Connect with us

SUA

Relațiile UE cu Iran, subiect de tensiune transatlantică. Ce au discutat Federica Mogherini și Mike Pompeo în cadrul întrevederii lor la Bruxelles

Published

on

Secretarul de Stat al Statelor Unite ale Americii, Mike Pompeo, s-a întâlnit vineri, la Bruxelles,cu șefa diplomației europene, Federica Mogherini, după ce vice-președintele Mike Pence a acuzat aliații Americii din Europa că au încercat să submineze sancțiunile impuse de SUA împotriva Iranului.

Întrunirea cu Federica Mogherini a fost programată înainte de afirmația controversată a lui Mike Pence, în timpul unei conferințe de la Varșovia privind securitatea în Orientul Mijlociu, referitoare la acțiunile întreprinse de statele din UE pentru ocolirea sancțiunilor americane asupra ,,regimului revoluționar criminal din Iran”

Vice-președintele Mike Pence a atras ieri atenția asupra acțiunilor greșite ale UE în direcția întăririi Iranului și a distanțării tot mai mari de Statele Unite, după ce luna trecută Germania, Franţa şi Regatul Unit au lansat un instrument financiar pentru a ajuta firmele europene cu interese legitime în Iran să evite sancţiunile americane.

,,Ei numesc această schemă un ‘vehicul cu rol special’. Noi o numim un efort de a încălca sancţiunile împotriva regimului revoluţionar criminal din Iran. O numim un pas necugetat care nu va face altceva decât să întărească Iranul, să slăbească UE şi să distanţeze şi mai mult Europa de America”, a afirmat Pence, citat de Agerpres

De asemenea, Vicepreşedintele american a cerut Uniunii Europene să îşi schimbe orientarea şi să se alăture Statelor Unite, prin retragerea din acordul nuclear încheiat în 2015 cu Iranul.

,,În interesul păcii, securităţii, stabilităţii şi drepturilor omului în Orientul Mijlociu, a sosit timpul ca partenerii noştri europeni să fie alături de noi, alături de poporul iranian, alături de aliaţii şi prietenii noştri din regiune – iar noi respingem acordul nuclear cu Iranul”, a insistat acesta, potrivit sursei citate.

Reamintim faptul că Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Federica Mogherini, nu a fost prezentă la evenimentul de la Varșovia din cauza programului foarte încărcat și nu a dorit să răspundă întrebărilor jurnaliștilor pe această temă, la sosirea ei din această dimineață la sediul Serviciului European de Acțiune Externă, de la Bruxelles, pentru întâlnirea cu Secretarul de Stat al SUA, Mike Pompeo. 

Întânirea, care a durat o oră, s-a concentrat pe importanța cooperării transatlantice între Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii cu privire la o gamă largă de chestiuni de politică externă, inclusiv lucrările actuale pentru o tranziție pașnică și democratică în Venezuela, necesitatea asigurării unei tranziții politice în Siria, sprijinirea păcii în Afganistan și la denuclearizarea Peninsulei Coreene înainte de summit-ul SUA-RPDC, potrivit unui comunicat al Serviciului European de Acțiune Externă.

Aceștia au discutat, de asemenea, despre situația din Ucraina, precum și despre cooperarea UE-SUA în Balcanii de Vest, în special după intrarea în vigoare a acordului de la Prespa și sprijinul acordat de SUA pentru dialogul Serbia-Kosovo facilitat de UE.

Înaltul Reprezentant Mogherini și Secretarul Pompeo au convenit să rămână în contact cu privire la aceste chestiuni.

Potrivit comunicatului oficial publicat după întâlnirea dintre cei doi înalți oficiali, relațiile UE cu Iranul și modul în care statele europene au decis să coopereze cu partenerul din Orientul Mijlociu nu au fost aduse în discuție.

ROMÂNIA

România a înmânat SUA o emisiune filatelică dedicată aniversării celor 140 de ani de relații diplomatice

Published

on

© Romfilatelia/ Facebook

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu i-a înmânat luni ambasadorului SUA la București, Adrian Zuckerman, în cadrul unei întâlniri desfășurate la sediul MAE, cea mai recentă emisiune filatelică dedicată aniversării a 140 de relații bilaterale România-SUA, pusă în circulație de Ziua Independenței SUA, la 4 iulie.

Pe plicul aniversar sunt reprezentate în paralel două momente remarcabile din istoria bilaterală: Regina Maria cu membri ai Misiunii Crucii Roșii Americane (1917) și misiunea medicilor militari români în SUA, desfășurată în perioada mai-iunie 2020, în contextul pandemiei de COVID-19.

 

La 14 iunie 2020 s-au împlinit 140 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice între România și Statele Unite ale Americii.

Cu acel prilej, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a adresat un mesaj cu ocazia inaugurării expoziției virtuale dedicate aniversării a 140 de ani de relații diplomatice între România și Statele Unite ale Americii, alături de ambasadorul SUA la București Adrian Zuckerman și de asistentul secretarului de stat pentru afaceri europene și eurasiatice din cadrul Departamentului de Stat al SUA Philip T. Reeker.

În același context, Senatul SUA și Camera Reprezentanților au marcat, prin două rezoluții bipartizane, a 140 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice dintre România și SUA. În rezoluțiile adoptate de cele două camere ale Congresului american este subliniat rolul important al României în regiunea Mării Negre, sunt apreciate evoluțiile semnificative ale României în domeniul luptei anticorupție și a statului de drept, precum și rolul important al României în înființarea Inițiativei celor Trei Mări și în promovarea unor obiective precum securitatea energetică în timpul președinției române a Consiliului UE.

De asemenea, cu prilejul marcării, în luna iunie, a 140 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice între România și Statele Unite ale Americii, secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo, și ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, au făcut schimb de scrisori aniversare în care au reconfirmat relația strategică durabilă între România și SUA, țări care împărtășesc un Parteneriat Strategic bilateral.

Continue Reading

SUA

Ministerul Finanțelor de la Berlin: Germania a plătit peste 1 mld. de dolari în ultimul deceniu pentru staționarea trupelor SUA pe teritoriul său

Published

on

@ German Embassy Washington/ Facebook

Guvernul german a plătit peste 1 miliard de dolari în ultimul deceniu pentru a acoperi costurile legate de staționarea trupelor americane în Germania, potrivit Ministerului Finanțelor de la Berlin, transmite dpa, preluat de Agerpres.

Ministerul a furnizat cifrele ca răspuns la o întrebare adresată de parlamentarul Partidului de Stânga (Die Linke, germană n.r.) din opoziție, Brigitte Freihold. Răspunsul a fost obținut luni de The Associated Press și a fost raportat pentru prima dată de agenția germană de știri dpa.

Potrivit sursei citate, guvernul german a plătit 982,4 milioane de euro (1,1 miliarde de dolari) între 2010 și 2019 pentru cheltuieli legate de staționarea trupelor SUA pe teritoriul său. Din această sumă, 648,5 milioane de euro au intrat în lucrări de construcție, iar restul de 333,9 milioane au reprezentat „costuri de apărare rezultate”, adică plăţi către foşti militari americani, compensaţii pentru daunele produse de trupele SUA şi rambursarea investiţiilor Washingtonului în foste obiective militare.

Cu toate acestea, potrivit Departamentului Apărării de la Washington, doar alocarea financiară pentru 2020 a SUA a depășit 8,125 miliarde de dolari, deci de opt ori mai mult decât a cheltuit Germania în ultimii zece ani sau de 55 de ori mai mult decât efortul financiar al acesteia în 2019, care a fost de 132,4 milioane de euro.

Prezența militară a SUA în Germania se datorează poziţiei strategice a acesteia în centrul Europei, fiind un hub pentru operațiunile americane din Orientul Mijlociu și Africa.

Totuși, luna trecută, președintele american Donald Trump a declarat că va ordona o reducere majoră de trupe în Germania, de la aproximativ 34.500 de militari, care locuiesc împreună cu familiile în cele 21 de baze americane de pe teritoriul german, la 25.000 de soldați.

Germania nu a fost înștiințată cu privire la această decizie, care a survenit după ce Trump și-a calificat aliatul NATO drept „delincvent” pentru că nu a plătit suficient pentru propria apărare, prin faptul că nu a îndeplinit un obiectiv stabilit în 2014 ca membrii să oprească reducerile bugetare și să se îndrepte spre cheltuieli de cel puțin 2% din produsul național brut pentru apărare până în 2024. De altfel, Trump a subliniat că economia germană beneficiază de cheltuieli ale trupelor americane cu sediul acolo, însă pentru contribuabilii americani, Germania este cea mai costisitoare bază militară a SUA din străinătate. 

Trupe americane vor fi „probabil” transferate din Germania în Polonia, aceasta fiind, în opinia șefului de la Casa Albă, „una dintre puținele țări care își îndeplinesc obligațiile în NATO, în particular obligațiile financiare”, a declarat Donald Trump în timpul vizitei omologului său polonez Andrzej Duda la Casa Albă, la finele lunii iunie. „Ei vor plăti pentru ca noi să trimitem trupe suplimentare”, a mai spus liderul american.

Conform cifrelor NATO, Germania cheltuiește aproximativ 1,38% din PIB pentru bugetul său de apărare. Berlinul își propune să atingă 1,5% din PIB până în 2024 și insistă asupra faptului că acest nivel al cheltuielilor îi permite să îndeplinească obiectivele de planificare a apărării NATO. SUA – cu aproximativ 3,4% din PIB – cheltuiește mai mult pentru apărare decât toți cei 29 de aliați la un loc.

 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Ziua Independenței SUA: Donald Trump promite să protejeze “modul de viață american” și anunță că este pe cale să învingă “stânga radicală, marxiștii și anarhiștii”

Published

on

© White House/ Flickr

Preşedintele Donald Trump a celebrat sâmbătă, 4 iulie, sărbătoarea naţională a Zilei Independenţei cu un discurs în stilul unui miting de campanie într-o Americă divizată, pe fundalul unui nou val de îmbolnăviri cu COVID-19 şi a manifestaţiilor împotriva rasismului, transmite duminică AFP. De asemenea, Donald Trump a afirmat că va lupta pentru a proteja stilul de viaţă american care a început atunci când exploratorul italian Cristofor Columb a descoperit America.

Festivităţile organizate cu ocazia zile de 4 iulie, marcată în mod tradiţional de parade, fanfare, grătare şi artificii impresionante într-o atmosferă prietenoasă au fost revizuite în acest an pe întreg teritoriul Statelor Unite din cauza pandemiei.

“Suntem pe cale să învingem stânga radicală, marxiştii, anarhiştii, agitatorii şi jefuitorii”, a spus preşedintele Donald Trump în cadrul unei ceremonii organizate în grădinile Casei Albe, relatează Agerpres.

Cu o zi în urmă, de la poalele Muntelui Rushmore, Donald Trump a denunțat asediul lansat de fascismul de extremă-stânga asupra istoriei, celebrând memoria părinților fondatori ai SUA.

Departe de tonul împăciuitor, adoptat în mod tradiţional de preşedinţii americani în discursul cu ocazia sărbătoririi Zilei Independenţei, liderul de la Casa Albă a atacat şi mass-media “care îşi acuză pe nedrept adversarii că sunt rasişti”.

“Cu cât minţiţi mai mult, cu cât calomniaţi (…) cu atât vom lucra pentru a spune adevărul şi vom câştiga”, a declarat Donald Trump cu patru luni înaintea alegerilor prezidenţiale în care speră să câştige un al doilea mandat.

Liderul de la Casa Albă a atacat din nou virulent China, de unde s-a răspândit pandemia noului coronavirus, reafirmând că autorităţile de la Beijing “ar trebui să fie trase la răspundere”.

De asemenea, Donald Trump a afirmat că va lupta pentru a proteja stilul de viaţă american care a început atunci când exploratorul italian Cristofor Columb a descoperit America.

“Împreună vom lupta pentru visul american şi îl vom apăra pentru a proteja şi a păstra modul de viaţă american care a început în 1492 când Columb a descoperit America”, a declarat preşedintele Donald Trump cu ocazia celebrării, la Casa Albă, a Zilei Independenţei SUA.

“Nu vom permite niciodată unei mulţimi supărate să ne dărâme statuile, să ne şteargă istorie, să ne îndoctrineze copiii sau să calce în picioare libertăţile noastre” a declarat liderul de la Casa Albă.

Sărbătorirea de anul acesta a Zilei Independenţei, ce marchează momentul în care, în 1776, 13 colonii britanice au proclamat separarea lor de coroana britanică şi fondarea Statele Unite ale Americii, va rămâne în istorie marcat de frământările sociale şi politice generate de moartea afro-americanului George Floyd. Moartea sa a provocat o mişcare de amploare împotriva rasismului, comparabilă cu cea a drepturilor civile din anii 1960. În mai multe părţi din SUA, ziua de 4 iulie a fost marcată de mitinguri pentru justiţie, egalitate rasială şi împotriva administraţiei Trump.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending