Ucraina este pregătită să își ajute cel mai mare susținător, Statele Unite ale Americii, care se confruntă cu un dezastru ecologic provocat de cele mai mari incendii de vegetație din istoria statului California. 

„L-am instruit pe ministrul ucrainean al afacerilor interne și pe diplomații noștri să se pregătească pentru posibila participare a salvatorilor noștri la combaterea incendiilor din California. Situația de acolo este extrem de dificilă, iar ucrainenii îi pot ajuta pe americani să salveze vieți. Această chestiune este în curs de rezolvare și, prin canalele adecvate, ne-am oferit asistența părții americane. Avem deja pregătiți 150 de pompieri”, a transmis președintele Ucrainei într-un comunicat oficial. 

Deocamdată, sursa inițială a incendiilor este necunoscută. Focul s-a extins însă foarte rapid în zonă din cauza vântului puternic.

Președintele Biden a declarat că există un dezastru major în statul California și a ordonat acordarea de ajutor federal pentru a suplimenta eforturile de redresare ale statului și ale autorităților locale în zonele afectate de incendiile de vegetație și de vânturile puternice, începând cu 7 ianuarie 2025, informează Casa Albă.

Acțiunea președintelui pune fonduri federale la dispoziția persoanelor afectate din Los Angeles.

Suedia nu este în război, dar nici într-o perioadă de pace, a subliniat premierul țării Ulf Kristersson, evocând atacuri hibride și un ”război prin procură” purtat pe teritoriul statului său, anunță AFP, citat de Agerpres.

Prezent la Forumul anual pentru apărare Folk och Forsvars, desfășurat la Salen, în centrul Suediei, acesta a descris ”adevărata pace” ca fiind ”libertatea și absența unor conflicte serioase între țări”.

”Noi și țările noastre vecine suntem supuse unor atacuri hibride care nu sunt efectuate cu rachete și soldați, ci cu computere, bani, dezinformare și amenințări de sabotaj. Situația de securitate și faptul că lucruri ciudate continuă să se întâmple în Marea Baltică ne fac să credem că intențiile ostile nu pot fi excluse”, a spus el.

În contextul ”situației de securitate” în plin proces de deteriorare, Suedia a luat decizia de a-și consolida apărarea militară prin achiziționarea a 44 de tancuri noi Leopard 2 48 din Germania. În plus față de aceste achiziții, Suedia va renova alte 66 de tancuri Leopard 2.

Anunțul vine în contextul în care acțiunile de sabotaj s-au intensificat în ultima perioadă, cel mai recent exemplu în acest sens fiind avarierea cablului electric de telecomunicații din Marea Baltică ce lega Estonia de Finlanda, țară scandinavă ce a decis alături de Suedia să renunțe la poziția de neutralitate și să adere la NATO în martie 2024. 

Autoritățile finlandeze au anunțat recent că un petrolier din flota fantomă a Rusiei a fost reținut, în vreme ce Uniunea Europeană a dezvăluit că ia în calcul noi sancțiuni împotriva Moscovei, iar NATO a luat hotărârea de a-și spori prezența militară în Marea Baltică.

Un al alt incident de acest fel s-a înregistrat la finalul anului trecut când un cablu de telecomunicații submarin care lega Germania de Finlanda s-a rupt.

La începutul lunii octombrie 2023, operatorul finlandez al sistemului de gaze Gasgrid a raportat o scurgere, după ce conducta Balticconnector, lungă de 77 de kilometri, care leagă țările sub Golful Finlandei, a înregistrat o scădere ”neobișnuită” a presiunii.

Operatorul finlandez de telecomunicații Elisa a declarat, de asemenea, că a detectat o defecțiune la un cablu submarin pe care îl folosește pentru a verifica conexiunile de comunicare cam în același timp cu scurgerea de gaz, chiar dacă serviciile nu au fost întrerupte.

În 2022, gazoductele Nord Stream dintre Rusia și Germania au fost avariate de explozii în ceea ce guvernele occidentale au numit un act de sabotaj. Nu s-a găsit încă nicio dovadă clară cu privire făptașul atacurilor.

Amintim că UE și NATO au decis la începutul lui 2023 înființarea unui grup operativ comun privind reziliența și infrastructura critică.

În luna septembrie 2023, Comisia Europeană a înaintat un plan de acțiune pentru a îmbunătăți răspunsul la incidentele transfrontaliere perturbatoare.

Suedia va pune la dispoziție trei nave de război și un avion pentru a supraveghea infrastructurile esențiale din Marea Baltică și „flota fantomă” a Rusiei, pe fondul incidentelor repetate de deteriorare a cablurilor subacvatice din Europa, a anunțat premierul suedez pentru presă duminică, informează AFP, potrivit Agerpres.

„Guvernul (Suediei) le-a cerut forțelor armate suedeze să furnizeze până la trei nave de război și un avion de supraveghere aeriană și maritimă, ASC890”, a precizat Ulf Kristersson.

Mai multe cabluri submarine de telecomunicații și electric au fost secționate în Marea Baltică în ultimele luni. Lideri politici europeni și experți suspectează atacuri de „război hibrid” orchestrate de Rusia.

Pe 25 decembrie, cablul electric Estlink 2 și patru cabluri de telecomunicații ce leagă Finlanda și Estonia au fost avariate, la numai câteva săptămâni după ruperea a două cabluri de telecomunicații în apele suedeze din Marea Baltică, pe 17 și 18 noiembrie. Autoritățile finlandeze suspectează un act de sabotaj și au reținut petrolierul Eagle S, sub pavilionul Insulelor Cook, o navă despre care UE consideră că ar putea aparține „flotei fantomă” ruse.

Ulterior, NATO a transmis că își va spori prezența militară în Marea Baltică, iar Estonia a trimis o navă de patrulare pentru a-și proteja cablul energetic submarin Estlink1 și legătura operațională critică cu Finlanda. 

Liderii țărilor NATO cu ieșire la Marea Baltică se vor reuni marți la Helsinki pentru a discuta despre securitatea în regiune, fiind așteptată și participarea secretarului general al NATO, Mark Rutte.

Reuniunea se va concentra pe „întărirea prezenței NATO în Marea Baltică și răspunsul la amenințarea pusă de flota fantomă a Rusiei”, a declarat președintele finlandez Alexander Stubb într-un comunicat săptămâna trecută.

Finlanda a declarat vineri că NATO va trimite două nave, în timp ce Forța Expediționară Comună (JFF), condusă de Regatul Unit și din care fac parte țările nordice și baltice, precum și Olanda, a anunțat luni că va întări supravegherea infrastructurilor submarine în Marea Baltică.

Suedia, care a fost nealiniată militar timp de mai mulți ani, a aplicat pentru aderarea la NATO alături de Finlanda, în urma invaziei Rusiei în Ucraina din 2022. Ambele țări au aderat la alianța militară occidentală în martie 2024.