Connect with us

EDITORIALE

Relatarea unei studente românce din Roma. Alina-Maria Balaj: Italia în ”stand-by”

Published

on

© Ana-Maria Balaj

Relatare din Roma de Alina-Maria Balaj: Italia în ”stand-by”

Italia trăiește momente de nedescris. De la medici în tranșee care se luptă cu mii de eșantioane, la decizii pe care tot aceștia sunt obligați să le ia privind o prioritizare a pacienților pe secțiile de terapie intensivă. De ieri seară, prin decretul președintelui Consiliului de Miniștri Giuseppe Conte, Italia devine zonă ,,protejată”, iar activitățile economice par să se reducă de la zi la zi.

Școlile și universitățile rămân închise până pe 3 aprilie. Pe de altă parte statul e în acord cu Biserica Catolică, care s-a angajat responsabil să participe activ la combaterea acestei probleme sociale. Pentru prima dată în istorie Suveranul Pontif a recitat rugăciunea Angelus din interiorul Palatului Apostolic și nu de le fereastra din Piața Sfântului Petru. Serviciile religioase au fost suspendate în întreaga Italie, iar azi au fost închise porțile Bazilicii Sfântului Petru.

Instituții de învățământ de pe lângă Sfântul Scaun, precum Universitatea Pontificală Santa Croce, au decis să își continue activitatea didactică în online, ținând cont de faptul că studenții acestora sunt internaționali și condiționați de timp și resurse materiale pentru a studia. Totul e in stand-by și pare a fi cea mai bună decizie pentru diminuarea numărului de contagiați. Cerul albastru roman și ziua tipic senină nu par a fi suficiente pentru a tăia nuanța de gri din atmosferă.

În tot acest timp România învață cum și ce să facă după reușitele sau greșelile modelului italian, iar comunitatea de români din peninsulă a înțeles că trebuie respectate regulile pe care guvernul le-a impus. Autoritățile românești sunt în plină activitate de monitorizare, după ce în urmă cu două săptămâni ambasadorul României în Republica Italiană E.S. George Gabriel Bologan a efectuat o vizită de lucru în plină zonă declarată atunci ,,roșie”, în Lombardia, un gest de solidaritate și susținere față de compatrioți.

Cam așa ar putea fi descrisă imaginea peninsulei care se găsește acum singură în Europa, mai singură ca niciodată. Virusul nu ține cont de frontiere și este nevoie de o solidaritate la nivel european, o gândire echilibrată a fiecărui cetățean în parte și respectarea normelor și restricțiilor, pentru că acum nu suntem responsabili doar de viețile proprii, cât și a celor din jurul nostru.”

Alina-Maria Balaj

MA Student in Institutional and Social Communication, Pontifical University of the Holy Cross Rome, Italy

MA and BA in Communication and International Relations and European Studies University of Oradea, Romania

Associate in the Communication Office of the Pontifical University of the Holy Cross and MCE Research Center in Rome

EDITORIALE

SUA, NATO și UE recuplează motorul alianței transatlantice. Mize și oportunități pentru România după prima vizită a lui Antony Blinken pe sol european

Published

on

© U.S. Department of State/ Flickr

România a ieșit triumfătoare din prima vizită a șefului diplomației americane pe sol european. În cea mai mare parte, indirect. Abundența de poziții cu ramificații strategice ale secretarului de stat Antony Blinken, tete-a-tete-urile sau interacțiunile cu omologii europeni și documentele comune adoptate servesc intereselor României, ca stat membru al Uniunii Europene și al NATO. În același timp, scurta discuție dintre Antony Blinken și Bogdan Aurescu face loc unor oportunități pe care Bucureștiul trebuie să le exploreze cât mai rapid.

Aria de subiecte pe care Blinken le-a discutat cu șefii celorlalte diplomații euro-atlantice, cu președinta Comisiei Europene și cu Înaltul Reprezentant al UE au ranforsat relația transatlantică și au îndepărtat-o de deznodământul mult temut în Occidentul politic și mult dorit la Răsărit, au determinat expunerea unor mesaje clare privind subiecte spinoase precum conducta Nord Stream 2, reluarea dialogului strategic privind China pornind de la triada “cooperare – competiție – rivalitate sistemică”, reafirmarea caracterului amenințător pe care îl posedă acțiunile Rusiei pe flancul estic și au consfințit o asumare a implicării SUA în proiectele apărării europene. Cel din urmă are o valență specială pentru România, întrucât politica externă și de securitate a statului român este interdependentă cu parteneriatul strategic transatlantic, în timp ce parteneriatul strategic cu SUA constituie vedeta cu care acțiunea externă a României defilează pe plan regional și internațional.

Un subiect aparte este despre putere, democrație și autocrație. Secretarul de stat al SUA a venit la Bruxelles după o primă călătorie pe tărâmul aliaților democratici nipon și sud-coreean și în urma unei prime întâlniri cu cei mai importanți diplomați chinezi, organizată simbolic în Alaska. Simbolic pentru a etala concurența sistemică și rivalitatea în creștere. Simbolic, poate, și pentru a servi analiștilor și teoreticienilor instrumente de conceptualizare a unui nou Război Rece, de această dată între SUA și China.

Fie că am argumenta declanșarea unui nou Război Rece, fie că suntem contemporani cu drumul către o restructurare epocală a ordinii internaționale, evoluțiile din ultimele zile sunt de o dinamică uluitoare în acest sens. 

Chiar dacă lideri precum cei ai Germaniei și Franței resping teza formării unor blocuri sau antagonizarea Rusiei pentru a nu genera efectul unei apropieri strategice Moscova – Beijing, în fapt suntem pe culoarul unei competiții între democrație și autocrație. Între o ordine postbelică liberală care și-a dovedit succesul și limitele, fiind asediată pentru a-i fi exploatate vulnerabilitățile, și sisteme aproape ermetice în ce privește consolidarea puterii autoritare.

La Bruxelles, SUA, NATO și Uniunea Europeană au reînnoit jurămintele alianței transatlantice, după ce, în preambul, Uniunea Europeană a adoptat primele sale sancțiuni la adresa Chinei din 1989 încoace din cauza încălcării flagrante a drepturilor omului. Revitalizarea alianței transatlantice a mai semnat un nou capitol, dar de această dată concomitent cu vizita în China a șefului diplomației ruse. Un dialog prin care miniștrii de externe rus și chinez au menționat parteneriatul sino-rus și dorința unei contraponderi la sancțiunile occidentale, chemând și alte țări în această direcție. În același timp, Serghei Lavrov a definit relațiile Rusiei cu UE ca fiind “distruse”, iar China a răspuns la sancțiunile europene cu măsuri restrictive disproporționate, oferind mostra unui paletar mult mai sofisticat în competiția cu Occidentul.

În acest subiect aparte despre putere, democrație și autocrație își poate face loc și România. 

Una dintre temele discutate de Aurescu și Blinken în scurtul lor dialog a fost disponibilitatea României de a sprijini, în calitate de președinție-în-exercițiu a Comunității Democrațiilor, summitul democrațiilor pe care președintele Joe Biden intenționează să-l organizeze în acest an. Este un excelent liant în relația strategică dintre Washington și București care așteaptă primele contacte mai aprofundate la nivel înalt, între președinții Biden și Iohannis, între miniștrii de externe sau între cei ai apărării, mai ales că anul acesta România și SUA marchează un deceniu de la Declarația Comună a Parteneriatului Strategic și de la Acordul privind scutul antirachetă.

Istoria, ceasul aniversar și contextul aliat și internațional ne obligă la îndrăzneală strategică. O astfel de încumetare ar fi inițierea unui dialog politic pentru implicarea României în acest summit al democrațiilor alături de SUA și președintele Joe Biden.

Interesele și apartenența democratică a României la Occidentul politic nu pot fi demontate nici geopolitic sau geoeconomic, dar nici în rândul percepției sociale. Mai multe sondaje recente arată susțineri covârșitoare pentru direcția occidentală politică, economică și militară a României, în timp ce un sondaj realizat pentru NATO, deci asumat de Alianța Nord-Atlantică în raportul său anual, plasează România în topul țărilor care cred în alianța transatlantică.

O altă încumetare strategică ar fi utilizarea aniversării Declarației Comune din 2011 nu doar pentru prilejul unor vizite la cel mai înalt nivel sau apropiat de acest nivel. Ci pentru idei inovatoare precum crearea unui format de dialog “2+2” la nivelul miniștrilor de externe și ai apărării. Ar fi un concept îndrăzneț având în vedere că SUA are astfel de formate cu aliați mai puternici economic și militar, însă argumente pot exista: poziția geografică a României ca punte de proiecție către alte regiuni, găzduirea a trei baze militare de interes strategic pentru SUA (Deveselu, Mihail Kogălniceanu sau Câmpia Turzii) sau faptul că Bucureștiul se profilează ca insulă a democrației liberale într-o mare iliberală. 

Spre deosebire de aliații din regiune, România resimte din plin absența unor formate precum grupul de la Vișegrad sau grupul baltic, care au întrebuințat această apartenență pentru a avea reuniuni multilaterale cu secretarul Blinken la Bruxelles.

Dar, Bucureștiul are atuurile sale politice, democratice și militare și a preluat, de exemplu, inițiativa în această conversație privind reziliența, deopotrivă europeană și transatlantică, o temă care dă tonul adaptării NATO, discuțiilor privind viitorul UE și întăririi democrațiilor transatlantice în competiția cu autoritarismul de la Răsărit.

Fie și ca un arc peste timp, România este în măsură să răspundă afirmativ la îndemnul din 1997 al lui Bill Clinton de a păstra cursul euro-atlantic, în timp ce alți parteneri din regiune cochetează cu multiple fațete în abordarea politică. Dar avantajele își păstrează relevanța atât timp cât sunt puse în slujba politicii externe și de securitate a României, mai ales acum când SUA, NATO și UE au recuplat motorul alianței transatlantice.

Continue Reading

EDITORIALE

Op-ed | Antonio Lopez-Isturiz White, Olgierd Geblewicz, Emil Boc: O redresare europeană axată pe sate, orașe și regiuni

Published

on

© EPP - CoR

de

Antonio López-Istúriz White, secretar general al PPE

Olgierd Geblewicz, președintele Grupului PPE-CoR și mareșalul voievodatului Pomerania Occidentală

Emil Boc, primarul Municipiului Cluj-Napoca, președintele Asociației Municipiilor din România, membru PPE-CoR

Europa își are rădăcinile în fiecare sat, oraș și regiune de pe continentul nostru. Acestea sunt inimile a căror bătaie aduce Europa aproape de fiecare dintre noi. Prin ele Europa se regăsește în viața noastră de zi cu zi. Autoritățile locale și regionale sunt responsabile cu punerea în aplicare a 70 % din legislația UE și pentru jumătate din locurile de muncă din sectorul public, o treime din cheltuielile publice și două treimi din investițiile publice. În momentul în care Europa a fost grav lovită de pandemia de COVID-19, primarii și reprezentanții regionali și locali s-au aflat în prima linie și au fost prima expresie a solidarității europene.

Pandemia pune în pericol sistemele de sănătate și de protecție socială, piața noastră unică și modul în care Europa trece de la strategie la punerea în aplicare a tranziției ecologice și digitale. În momentele de criză, ne îndreptăm către cel mai de încredere nivel de guvernanță și cel mai apropiat de oameni, unde se pot rezolva problemele locale cu soluții europene.

Sănătatea noastră este, de asemenea, în mâinile autorităților locale și regionale. În 17 din cele 27 de state membre, autoritățile regionale au competențe în domeniul asistenței medicale. Satele, orașele și regiunile în fruntea cărora se află membri ai PPE s-au aflat în avangarda răspunsului la pandemie, luând măsuri de atenuare a efectelor acesteia.

Avem exemple precum guvernul regional din Piemonte din Italia, care a deschis un spital pentru a acorda asistență pacienților care au depășit faza critică a COVID-19, dar care au nevoie de îngrijiri suplimentare sau landul german Hessen, care a oferit mecanisme de finanțare întreprinderilor și lucrătorilor independenți pentru a salva locuri de muncă. Regiunea Murcia din Spania este un alt exemplu. Aceasta a lansat teleEduca, o platformă pentru a-i ajuta pe elevi să studieze. Administrațiile locale din orașe și sate au fost implicate în aplicarea unor măsuri cu caracter social. Primăria slovacă Prešov a investit într-un vehicul electric pentru a furniza alimente și medicamente persoanelor în vârstă. Orașul Espoo a pregătit un pachet de măsuri cu 25 de puncte pentru sprijinirea întreprinderilor și a sportului și culturii. Acestea sunt doar câteva dintre măsurile luate de autoritățile locale și regionale conduse de PPE din întreaga Europă pentru a aborda provocările generate de pandemie.

Clujul a apelat la ecosistemul sau local si cu ajutorul unor instrumente digitale a oferit comunitatii programe de suport  precum “Seniorii Digitali” – pentru bunicii in risc de insingurare in perioada de izolare. “Un singur Cluj” a fost de asemenea o miscare colectiva intitiata de comunitatea de creativi la care au aderat toti pentru a eficientiza eforturile si resursele de voluntariat si donatii in primele zile de lockdown.

Reprezentanții locali și regionali ai PPE reprezintă legătura dintre fiecare colț al Europei și Bruxelles. Am colaborat pentru a găsi soluții adecvate și proporționale și pentru a identifica nevoile și resursele necesare pentru a face față crizei și pentru a asigura o redresare rapidă și eficace.

În ceea ce privește planul de redresare și următorul cadru financiar multianual, politicile trebuie puse în aplicare la nivelul cel mai apropiat de cetățeni, pentru o mai mare eficiență, eficacitate și responsabilitate. Ca să dăm un exemplu concret, Grupul PPE din cadrul Comitetului Regiunilor a solicitat, de asemenea, finanțare directă pentru finalizarea pe teren a proiectelor paneuropene prin care se pot obține rezultate concrete, cum ar fi trecerea la un transport public curat.

Nu este momentul să continuăm ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat, ci, dimpotrivă, să facem împreună un salt înainte.

Să construim pe baza atuurilor noastre, să le fructificăm atunci când abordăm provocări asimetrice fără frontiere între nivelurile european, național, regional și local.

În acest context, PPE și Grupul PPE din cadrul Comitetului European al Regiunilor (Grupul PPE-CoR) vor organiza marți, 23 martie 2021, un eveniment online major dedicat redresării în perioada de după pandemie la nivel local și regional.

Continue Reading

EDITORIALE

Op-ed semnat de Klaus Iohannis, Ursula von der Leyen și alți opt lideri europeni: Redresarea post-COVID-19 va fi un test și în ceea ce privește drepturile femeilor

Published

on

Editorial semnat de Ursula von der Leyen, Președintele Comisiei Europene, Alexander De Croo, Prim-ministrul Regatului Belgiei, Kaja Kallas, Prim-ministrul Republicii Estonia, Sanna Marin, Prim-ministrul Republicii Finlanda, Kyriakos Mitsotakis, Prim-ministrul Republicii Elene, Micheál Martin, Prim-ministrul Irlandei, Xavier Bettel, Prim-ministrul Marelui Ducat de Luxemburg, Klaus Iohannis, Președintele României, Pedro Sánchez, Prim-ministrul Regatului Spaniei, Stefan Löfven, Prim-ministrul Regatului Suediei.

Anul acesta Ziua Internațională a Femeii are o semnificație aparte, nu doar pentru că se împlinesc 110 ani de la prima Zi Internațională a Femeii, când peste un milion de femei și bărbați și-au unit forțele și și-au făcut vocea auzită pentru drepturi egale. Ne aflăm, de asemenea, într-un moment de cotitură important în acest an pe 8 martie. În ultimul an, multe dintre viețile noastre au fost temporar afectate de cea mai severă criză de sănătate a generației noastre. În timp ce se aflau în fruntea luptei împotriva pandemiei în spitalele și centrele noastre de îngrijire medicală, femeile au fost afectate în mod disproporționat de pandemie, plătind un preț mai mare, atât din punct de vedere economic, cât și social. Violența domestică și de gen a crescut, femeile au preluat o pondere mai mare din sarcinile gospodăriei, iar cifrele lunare privind șomajul, potrivit Eurostat, arată că, în timp ce rata șomajului în rândul bărbaților a crescut de la 6,2% la 7,1% în decembrie 2020, creșterea în rândul femeilor a fost mai semnificativă, de la 6,7 % la 7,9%.

În următorii ani, trebuie să reconstruim în bine societățile și economiile noastre. Dacă vrem să evoluăm și să prosperăm în lumea post-COVID-19, avem nevoie de o abordare mai incluzivă, care să pună în valoare toate abilitățile, inclusiv pe cele ale femeilor.

Cum vom reuși să facem acest lucru?

În primul rând, trebui să depășim dezbaterile ideologice din trecut. Egalitatea dintre femei și bărbați este consacrată de articolul 23 din Carta Drepturilor Fundamentale. Acest drept nu este negociabil. Este unul dintre pilonii fundamentali pe care am construit societățile noastre europene.

În al doilea rând, mai mult ca oricând trebuie să construim contextul economic adecvat pentru egalitatea de gen. Desigur, egalitatea de gen este, din punct de vedere moral, ceea ce trebuie făcut. Dar egalitatea de șanse este importantă și pentru a permite progresul economic și social. Când femeile prosperă, societățile prosperă. Societățile în care există egalitate de gen sunt societăți mai bogate, în toate sensurile cuvântului. Conform tuturor cercetărilor, economiile în care există egalitatea de gen sunt mai performante.

Reușita reconstrucției după această criză va depinde de deciziile pe care le vom lua atunci când vom lansa programele de redresare post-COVID-19. Acestea sunt o oportunitate unică pentru a reconstrui mai eficient si mai incluziv, asigurând participarea femeilor în economie și abordând inegalitățile privind veniturile.

Dacă vrem să construim reziliență economică pe termen lung după pandemie, trebuie să ținem cont de problemele specifice de gen care au împiedicat femeile să aibă drepturi și șanse egale. De aceea trebuie să includem o abordare integratoare de succes a egalității de gen în pachetele europene de stimulare și redresare post-criză. Egalitatea de gen și, în sens mai larg, incluziunea sunt factori importanți de transformare pentru reînnoirea economiilor noastre după pandemie. Dacă vom reuși să deblocăm întregul potențial economic și antreprenorial al femeilor, eforturile noastre de redresare vor conduce la economii și societăți mai puternice și mai reziliente.

În al treilea rând, trebuie să ne intensificăm eforturile la nivel internațional. Femeile și fetele sunt adesea primele victime ale crizelor, iar pandemia de COVID-19 nu a făcut excepție. Criza de sănătate severă a expus poziția vulnerabilă a fetelor și a femeilor în multe părți ale lumii, în special în statele fragile și în cele afectate de conflicte. Este important că noua administrație americană a revenit, împreună cu noi, în lupta pentru drepturile fetelor și ale femeilor din întreaga lume. În calitate de lider global în domeniul dezvoltării, Europa are o responsabilitate specială. Trebuie să facem toate eforturile posibile pentru ca răspunsul nostru umanitar și de dezvoltare la pandemia de COVID-19 să includă consolidarea accesului la educație și asistență medicală pentru fete și femei, inclusiv prin promovarea dreptului la sănătate sexuală și reproductivă, precum și sprijinirea acestora în drumul lor spre independență economică.

Doar un editorial (Op-Ed) de Ziua Internațională a Femeii nu este suficient pentru a ajunge acolo unde ne dorim. Va fi necesar un efort mult mai susținut pentru mulți ani de acum înainte. Să profităm de acest moment pentru a construi societăți mai incluzive și mai implicate, în care drepturile egale sunt primordiale, nu numai pe hârtie, ci și în viața de zi cu zi. Va fi benefic nu doar pentru femei, ci și pentru bărbați. Egalitatea de drepturi va fi un pas înainte pentru toți, permițând și bărbaților să renunțe la rolurile și stereotipurile tradiționale.

Nu va fi ușor. Dar este posibil!

Continue Reading

Facebook

Team2Share

ROMÂNIA1 min ago

Klaus Iohannis afirmă susținerea României față de Ucraina într-o convorbire cu Volodimir Zelenski: România, pregătită să doneze vaccinuri și echipamente medicale

COMISIA EUROPEANA12 mins ago

Florin Cîțu, după întâlnirile cu vicepreședinții Comisiei Europene: Sunt recunoscător pentru sprijin și cooperare privind PNRR

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Premierul Florin Cîțu a purtat discuții ”detaliate” la Bruxelles cu comisarul european Adina Vălean despre proiectele de transport prevăzute de PNRR

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Ministrul Finanțelor Alexandru Nazare: Vești bune de la Comisia Europeană. România, pe locul trei în UE la creșterea economică în anul 2021

POLITICĂ4 hours ago

Mesajul PMP de Ziua Internațională a Asistenților Medicali: Am susținut întotdeauna reforma în sănătate, ca o componentă esențială a securității naționale

ROMÂNIA5 hours ago

Ministrul de externe Bogdan Aurescu va merge în Muntenegru la invitația omologului său, care a mulțumit României pentru asistența acordată în lupta cu COVID-19

INTERNAȚIONAL6 hours ago

MAE constituie un Task Force pentru monitorizarea situației din Israel și condamnă cu fermitate tirurile de rachetă lansate din Fâșia Gaza

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Previziunile economice de primăvară pentru România: Creştere PIB cu 5.1% în 2021 și 4.9% în 2022

NATO6 hours ago

Klaus Iohannis, la Centenarul Alianței defensive România-Polonia: Statele noastre își vor coagula forța pentru asigurarea securității comunității euro-atlantice

U.E.6 hours ago

Ibizagate: Cancelarul austriac Sebastian Kurz este anchetat pentru mărturie mincinoasă

Mircea Hava1 day ago

Mircea Hava regretă lipsa consultărilor cu eurodeputații români pe tema PNRR: Dacă nu ne ducem foarte bine pregătiți la sfârșitul lui mai, nu ne vom întoarce cu 29,2 mld. de euro

NATO2 days ago

Klaus Iohannis, către Joe Biden, la summitul B9: Pledez pentru o creștere a prezenței militare a SUA în România și sudul flancului estic al NATO

NATO2 days ago

Secretarul general al NATO: Participarea lui Joe Biden la Summitul “București 9” demonstrează angajamentul SUA de a întări Alianța Nord-Atlantică

NATO2 days ago

Klaus Iohannis: Prezența lui Joe Biden și a lui Jens Stoltenberg la summitul B9 arată că am reușit să creștem reziliența și postura de descurajare a NATO pe flancul estic

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Comisarul european Adina Vălean anunță că trenul Connecting Europe Express își va începe călătoria de promovarea a transportului feroviar verde în toamnă. Pe 18 septembrie, trenul se va opri și la București

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Moment istoric la Strasbourg. Emmanuel Macron și liderii instituțiilor UE au lansat Conferința privind viitorul Europei: Să ne scriem noi înșine noile noastre legende

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen: Conferința privind viitorul Europei reprezintă oportunitatea de a construi un nou scop comun

PARLAMENTUL EUROPEAN3 days ago

Președintele PE, la lansarea Conferinței privind Viitorul Europei: Dacă reflecțiile cetățenilor implică o actualizare a Tratatelor, să fim curajoși! Nu ar trebui să existe niciun tabu legat de modul în care funcționează UE

Dragoș Pîslaru3 days ago

Dragoș Pîslaru: Prima idee pentru viitorul Europei este legătura dintre economic și social. Europa nu este doar despre milioane de euro, ci despre milioane de cetățeni

Dragoș Pîslaru5 days ago

Dragoș Pîslaru, înaintea Summitului Social de la Porto: Dacă nu înțelegem că trebuie să integrăm categoriile vulnerabile, ne punem valorile democrației în pericol

Advertisement
Advertisement

Trending