități, în instituțiile de formare profesională, la cursurile de integrare și în timpul vieții de zi cu zi”.

Într-un discurs rostit duminică la Frankfurt, cancelarul german Scholz a asigurat comunitatea evreiască că Germania nu va da pagina Holocaustului și a subliniat că este responsabilitatea țării sale de nu a permite promovarea expresiei „cu mult timp în urmă”.

Germania a înregistrat o creștere a incidentelor antisemite în contextul războiului din Fâșia Gaza, declanșat de atacul Hamas asupra Israelului din 7 octombrie 2023. Scholz a atras atenția asupra pericolelor antisemitismului și intoleranței, amintind că o nouă lege a cetățeniei, adoptată în 2023, exclude persoanele suspectate de antisemitism de la obținerea cetățeniei germane.

De asemenea, cancelarul a condamnat toate formele de ură și discriminare: „Antisemitismul și, mai general, ostilitatea împotriva unei credințe particulare, unor convingeri politice sau a unei alte identități sexuale, ura fățișă împotriva femeilor, împotriva persoanelor care nu au culoarea sau numele ‘care trebuie’, atacurile împotriva persoanelor cu handicap. Toate acestea sunt în creștere”, a spus Scholz.

În fața acestor provocări, Olaf Scholz a făcut un apel ferm la solidaritate și responsabilitate colectivă: „Responsabilitatea noastră, la 80 de ani după (Holocaust), este de asemenea să rezistăm acestei uri”, a concluzionat el.

Mai mult de un milion de oameni au murit în lagărul Auschwitz-Birkenau, construit de Germania nazistă atunci când a ocupat Polonia în cel de-al Doilea Război Mondial – majoritatea evrei, dar și polonezi neevrei, romi și soldați sovietici.

Din cele peste 1,3 milioane de persoane încarcerate acolo, 1,1 milioane – în principal evrei – au pierit, fie uciși în camerele de gazare, fie din cauza înfometării, epuizării și bolilor.

O ceremonie oficială va avea loc la sfârșitul acestei luni la amplasamentul lagărului, care este acum un muzeu.

Guvernul polonez a declarat la începutul acestei luni că se va asigura că cei mai înalți reprezentanți ai Israelului pot participa liber și în siguranță la cea de-a 80-a aniversare a eliberării lagărului de exterminare de la Auschwitz, la 27 ianuarie, după ce președintele țării a cerut o garanție că prim-ministrul Benjamin Netanyahu nu va fi arestat în conformitate cu un mandat de arestare al Curții Penale Internaționale pentru presupuse crime de război în Gaza, relatează DW.

Serviciul European de Acțiune Externă, Cehia, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Letonia, Lituania, Țările de Jos, Polonia, România și Suedia denunță încercările continue și sistematice ale Rusiei de a manipula și de a interveni în spațiul informațional al societăților democratice, se arată într-o declarație comună publicată de agenția diplomatică a UE care avertizează că “operațiunile de manipulare și interferență a informațiilor străine împotriva Uniunii Europene și a partenerilor noștri vizează destabilizarea societăților noastre, semănarea neîncrederii în instituțiile noastre și subminarea sprijinului internațional și public pentru Ucraina”.

Statele membre semnatare și UE subliniază, într-un comunicat, că nu vor permite actorilor străini răuvoitori să își atingă obiectivele și asigură că Europa este bine pregătită și echipată pentru a detecta, expune și contracara operațiunile FIMI rusești.

“Interferența și manipularea informațiilor străine reprezintă o parte fundamentală a activităților militare rusești. Scopul lor este de a crea neîncredere, de a stârni diviziuni interne și de a influența procesul decizional democratic. Trebuie să le combatem. Cea mai bună modalitate de a contracara astfel de activități malefice rămâne aceeași: să le expunem, să furnizăm fapte și adevărul și să sprijinim presa independentă“, a declarat Kaja Kallas, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate.

We denounce Russia’s continued and systematic attempts to manipulate and interfere in the information space of democratic societies. We are well prepared and equipped to detect, expose and counter Russian FIMI operations.

Read more: https://t.co/TCDFz72u5p

— European External Action Service – EEAS 🇪🇺 (@eu_eeas) January 23, 2025

Statul rus și actorii afiliați pro-Kremlin se coordonează pentru a efectua atacuri de manipulare și interferență a informațiilor străine (FIMI).

Aceste operațiuni sunt efectuate prin intermediul rețelei diplomatice și al serviciilor de securitate ruse, al mass-mediei controlate de stat, al canalelor de social media, al companiilor private și al proxy-urilor locale, utilizate în mod integrat pentru a se multiplica și a se amplifica reciproc.

Astfel, arată comunicatul citat, la 16 decembrie 2024, Uniunea Europeană a impus măsuri restrictive împotriva altor două persoane aflate în spatele campaniei „Doppelganger”, în temeiul unui nou cadru pentru măsuri restrictive ca răspuns la activitățile hibride și acțiunile destabilizatoare ale Rusiei în străinătate. Campania „Doppelganger”, descoperită pentru prima dată de EU Disinfo Lab în septembrie 2022 , este o tactică FIMI preferată de Kremlin, care se dă drept instituții media sau persoane de renume, încercând să inducă publicul în eroare pentru a consuma propaganda sa.

Potrivit sursei citate, UE și statele sale membre, partenerii internaționali și organizațiile societății civile colaborează îndeaproape pentru a expune și contracara operațiunile FIMI precum campania „Doppelganger”.

Aceasta include schimbul de măsuri și experiențe eficiente în aplicarea instrumentelor juridice naționale și ale UE prin intermediul sistemului de alertă rapidă, efectuarea de cercetări științifice și educarea diverselor grupuri ale societății cu privire la tacticile, tehnicile și procedurile rusești (TTP).

“Facem acest lucru pentru a proteja integritatea spațiului nostru informațional deschis și pentru a consolida reziliența democrațiilor noastre”, au transmis SEAE și țările semnatare.

“Rămânem vigilenți și conștienți de faptul că această campanie și altele similare fac parte din eforturile de lungă durată, persistente și sistematice ale Rusiei de a submina sprijinul internațional pentru Ucraina și de a alimenta diviziunile în cadrul UE și cu partenerii săi din întreaga lume. Suntem uniți cu Ucraina și cu forțele democratice din întreaga lume în angajamentul nostru de a contracara această amenințare, în deplin respect și conformitate cu drepturile omului și libertățile fundamentale, utilizând pe deplin instrumentele și mijloacele de care dispunem”, se mai arată în declarația comună.

Parlamentul European a anunțat constituirea oficială a două noi comisii permanente și două comisii speciale, mai exact: Comisia pentru Securitate și Apărare (SEDE), Comisia pentru Sănătate Publică (SANT), Comisia specială pentru „Scutul Democrației” (EUDS) și Comisia specială pentru Criza Locuințelor (HOUS).

În aceste patru comisii constituite în aceste zile la Strasbourg vor activa și europarlamentari români, aceștia vor fi membri cu drepturi depline, după cum urmează: 

• În Comisia pentru Securitate și Apărare (SEDE) este membru europarlamentarul Mihai Tudose (S&D).
• În Comisia pentru Sănătate Publică (SANT) este membru vicepreședintele Parlamentului European Victor Negrescu (S&D).
• În Comisia specială pentru Scutul Democrației (EUDS) sunt membri europarlamentarul Vasile Dîncu (S&D) și Cristian Terheș (ECR).
• În Comisia Specială pentru Criza Locuințelor (HOUS) este membru europarlamentarul Teodorescu Georgiana (ECR). 

Responsabilitățile noilor comisii permanente vor fi complementare mandatelor adaptate ale comisiilor pentru afaceri externe (AFET) și pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI), care au fost comisiile “mamă” ale subcomisiilor preexistente. În consecință, comisia ENVI va fi, de asemenea, redenumită “Comisia pentru mediu, climă și siguranță alimentară”.

Reuniunile constitutive SEDE și SANT sunt programate pentru luni 27 ianuarie și, respectiv, miercuri 29 ianuarie. Comisiile speciale EUDS și HOUS își vor desfășura reuniunile constitutive fie joi, 30 ianuarie, fie luni, 3 februarie, dată la care va începe mandatul lor de 12 luni.

În cursul acestor prime reuniuni, fiecare comisie își va alege biroul de conducere (președintele și vicepreședinții) în conformitate cu Regulamentul de procedură al Parlamentului.